Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Cum se prezintă astăzi sau cum este perceput sistemul judiciar?
05.04.2022 | Laura RADU

Secţiuni: Alegeri CSM, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Laura Radu

Laura Radu

Ultimii ani ne-au arătat cât de mult se poate deteriora imaginea actului de justiție, atunci când reprezentanții celorlalte puteri depășesc limitele discursului respectuos, când uită sau chiar ignoră frontierele controlului și echilibrului constituțional.

Nemulțumirile referitoare la soluționarea unei cauze nu trebuie extrapolate la întregul sistem judiciar, întrucât pentru a funcționa și a răspunde societății, justiția are nevoie de încrederea cetățenilor, independența fiind garanția fundamentală a unui proces echitabil și nu un privilegiu al judecătorilor.

Decredibilizarea justiției aduce cu sine pe lângă prejudiciul mai sus menționat și riscul de realizare efectivă a drepturilor recunoscute celorlalți participanți în procedurile desfășurate, întrucât funcția și rolul puterii judecătorești pot fi subminate în maniera cea mai nefastă, dacă nu sunt stopate la timp derapajele de tipul celor cunoscute de noi toți.

Libertatea de exprimare nu este absolută, poate suferi restrângeri, când scopul căreia se subordonează această limitare este apărarea independenței puterii judecătorești.

Am fost supuși unor atacuri susținute ale exponenților puterilor legislativă și executivă, menite să ne antagonizeze cu întreaga societate, pe seama dreptului la pensia de serviciu, deși numai noi știm ce înseamnă construirea unei cariere de judecător, efortul depus de pe băncile facultății, continuat în Institutul Național al Magistraturii și susținut zi de zi în activitatea profesională pentru asigurarea unui act de justiție calitativ și pentru a promova cu succes concursurile organizate și a accede la instanțele ierarhic superioare. Or, constant răspunsul aflat prin toate mijloacele de comunicare de la cei care își asumau reprezentarea celorlalte puteri era că pensiile de serviciu trebuie reduse sau chiar eliminate. Diferit de cariera unui parlamentar sau reprezentant al Guvernului, magistratul nu se formează nici în 6 luni și nici în doi ani. Magistratura înseamnă carieră, adică timp de evoluție profesională, adică zeci de ani de studiu, de reflecție, de efort și sacrificiu atât pentru judecător, cât și pentru familia sa și cei dragi acestuia. Locurile vacante rămase ca efect al pensionărilor intervenite pe fondul acestor presiuni și intimidări nu sunt nici astăzi ocupate, așa încât putem spune că răul a fost deja făcut și va fi nevoie de alți ani pentru ca un nivel rezonabil de ocupare să fie atins la nivelul tribunalelor, de departe, cele mai afectate instanțe de aceste opțiuni ale foștilor colegi.

Reacțiile anterior prezentate au determinat fără îndoială și reacții în interiorul corpului profesional al judecătorilor, care uneori s-au adâncit, au măcinat și au condus la opinii divergente asupra problemelor de interes pentru sistemul judiciar, poziționarea într-un fel sau altul contribuind la divizare, uneori chiar la radicalizarea discursurilor exprimate în varii împrejurări, toate acestea aducându-ne deservicii de imagine, în exterior și de colaborare, în interior. Opiniile diferite trebuie discutate, analizate argumentele fiecăruia din cei angajați în dialog, iar rezultatul să fie adoptarea celei mai bune soluții, menite să consolideze statutul profesional, să ne apropie și să ne confere încrederea că uniți suntem mai puternici.

Atunci când se abordează valențele independenței justiției, se caută răspunsuri la întrebări simple, dar care nouă cu siguranță ni se vor părea mult mai complexe, având în vedere diversitatea aspectelor cu care ne confruntăm în activitatea profesională de zi cu zi: independență față de cine? Față de puterile legislativă și executivă? Față de partidele politice? Față de persoane private neimplicate sau neangajate la un anumit moment într-un proces? Față de procurori, avocați, presă sau chiar față de noi înșine?

Independență față de ce? Sunt campaniile de denigrare și protestele în fața instanțelor de judecată într-atât de puternice încât să influențeze decizii?

Independență pentru cine? Pentru judecător sau pentru sistem în ansamblul său? Cât de fină este legătura între independența judecătorului și calitatea actului de justiție pe care acesta îl îndeplinește? La nivel global, este de necontestat că independența este garanția respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, că numai astfel se poate realiza o judecată corectă și imparțială, în acord cu mijloacele de probă administrate și cu dispozițiile legale în vigoare. Acesta se constituie de altfel și în însuși scopul pentru care independența este încadrată ca valoare absolută a puterii judecătorești.

Din anul 2004, de la intrarea în vigoare a legilor justiției în forma inițială și până astăzi nu s-a reușit implementarea dispozițiilor vizând independența judecătorilor în componenta sa financiară. Deși s-au formulat și s-au adoptat numeroase proiecte de transfer al bugetului instanțelor de la Ministerul Justiției către Consiliul Superior al Magistraturii sau Înaltei Curți de Casație și Justiție, și astăzi judecătoriile, tribunalele și curțile de apel rămân în așteptarea bunăvoinței puterii executive pentru recunoașterea drepturilor salariale și realizarea lor, în timp ce colegii judecători egali în grad și în vechime, detașați în sistemul altor ordonatori principali de credite au beneficiat la timp de toate acestea.

Finanțarea adecvată stă la baza furnizării unui act de justiție de calitate, pentru că numai atunci când bugetul instanțelor judecătorești nu va mai depinde de orientarea politică a Ministerului Justiției, se vor crea premisele asigurării resurselor umane corespunzătoare, infrastructurii adecvate, digitalizării coordonate, toate acestea subordonate ideii de desfășurare a unui act de justiție eficient, predictibil și modern.

Cu toate acestea, trăsăturile evidențiate mai sus nu se vor regăsi decât atunci când volumul de activitate al instanțelor va fi repartizat proporțional și rezonabil atât vertical, pe grade de jurisdicție, cât și orizontal, la nivel teritorial, în caz contrar vom rămâne doar la nivel de deziderate.

Această încărcătură ne dă tuturor de gândit, pentru că dacă numărul este copleșitor, trebuie să înțelegem că dincolo de acesta, asociat fiecărui dosar în parte, în ședința de judecată se derulează complexe solicitări psihologice(conform Gavril Marius Babici, Cristina Afilipoaie -Meghea – Impactul volumului de activitate asupra performanțelor profesionale a judecătorilor, www.researchgate.net):concentrarea atenției, mobilitatea atenției, inteligența verbală, exprimarea orală, identificarea problemei și construirea raționamentului, capacitatea de memorare, flexibilitatea cognitivă și comportamentală, autocontrol caracterizat prin răbdare, perseverență, optimism și asertivitate.

Recomandările 94(12) și 86(12) ale Comitetului de miniștri al Consiliului Europei au la bază premisa că pentru independența și eficiența judecătorilor în realizarea actului de justiție, este imperios necesară asigurarea unor condiții de muncă adecvate la nivelul instanțelor. Sunt cuprinse în sfera acestora și aspectele vizând timpul potrivit pentru instrumentarea fiecărei cauze; diminuarea factorilor de risc ce pot contribui la săvârșirea unor erori judiciare; atenuarea nivelului de suprasolicitare psihică asociat pregătirii și participării în ședința de judecată, urmat apoi de redactarea actelor de procedură specifice.

Judecător Laura Radu, Președinte Tribunalul București

:: Proiectul de candidatură pentru CSM

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti