Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Arbitraj
Arbitraj
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Powered by POPOVICI NIŢU STOICA & ASOCIAŢII. Official partner: Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

Despre Arbitraj și Procedura în fața instanței arbitrale
31.03.2022 | Mirabela NICULI

Secţiuni: Arbitraj, Articole, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mirabela Niculi

Mirabela Niculi

Arbitrajul judiciar reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a litigiilor dintre părți, o formă de jurisdicție alternativă la jurisdicția instanțelor judecătorești.

Această modalitate de soluționare a litigiilor beneficiază de o reglementare legală în dispozițiile din Codul de procedură civilă Cartea a IV-a-Despre Arbitraj.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 542 din Codul de procedură civilă, persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc:
– starea civilă;
– capacitatea persoanelor;
– dezbaterea succesorală;
– relațiile de familie;
– drepturile asupra cărora părţile nu pot să dispună[1].

Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea ori actul lor de înfiinţare sau de organizare prevede altfel.

Statul şi autorităţile publice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenţii internaţionale la care România face parte[2].

Procedura în fața instanței arbitrale începe odată cu învestirea legală a tribunalului arbitral cu soluționarea litigiului intervenit între părți. Sesizarea instanței arbitrale este reprezentată de încheierea unei convenții arbitrale. În baza acestei convenții, cu privire la litigiul intervenit între părți, este exclusă competența instanței statale, fapt ce rezultă și din prevederile art. 553 din Codul de procedură civilă care stabilesc că „Încheierea convenţiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenţa instanţelor judecătoreşti”[3]. Astfel, din conținutul acestor prevederi legale se poate desprinde principiul conform căruia arbitrajul este independent în raport cu justiția statală, dar și faptul că abitrajul prevalează asupra acesteia, în situația în care a fost încheiată convenția arbitrală.

În temeiul dispozițiilor art. 549 Cod de procedură civilă, se pot distinge două tipuri de convenţii arbitrale, în funcţie de momentul încheierii acestora şi de relaţia cu contractul principal dintre părţi, astfel ,,convenţia arbitrală se poate încheia fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal ori stabilită într-o convenţie separată, la care contractul principal face trimitere, fie sub forma compromisului”[4]. Principala diferenţă dintre cele două forme ale convenţiei arbitrale se referă la actualitatea litigiului dintre părţi, clauza compromisorie, sau altfel denumită şi clauză de arbitraj, este un acord anterior oricărui litigiu intervenit între părţi, pe de altă parte compromisul care are ca obiect litigii deja existente.

Art. 551, alin. (2) Cod de procedură civilă[5] prevede faptul că un compromis se poate încheia chiar dacă litigiul intervenit între părţi este deja pe rolul unei alte instanţe, astfel încât părţile au posibilitatea de a renunţa la forma clasică de soluţionare a litigiului şi să se îndrepte către procedura arbitrală.

Astfel, sesizarea tribunalului arbitral se face printr-o cerere scrisă, denumită cerere de arbitrare, care cuprinde elementele unei cereri de chemare în judecată.

Judecata arbitrală este reglementată în Codul de procedură civilă art. 575-594. Prima etapă ce trebuie parcursă în cadrul judecăţii arbitrale este aceea de verificare a dosarului, care este reglementată de art. 578 Cod de procedură civilă[6]. După împlinirea termenului stabilit pentru depunerea întâmpinării, tribunalul arbitral va verifica stadiul pregătirii litigiului pentru dezbatere şi dacă se constată că lipsesc anumite elemente din cuprinsul cererii, sau anumite înscrisuri, tribunalul arbitral va oferi părţilor un termen în care să efectueze completările necesare.

După completarea dosarului, tribunalul arbitral va stabili un termen de dezbatere a litigiului şi va dispune citarea părţilor, între data la care s-a primit citaţia şi data la care vor avea loc dezbaterile, trebuind să existe un termen de cel puțin 10 zile.

În cadrul procesului arbitral, fiecare parte are sarcina de a dovedi faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile sau apărările, iar tribunalul arbitral poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege, în situația în care apreciază că acestea sunt pertinente, utile și concludente în soluționarea cauzei, putând cere și lămuriri suplimentare părților în litigiu[7].

În momentul în care instanța arbitrală apreciază că au fost lămurite toate aspectele cauzei și nu mai există cereri din partea părților, declară finalizate dezbaterile arbitrale, acestea se consemnează, conform art. 593 alin. (1) din Codul de procedură civilă[8], într-o încheiere de şedinţă.

Pronunţarea hotărârii arbitrale este precedată de deliberarea în secret a arbitrilor, în modalitatea stabilită de convenţia arbitrală sau, în lipsă, de tribunalul arbitral. După deliberare, se va întocmi o minută, care va cuprinde conținutul dispozitivului hotărârii şi în care se va arăta, când este cazul și opinia minoritară.

Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare, introdusă la Curtea de apel, în termen de o lună, de la data comunicării hotărârii arbitrale, pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 608 alin. (1) din Codul de procedură civilă[9].

De menționat este și faptul că, sentința arbitrală constituie titlu executoriu și se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească, astfel cum stabilesc prevederile art. 615 din Codul de procedură civilă[10].


[1] Codul de procedură civilă și 12 legi uzuale, Ed. A 20-a ,Editura Hamangiu, București 2021, p. 153.
[2] Ibidem.
[3] Codul de procedură civilă și 12 legi uzuale, Ed. A 20-a ,Editura Hamangiu, București 2021, p. 155.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem.
[6] Codul de procedură civilă și 12 legi uzuale, Ed. A 20-a ,Editura Hamangiu, București 2021 , p. 160.
[7] Gabriel Mihai, Procedura arbitrală Ediția a II-a, revăzută și adăugita, Editura Universul Juridic, București,
2020, pp. 144-147.
[8] Codul de procedură civilă și 12 legi uzuale, Ed. A 20-a ,Editura Hamangiu, București 2021 , p. 163.
[9] Ibidem.
[10] Codul de procedură civilă și 12 legi uzuale, Ed. A 20-a ,Editura Hamangiu, București 2021 , p. 168.


Arbitru Judiciar, Consilier Juridic Mirabela Niculi

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti