Secţiuni » Arii de practică » Business » Achiziţii publice
Achiziţii publice
DezbateriCărţiProfesionişti

Confidențialitatea actelor în contextul aplicării dispozițiilor art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
01.04.2022 | Andreea STOIAN, Andreea MIHALACHE

Secţiuni: Achiziții publice, Articole, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Stoian

Andreea Stoian

Andreea Mihalache

Andreea Mihalache

Modificarile din ultimii ani aduse legislatiei achizitiilor publice au condus catre ridicarea unor semne de intrebare in practica cu privire la ratiunea pe care a avut legiuitorul la momentul edictarii anumitor dispozitii legale.

In practica recenta a intervenit din ce in ce mai des intrebarea: mai suntem in prezenta respectarii dreptului la un proces echitabil in contextul in care tot mai multi operatori economici isi declara in integralitate oferta ca fiind confidentiala, in raport de dispozitiile art. 57 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice („Legea nr. 98/2016”)?

Din punctul nostru de vedere, aceasta practica, a confidentializarii integrale a ofertei, conduce la o imposibilitate obiectiva a altor participanti sa conteste/critice modalitatea in care autoritatea contractanta a evaluat conformitatea ofertei declarate confidentiala.

In cadrul litigiilor privind achizitiile publice am intalnit probleme de interpretare a dispozitiilor legale ce privesc confidentialitatea actelor/elementelor din cuprinsul Ofertelor tehnice si Ofertelor financiare, respectiv (i) identificarea modului prin care se constata caracterul confidential al actelor ce cuprind dosarul de achizitie publica si (ii) daca confidentialitatea opereaza pentru partile participante la proces in cadrul caruia se contesta legalitatea acestor acte.

Dispozitiile legale la care facem referire sunt cele prevazute de art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 care prevad urmatoarele „(1)[…] autoritatea contractanta are obligatia de a nu dezvalui informatiile din propunerea tehnica, elementele din propunerea financiara si/sau fundamentari/justificari de pret/cost transmise de operatorii economici indicate si dovedite de acestia ca fiind confidentiale intrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala. Caracterul confidential se aplica doar asupra datelor/informatiilor indicate si dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala”.

Mai departe, alin. 4 din cuprinsul aceluiasi articol vine in completare si mentioneaza ca „Operatorii economici indica si dovedesc in cuprinsul ofertei care informatii din propunerea tehnica, elemente din propunerea financiara si/sau fundamentari/justificari de pret/cost sunt confidentiale intrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala. Informatiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnica, elemente din propunerea financiara si/sau fundamentari/justificari de pret/cost ca fiind confidentiale trebuie sa fie insotite de dovada care le confera caracterul de confidentialitate, dovada ce devine anexa la oferta, in caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1)”.

In aplicarea acestor prevederi, constatam ca autoritatea contractanta are pe de o parte puterea deplina de a analiza caracterul confidential al actelor depuse de participantii ofertanti si, pe de alta parte, de a dispune in mod arbitrar cu privire la posibilitatea impartasirii informatiilor declarate confidentiale de catre acestia din urma. Un element important in constatarea caracterului confidential il implica insa dovezile care sunt anexa la ofertele depuse.

In sensul celor de mai sus, vom analiza in cele ce urmeaza care este modalitatea concreta in raport de care se poate face dovada confidentialitatii si ce se intampla in situatia in care actele supuse confidentialitatii fac obiectul controlului de legalitate in fata instantei.

Raportat la aplicarea dispozitiilor prevazute de art. 57 din Legea nr. 98/2016, sunt considerate confidentiale elementele si/sau informatiile care sunt protejate de un drept de autor, care prezinta secrete tehnice sau care sunt comerciale, in masura in care se face dovada acestei protectii.

Cu toate acestea, protectia conferita se refera la obtinerea de reparatii sau la aplicarea unei sanctiuni in cazul dobandirii, utilizarii sau divulgarii ilegale a informatiilor care constituie drepturi de autor si secrete tehnice/comerciale. Or, atata timp cat continutul ofertelor au fost aduse la cunostinta autoritatii contractante odata cu depunerea documentelor de calificare, se prezuma ca aceste acte au fost facute publice, motiv pentru care nu se justifica care este rationamentul pentru care s-ar crea un prejudiciu in urma studierii continutului acestora.

Este adevarat ca primul raspuns care ne vine in minte este ca se impune protejarea creatiei care a stat la baza elaborarii ofertelor, astfel incat contracandidatii sa nu se poata folosi de acele idei in propriile propuneri tehnice si financiare.

Cu toate acestea, este de retinut ca atat secretele comerciale, cat si drepturile de autor sunt protejate atat de legile speciale, cat si de Codul civil, obligatia tertelor persoane care iau la cunostinta de continutul acelor acte constand in respectarea regulilor de conduita pe care legea le impune, astfel incat sa nu aduca atingere, prin actiunile sale, drepturilor sau intereselor persoanelor care au dobandit aceste drepturi (art. 1349 din Codul civil). In acest sens, intervine art. 1357 din Codul civil, care prevede ca cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

In contextul celor sustinute, chiar daca am imbratisa rationamentul potrivit caruia la momentul analizei dosarului ce cuprinde documentele de calificare, autoritatea contractanta poate dispune asupra caracterului confidential al actelor, nu acelasi principiu se aplica in momentul in care dosarul ajunge in instanta.

Astfel, confidentialitatea actelor nu poate opera in situatia in care acestea fac obiectul controlului de legalitate, urmare a interpretarii corecte a notiunii de confidentialitate, precum si a efectelor pe care aceasta le-ar putea produce intre partile unui raport juridic contencios de plina jurisdictie.

In acest sens, procedura de solutionare a plangerilor si/sau a proceselor civile se desfasoara cu respectarea principiilor legalitatii, celeritatii, contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare, impartialitatii si independentei activitatii administrativ-jurisdictionale.

Dintre principiile aplicabile jurisdictiei administrative, dreptul la aparare este unul esential, principiul contradictorialitatii fiind parte a acestui drept, iar contradictorialitatea presupune posibilitatea acordata partilor de a discuta si argumenta orice situatie de fapt sau problema de drept care apare in cursul procesului, reprezentand de altfel una dintre principalele garantii ale procedurilor judiciare ce se desfasoara in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Un alt principiu, care deriva din cel al contradictorialitatii, vizeaza accesul partilor la documentele dosarului cauzei, procedura, fie ea judiciara sau jurisdictionala, fiind guvernata de dreptul oricareia dintre partile in litigiu de a avea acces si de a cunoaste actele si lucrarile cauzei, ca expresie a principiilor constitutionale privind apararea, contradictorialitatea si procesul echitabil.

A admite o opinie contrara echivaleaza in speta cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, garantat prin intermediul art. 6 din CEDO, respectiv infrangerea principiului egalitatii armelor.

Astfel, prin proces echitabil, doctrina de drept procesual civil, valorificand experienta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a inteles „procesul in care este asigurata exigenta ca fiecare dintre parti sa dispuna de posibilitati suficiente, echivalente si adecvate pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de drept si de fapt, si ca niciuna dintre parti sa nu fie defavorizata in raport cu cealalta parte”[1].

In lumina acestui principiu, partile au dreptul de a formula cereri, de a propune si administra probe in sustinerea si respectiv combaterea motivelor si apararilor invocate si de a pune concluzii cu privire la toate problemele de fapt si de drept de care depinde corecta solutionare a litigiului, precum si cu privire la toate mijloacele de proba administrate in cauza.

In acelasi sens a statuat si Curtea Constitutionala, respectiv ca „partile aflate in proces, indiferent de calitatea lor, au acces nelimitat la actele dosarului”, din aceasta perspectiva, protejarea unor presupuse secrete comerciale sau drepturi de autor aferente propunerilor tehnice neputand impieta asupra dreptului fundamental al contestatorului la aparare.

Pe cale de consecinta, partile implicate intr-o procedura aflata pe rolul instantelor de judecata trebuie sa aiba dreptul de a lua cunostinta de toate actele in raport de care urmeaza a se desfasura cercetarea judecatoreasca, inclusiv de ofertele tehnice si financiare, limitarea accesului avand un caracter exceptional care insa nu vizeaza suprimarea dreptului de access, ci doar exercitarea acestuia in conditii speciale (in ipoteza documentelor clasificate in gradul de secret de serviciu sau secret de stat).

Din aceasta perspectiva, restrangerea accesului la propunerile tehnice si financiare aduce atingere insasi existentei dreptului la aparare de care beneficiaza orice contestator, blocarea ab initio a accesului fiind de natura a da nastere unor reale abuzuri si nelegalitati.

In plus, in ceea ce priveste confidentialitatea vizata de prevederile art. 57 din Legea nr. 98/2016, consideram ca aceste dispozitii nu-si gasesc aplicabilitatea in situatia in care documentele de calificare fac obiectul unei plangeri formulate in fata instantei de judecata, intrucat:

(i) acele dispozitii vizeaza in mod exclusiv autoritatea administrativa in relatia cu terte persoane, din aceasta perspectiva instantele de judecata, precum si celelate subiecte de drept procesual civil nefiind asimilate notiunii de tert;
(ii) caracterul confidential poarta numai asupra unor informatii expres si limitative prevazute de lege si numai in ipoteza in care pretinsul caracter confidential este dovedit (si nu doar afirmat) prin atasarea unei documentatii specifice.

De altfel, se mai pune problema si in ce sens ar putea fi aplicabila confidentialitatea, intrucat daca operatorul economic nu face dovada prejudiciului suferit prin accesul la aceste documente, singura enumerare a unor texte legale nu este de natura de a dovedi ca oferta tehnica si cea financiara, si cu atat mai mult, celelalte documente de calificare au caracter confidential in sensul legii.

De asemenea, trebuie tinut cont si de faptul ca de cele mai multe ori, ne aflam in cadrul unei proceduri unde finantarea contractului se face din fonduri publice, ca exista posibilitatea legala ca oferta declarata castigatoare sa fie contestata de oricare dintre participantii la procedura de achizitie publica.

In aceste conditii, daca in toate situatiile in care exista doar o trimitere evaziva la niste texte legale s-ar interzice accesul la documentele depuse de ofertantul castigator, s-ar ajunge la situatia absurda de a nu putea vreodata contesta cu sanse reale de castig rezultatul unei proceduri de atribuire, incalcandu-se in acest sens nu doar dreptul la aparare, dar si dreptul de acces la justitie.

Prin urmare, nu prevederea legala este cea care conduce de plano la suprimarea dreptului la un proces echitabil, ci modalitatea in care aceste texte de lege au primit deseori in practica interpretari eronate atat din partea autoritatilor, cat si din partea instantelor de judecata.


[1] A se vedea: V.M. Ciobanu – Tratat teoretic si Practic de procedura civila, vol. I, Editura National, Bucuresti, 2001, pag. 154.


Av. Andreea Stoian, Attorney at law POPESCU & ASOCIATII
Andreea Mihalache, Senior Counsel POPESCU & ASOCIATII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti