Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM

Proiect de candidat pentru funcţia de membru al CSM – Judecător Lucia Anamaria Zaharia, Curtea de Apel București
05.04.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Alegeri CSM, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Judecător Lucia Anamaria Zaharia, Curtea de Apel București, și-a depus proiectul de candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

„The hope of a secure and livable world lies with disciplined nonconformists who are dedicated to justice, peace and brotherhood”.
„Speranța într-o lume sigură și primitoare stă în nonconformiștii disciplinați care sunt dedicați justitiei, păcii și fraternității”.
Martin Luther King, Jr.

P R O I E C T privind principalele obiective  pe care le voi urmări ca membru ales  al Consiliului Superior al Magistraturii

 INTRODUCERE

Consiliul Superior al Magistraturii este organismul din cadrul autorităţii judecătoreşti, al cărui rol fundamental consacrat atât prin Constituţie, cât şi prin legea organică nr. 317/2004 este de a garanta independenţa Justiţiei, rol care implică în acelaşi timp şi asigurarea funcţionării eficiente, echilibrate şi imparţiale a sistemului judiciar.

O Justiţie independentă, imparţială şi eficientă se realizează nu numai prin profesionalismul judecătorilor şi al celorlalte categorii socio-profesionale implicate, dar şi prin aportul Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în interesul celor care sunt chemaţi să facă justiţie, dar şi a celor care apelează la organele judiciare (justiţiabilii) şi care trebuie să funcţioneze închegat şi cu bună-credinţă.

Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii constituie un organism tutelar, având putere de decizie cât priveşte cele mai importante probleme strategice sau curente ale sistemului judiciar. Astfel, are rolul esenţial în implementarea strategiilor sectoriale, dar şi în luarea deciziilor care afectează direct organizarea şi funcţionarea instanţelor, mergând până la deciziile cu caracter individual, din domeniul managementului resurselor umane şi al carierei magistraţilor.

Însă, având în vedere bulversarea adusă de modificările la legile justiţiei, atacurile la adresa sistemului judiciar din partea politicului din ultimii ani, imaginea negativă proiectată asupra corpului profesional, Consiliul Superior al Magistraturii va avea misiunea de a aduce pacea înăuntrul sistemului, dar şi de a colabora în mod loial cu celelalte autorităţi.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie nu numai organizatorul sistemului judiciar, dar şi promotorul unei reforme reale a acestuia atât în beneficiul celor care lucrează în cadrul său, dar şi al acelora cărora li se adresează.

În mod cert, această misiune nu va fi una uşoară. Atacurile asupra corpului magistraţilor şi muncii acestora, încercări de dezbinare a membrilor sistemului judiciar vor continua să se producă, însă esenţial va fi ca membri Consiliului să fie uniţi prin dorinţa şi voinţa de a acţiona cu bună-credinţă, în interesul creării unui sistem judiciar performant, şi de a rezistă la presiuni/stres, păstrându-şi obiectivele pe întreagă durată a mandatului.

Nu în ultimul rând, noul Consiliu Superior al Magistraturii are menirea de a pregăti sistemul judiciar pentru următorii 10 ani, iar un obiectiv important este acela de a integra justiţia autohtonă în familia europeană, prin respectarea valorilor statului de drept. În acest scop, este necesară colaborarea onestă cu celelalte Consilii Judiciare, dar şi cu organismele naţionale şi internaţionale cu rol în educarea şi promovarea valorilor europene şi a statului de drept. De asemenea, noul Consiliu va trebui să respecte hotărârile CJUE și CEDO, recomandările din rapoartele MCV, avizele Comisiei de la Veneția, rapoartele GRECO, avizele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni.

Prezentul proiect se doreşte a fi un început de drum în acest sens, fiind, fără îndoială, perfectibil, dar nu imposibil de realizat în condiţiile în care buna -credinţa, dorinţa de a face bine şi voinţa de a aşeza lucrurile pe un făgaş temeinic atât pentru cei din prezent, dar şi pentru generaţiile ce vor intra în sistem reprezintă repere de gândire şi conduită pe întreagă durată a exercitării mandatului.

Multe din ideile, soluţiile din prezentul proiect nu sunt noutăţi absolute, fiind cuprinse într-o formă sau alta în materialele/comunicatele Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România, ce au fost prezentate fie Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei sau pe grupurile de discuţii în mediul online, unde sunt prezenţi colegi de la toate nivelurile de jurisdicţie.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Prezentul proiect propune anumite măsuri, apreciate ca necesare, utile sau realiste, pentru deficienţele şi problemele identificate şi care perturbă buna funcţionare a sistemului judiciar.

Ceea ce prezentăm reprezintă obiective realiste, însă, în condiţiile în care Consiliul este un organism colectiv, nu se pot stabili la acest moment termene clare de implementare, depinzând şi de filosofia, şi voinţa celorlalţi membri. Însă, în cadrul primelor sedințe ale noului CSM se va putea fixa și repere temporale realiste.

Prin intermediul acestor propuneri şi a măsurilor ce pot fi dispuse de organismul colegial se poate asigura atingerea obiectivelor şi corectarea deficienţelor.

I. DEFICIENŢE SISTEMICE

Volumul mare de activitate cu consecinţa supraaglomerării judecătorilor, ceea ce are repercusiuni asupra eficienţei, celerităţii actului de justiţie, dar şi asupra sănătăţii şi vieţii private a magistratului.

Propuneri:

1. Normarea muncii

Volumul optim de activitate trebuie reconfigurat pe criterii obiective, ce pot fi utilizate pentru determinarea gradului de dificultate/complexitate al diverselor cauze. Trebuie realizat un studiu obiectiv în acest domeniu, fiind de evitat soluțiile prezente, care micşorează gradul de complexitate atribuit unei cauze (pentru ca volumul de dosare să rămână constant sau chiar să crească). Demersurile trebuie să fie continue.

Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea unui timp minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții „la foc automat”, din lipsă de timp și supraîncărcare. Chiar dacă determină creșterea duratei procedurilor și acesta se întâmplă la instanţele foarte încărcate, normarea muncii este esențială.

Judecătorul ar trebui să aibă un număr maxim de dosare de soluţionat într-o lună, pentru tot ceea ce judecă excedentar fiind necesar a fi plătit suplimentar, sens în care ar trebui conceput un sistem de compensare/stimulare a judecătorilor din instanţele supraîncărcate ori cu schema insuficient ocupată (spre exemplu, în funcţie de numărul mediu de dosare la nivel naţional pentru gradul de jurisdicţie respectiv). Se poate gândi și un model de compensare a efortului ]n plus depus cu zile suplimentare de concediu.

De asemenea, se poate adopta şi soluţia aşa numitului judecător de rezervă, care să fie recrutat din rândul magistraţilor pensionari şi care ar fi în măsură să desfăşoare activitatea pe o perioadă determinată, în situaţia în care, din motive obiective/subiective, titularul unui complet nu o mai poate realiza (de ex. judecătorul titular este detaşat/delegat sau intră în concediu de creştere a copilului ori se îmbolnăveşte).

2. Durata de soluţionare a cauzelor. În vederea asigurării celerităţii, ar fi posibilă crearea pe cale legislativă a unor proceduri administrative care să asigure realizarea drepturilor persoanelor interesate, dar care să evite în acelaşi timp apariţia unor litigii care încarcă rolul instanţelor judecătoreşti

Este cazul unor procese repetitive sau a celor în care există o jurisprudenţă constantă şi îndelungată a instanţelor judecătoreşti, fundamentată pe hotărâri CEDO, CJUE sau pe decizii pronunţate în hotărâri prealabile sau în recurs în interesul legii, care justifică o intervenţie legislativă însoţită de măsuri de finanţare sau alternative (compensaţie, eşalonare pe termen scurt etc.). De asemenea, stimularea prin măsuri legislative adecvate a modalităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor (mediere, SAL).

3.Digitalizarea și restrângerea unor proceduri judiciare orale

Avantajele pe care le conferă evoluţia tehnologiei moderne trebuie să fie valorificate pentru a fi eficientizat actul de justiţie. Digitalizarea nu va înlocui omul, ci va înlătura sarcinile administrative care îngreunează activitatea şi îi împiedică pe magistraţi, avocaţi ori alţi participanţi să aloce mai mult timp documentării.

Digitalizarea justiţiei este necesară pentru că: permite un acces mai facil la instanţă, astfel încât părţile să nu mai fie condiţionate de prezenţa fizică; asigură rapiditate în judecarea cauzelor şi comunicarea imediată a citaţiilor, hotărârilor şi a altor categorii de acte, prin intermediul email-ului şi a altor forme de comunicare online; permite o mai bună administrare a volumului de cauze şi a informaţiei în general şi reduce costurile de personal; permite derularea proceselor prin videoconferinţă, la distanţă, atunci când participanţii la proceduri nu se află în acelaşi loc; asigură continuitatea actului de justiţie în împrejurări excepţionale, atunci când activitatea instanţelor nu poate fi realizată în condiţii de siguranţă sau fără a pune în pericol sănătatea publică.

II. STATUTUL MAGISTRAŢILOR

Propuneri:
1. Consultarea efectivă a corpului magistraţilor (direct şi prin asociaţii profesionale) în procesul de elaborare a strategiilor publice în justiţie şi în materia propunerii sau a avizării unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar.
Statutul magistratului trebuie să fie previzibil şi stabil, la fel şi strategiile de resurse umane.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei trebuie iniţiate în condiţii de totală transparenţă, în raport cu impactul pe care textele propuse îl pot realiza asupra corpului de magistraţi şi asupra sistemului judiciar, în general. De asemenea, trebuie să aibă la bază studii cu caracter științific ori de drept comparat pentru susținerea acestor modificări sau măcar o analiză minimală a datelor statistice, pe termen scurt, mediu și lung.

2. Reorganizarea Inspecției Judiciare și crearea a două structuri de inspecție judiciară cu personalitate juridică distinctă, una pentru judecători și alta pentru procurori

Inspecția Judiciară joacă un rol esențial în cadrul procedurii disciplinare, stabilind dacă sunt elemente pentru a iniţia o cercetare disciplinară, iar ulterior formulează acţiunea disciplinară în fața secției competente a CSM. Inspecția Judiciară are, de asemenea, atribuții importante în declanșarea procedurii care conduce la determinarea existenței unei erori judiciare.

Un organ însărcinat cu deschiderea procedurilor disciplinare, precum Inspecția Judiciară, trebuie să aibă un anumit grad de independență operațională, care să fie stabilit prin lege organică, şi nu prin norme juridice infralegale, cum sunt actele administrative cu caracter normativ emise de inspectorul-şef. Fiecare inspector judiciar trebuie să fie independent în emiterea soluțiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecător) trebuie să opereze pe bază de concurs susținut pe criterii obiective și meritocratice.

O astfel de soluție a fost agreată de Comisia de la Veneția în cazul Bulgariei (Avizul nr.1002/2020 din 20 noiembrie 2020) și ar corespunde principiului separării carierelor, introdus expres în legislația organizării judecătorești și a statutului magistraților în anul 2018 (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004).

3. Formare continuă adecvată. Cariera magistraţilor (detaşări, transferuri). Alte aspecte

O condiţie pentru a exista o veritabilă independenţă şi libertate de conştiinţă/de judecată pentru un magistrat o constituie temeinica pregătire profesională. De cele mai multe ori, aceasta se face prin eforturile personale/individuale ale judecătorului, supraîncărcat cu dosare. Toţi judecătorii au dreptul la formare continuă în cursul anului calendaristic. Ar fi util să existe acces gratuit la baze de date juridice naţionale (de ex. ale universităţilor)  sau internaţionale.

Sunt inadmisibile detaşările unor judecători în alte autorităţi, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii, pe perioade extrem de mari de timp.

De asemenea, trebuie regândită situaţia transferurilor, cu criterii clare şi previzibile, prevăzute în legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar în acte infralegale (regulament) se pot prevedea punctaje pentru anumite criterii astfel încât decizia finală să fie cât mai lipsită de subiectivism.

Este necesară revizuirea criteriilor de evaluare a activităţii profesionale, în ceea ce priveşte caracterul imputabil al casărilor, deoarece sistemul actual poate afecta afecta independenţa şi imparţialitatea judecătorilor care pronunţă hotărâri supuse căilor de atac, ce pot fi admise dintr-o vastă varietate de motive.

Revizuirea sistemului de răspundere materială a magistraţilor, prin efectuarea de demersuri instituţionale pentru clarificarea dispoziţiilor legislative şi asigurarea previzibilităţii acestora, cu atât mai mult cu cât s-a constatat că nu s-au creat posibilităţi practice, efective, prin care să se încheie asigurări de răspundere profesională care să acopere în mod real şi suficient riscurile la care sunt expuşi magistraţii din cauze sistemice.

4. Salarizarea și pensiile magistraţilor. Lege separată de salarizare faţă de restul personalului bugetar. Menţinerea pensiei de serviciu. Reconfigurarea sistemului diurnelor pentru magistraţi. Alte drepturi ale magistraţilor

Este binecunoscut că salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege.

Legea de salarizare a magistraților trebuie să fie separată, așa cum există în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Salarizarea trebuie să le asigure magistraților o reală independenţă economică, ca un corolar al realei independenţe şi imparţialităţi în înfăptuirea actului de justiţie.

Singura echivalare salarială trebuie să aibă în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere în stat, egală cu puterea legislativă și puterea executivă.

În prezent, pensionarii magistraţi sunt mai bine plătiţi faţă de magistraţii aflați în activitate, lucru care ar trebui corectat. Totuși, menţinerea pensiei de serviciu este obligatorie şi trebuie făcute eforturi constante pentru conştientizarea publică, în raport de suprasolicitarea, răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei.

De asemenea, aplicarea hotărârilor judecătoreşti ce privesc drepturi salariale trebuie să fie făcută unitar la nivelul instanţelor. În acest sens, ar fi utilă organizarea unui audit comun la ordonatorii principali de credite din cadrul sistemului judiciar legat de modalitatea de stabilire a îndemnizațiilor de bază, respectiv a sporurilor, ca urmare a punerii în aplicare a legilor de uniformizare a veniturilor salariale, pentru a se observa eventuale disfuncționalități, necorelări și a se stabili măsuri concrete de punere în aplicare în mod unitar a legii, inclusiv prin prisma hotărârilor Judecătorești pronunţate în această materie

S-ar impune, totodată, iniţierea unei proceduri de reevaluare a plafonului maxim al chiriilor pentru a corespunde pieței imobiliare din fiecare localitate, eventual introducerea unor criterii de majorare a acestuia în cazuri speciale (spre exemplu, familii mari sau având membri cu nevoi speciale, handicap etc.). De asemenea, pentru identitate de raţiune, sistemul de compensare a ratelor de credit de la Ministerul Afacerilor Interne, ca alternativă la decontarea chiriei, ar trebui adoptat şi pentru sistemul judiciar.

Se impun propuneri concrete de revizuire a sistemului de acordare a diurnelor, ce ar trebui plătite într-un cuantum fix, per diem, iar nu ca procent din indemnizaţie, deoarece au ca scop compensarea efortului pentru deplasarea la locul de muncă, necesităţile/neajunsurile zilnice nefiind legate de indemnizaţia de bază. Nu ar trebui achitate decât persoanelor care nu au locul de muncă principal în aceeaşi localitate, nici celor care au acest loc de muncă sau domiciliul la o distanţă mică de instituţia la care sunt detaşate.

5. Revizuirea modalității de concurs pentru funcțiile de conducere, dar și de promovare în funcția de judecător, în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcțiile de conducere pentru diverse instanțe judecătorești trebuie să se fondeze pe ideea de meritocrație și de șanse egale pentru fiecare candidat. O reformă reală este absolut necesară și nu mai poate întârzia, în scopul îmbunătăţirii procedurilor pentru numirea în funcții de conducere la instanțele judecătorești, respectiv în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, ţinând seama şi de recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, remarcându-se următoarele aspecte:

– instituirea unor concursuri meritocratice de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, susținute prin intermediul Institutului Național al Magistraturii (selecția comisiilor de concurs să fie realizată exclusiv prin tragere la sorți, dintr-o bază de examinatori constituită la nivelul Institutului);

– interdicția de numire ca membru în aceste comisii a persoanelor din afara corpului magistraților care au desfășurat activitate politică sau cel puțin aparență de activitate politică cel puțin trei ani anterior numirii;

– reglementarea unor criterii clare pentru evitarea conflictelor de interese între membrii comisiilor de concurs (rude, soţi, etc).

De asemenea, va trebui revenit la procedura de promovare în funcții de execuție la tribunale și curți de apel (cu reducerea realistă a actualelor vechimi minime, încât să se respecte necesarul de mobilitate profesională), pe baza unor examene meritocratice, însoțite de garanții similare și derulate exclusiv prin INM.

6. Apărarea efectivă a reputaţiei profesionale a magistraţilor

Este binecunoscut faptul că judecătorii şi procurorii, prin prisma activităţii pe care o desfăşoară, şi care poate deranja politicieni, oameni de afaceri sau de media, au fost supuşi unor campanii de intimidare sau de linşaj, prin care s-a urmărit denigrarea acestora, intruziunea în viaţa privată, campanii susţinute şi cu ajutorul presei audio-vizuale sau on line.

La momentul de faţă, sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare nu sunt descurajatoare pentru acest tip de comportament, fiind necesară reglementarea normativă, dar și aplicarea imediată de măsuri reparatorii eficiente și pentru corectarea informației de canalul TV/ziarul care a lansat sau care a preluat atacurile derulate împotriva judecătorilor și procurorilor (de exemplu, prin publicarea dreptului la replică, în caz de refuz urmând a fi aplicate sancţiuni-amendă).

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să demonstreze fermitate şi promptitudine cu privire la apărarea corpului magistraţilor împotriva actelor de natură a aduce atingere independenţei, imparțialităţii sau reputației profesionale a acestora.

Pentru ca acest rol de apărător al reputaţii magistraţilor să devină efectiv este nevoie de reglementarea legală a unor termene ferme și scurte pentru sesizarea din oficiu, pentru soluționarea acestor cereri/sesizări, pentru motivarea hotărârilor de apărare a independenţei, imparțialităţii sau reputației profesionale, dar și pentru difuzarea soluției dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii în presă, mai ales de publicația, postul de radio ori canalul TV care a prezentat fapta defăimătoare, reglementându-se prin lege ”dreptul la replică” în astfel de cazuri.

De asemenea, pentru o reflectare fidelă a analizei cererilor de apărare a independenţei, imparțialităţii sau reputației profesionale de către fiecare membru al CSM, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să permită şi motivarea opiniilor separate pentru toate hotărârile pronunțate cu majoritate, în baza art.30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

III. GESTIONAREA RESURSELOR MATERIALE

Propuneri:

1. Trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Consiliul Superior al Magistraturii

Soluția legislativă actuală determină o problemă sub aspectul independenţei sistemului judiciar. Cât timp bugetul este controlat de puterile executivă și legislativă nu se poate vorbi de o deplină independenţă. Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiției, respectiv puterea executivă, un element de presiune, astfel că este necesară trecerea de îndată a bugetului instanţelor la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie sau la Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Evaluarea situaţiei tuturor sediilor de instanţe şi parchete prin raportare la cerinţele procedurale actuale

Este necesar a se verifica nu numai dacă anumite instanţe necesită lucrări de construcție sau de reabilitare, dar trebuie a se stabili şi dacă sediile instanțelor sunt adecvate rolului lor (nu pot exista instanţe în spaţii insalubre, neîncăpătoare sau lipsite de lumină naturală).

3. Desfiinţarea instanţelor şi a parchetelor cu un volum de activitate sub 1.500 de dosare pe an

Într-o primă etapă, se impune desfiinţarea tuturor judecătoriilor cu personal situat sub limita de 5 judecători/procurori ori indiferent de numărul de judecători/procurori cu un volum mai mic de activitate (sub 1.500 dosare). Cauzele pot fi preluate de instanţele/parchetele din vecinătate, întrucât în condiţiile actuale de mobilitate (transport în comun relativ bine organizat) nu se mai pune problema imposibilităţii deplasării rapide la instanşe/parchete.

4. Reevaluarea situației parcului auto al CSM și cedarea unor vehicule către instanțe sau către INM pentru asigurarea transportului dosarelor sau, după caz, a magistraților care participa la diverse forme de pregătire profesională, cu posibilitatea programării traseului în sistem electronic (spre exemplu, in cazul a mai multor magistrați de la aceeași instanță).

5. Înfiinţarea unor mecanisme prealabile de filtrare a cauzelor. Modalităţi alternative de soluționare a litigiilor

Având în vedere numărul populaţiei, imensitatea raporturilor în care oamenii intră zilnic, este aproape imposibil ca orice conflcit care se iveşte între persoane sau între acestea şi autorităţi să fie rezolvate de organle judiciare. O atare viziune va determina mai devreme sau mai târziu blocarea instanţelor (mai ales a celor de pe primul palier).

Statul are obligaţia a identifica pârghiile necesare pentru a soluţiona conflictele minore din societate (de ex. intervenţiei statului prin alte organe decât organele judiciare în aspectele minore sau de minimă importanţă sau  impunerea prin lege a unor mecanisme prealabile de triere a cauzelor). În materie de litigii de muncă, poate fi creată o procedură prealabilă în faţa unei entităţi SAL. În materia litigiilor privind contravenţiile sau delictele minore, se poate dispune parcurgerea unei proceduri prealabile în faţa unor organe administrativ-jurisdicţionale organizate fie la primării, fie la organele de poliţie.

IV. GESTIONAREA RESURSELOR UMANE

Propuneri:

1. Mărirea numărului de concursuri anuale pentru acoperirea posturilor vacante de judecător în perioada 2023-2028

Numărul posturilor vacante de judecător în sistem a crescut semnificativ, depășind 1000. Vor urma pensionări masive, pe fondul condiţiilor de muncă din sistem. Consiliul va trebui să aibă un plan pentru ocuparea posturilor vacante sau vacantabile.

2. Demersuri imediate pentru finanţarea posturilor vacante din schemele de personal şi suplimentarea schemelor de personal în instanţele şi parchetele supraaglomerate. Asigurarea finanţării pentru angajarea de personal auxiliar suficient, astfel încât un grefier să lucreze cu un singur judecător.

Recrutarea personalului auxiliar trebuie să se facă pe criterii meritocratice, exclusiv prin Şcoala Naţională a Grefierilor, astfel încât cei care ocupă aceste funcţii să aibă o solidă pregătire, grefierul trebuind să devină un real auxiliar al judecătorului, iar nu simplu dactilograf. Un grefier trebuie să fie în măsură să redacteze partea introductivă a hotărârii (ce cuprinde susţinerile părţilor şi desfăşurarea procesului) sau să întocmească acte procedurale simple (încheieri de suspendare, hotărâri de renunţare, anumite hotărâri pe model).

Totodată, este inadmisibil ca un grefier cu studii superioare să realizeze munci necalificate, în condiţiile în care nivelul de pregătire profesională îi permite să fie un asistent al judecătorului (căutarea de acte normative incidente cauzei, inclusiv practică judiciară etc.), iar remuneraţia ar fi corespunzătoare.

3. Angajarea de personal semicalificat în instanţele supraaglomerate, pe bază de contracte individuale de muncă pe termen determinat. Transferul unor atribuțiiadministrative și judiciare de la judecători la grefieri

Angajarea personalului semicalificat presupune costuri mult mai mici decât recrutarea de judecători, produce efecte imediate în ceea ce priveşte percepţia asupra calităţii muncii desfăşurate de judecători şi grefieri, eliminând sentimentul de frustrare datorat faptului că timpul este irosit pentru activităţi necalificate. Personalul de suport poate fi supus, atunci când este cazul, mobilităţii profesionale (în raza aceleiaşi localităţi cel puţin).

4. Crearea unui fond din care să poată fi acordate facilitați la înscrierea la concursurile de admitere organizate prin intermediul INM sau SNG pentru persoane care nu dispun de posibilități financiare

Se pot aplica reguli inspirate din sistemul de burse sociale sau al ajutorului public judiciar, având in vedere creșterea costurilor la ultimele concursuri și dezideratul de a asigura o baza de selecție cât mai performantă.

5. Crearea unei baze de date online la nivelul INM sau SNG în care să apară informații actualizate despre toate formele de pregătire profesională disponibile, la nivel naţional sau internaţional, cu posibilități de filtrare după perioada, instituții organizatoare, specializare etc.

6. Evaluarea procedurii actuale de înscriere la diverse forme de pregătire profesională (conferințe, seminare, stagii, etc.) condiționat de obținerea prealabilă a avizului colegiului de conducere și identificarea unei modalități alternative de verificare a circumstanțelor favorabile participării (spre exemplu, să fie suficientă notificarea președintelui instantei, prin simpla înregistrare a intenției de participare, avizul fiind prezumat favorabil în cazul neînregistrării unei opoziții in termenul de analiza a dosarelor persoanelor interesate).

 V, TRANSPARENȚA, RESPONSABILITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Propuneri:

1. Prezentarea raportului pe justiție în fața magistraților de la instanțe și parchete

Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să prezinte raportul pe justiție în fața instanțelor și a parchetelor, magistrații putându-l adopta sau respinge în adunările lor generale. Un vot de respingere în adunările generale legat de raportul CSM într-o proporție însemnată putând atrage un semnal de alarmă asupra conduitei membrilor instituţiei

2. Prezentarea unui raport final de activitate la încheierea fiecărui mandat CSM

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să prezinte raportul pe întreaga sa activitate în fața instanțelor și a parchetelor, magistrații putându-l adopta sau respinge în adunările lor generale, odată cu alegerea unui nou Consiliu.

Un vot în adunările generale legat de raportul CSM la final de mandat poate constitui o perspectivă de natură a responsabiliza membrii C.S.M. în respectarea angajamentelor asumate la început de mandat.

3. Transparentizarea activităţii. Publicarea materialelor discutate pe ordinea de zi a ședințelor
Notele direcțiilor și serviciilor la care se face referire în ordinea de zi a ședințelor de Plen sau de secții trebuie publicate pe site-ul CSM. Opiniile separate trebuie motivate, pentru toate hotărârile individuale adoptate în CSM.
În cazul deciziilor importante pentru sistemul judiciar (cum ar fi avize pentru acte normative ce privesc sistemul judiciar etc.) ar trebui menţionat care din membri au votat pozitiv, negativ, au anulat votul. În felul acesta s-ar responsabiliza mai mult votul membrilor.

4. Transferul unor competenţe tehnice

Consiliul Superior al Magistraturii are obligația de a transfera în continuare atribuții administrative la curțile de apel sau parchetele de pe lângă curțile de apel, pentru a împiedica acapararea ordinii de zi de chestiuni legate de transformarea unor funcții de șofer, aprod, grefier etc. Instanțele trebuie încurajate pentru autonomie în multe decizii administrative de interes local, însă practicile administrative trebuie corelate printr-un ghid sau regulament.

5. Colaborarea cu alte Consilii Judiciare sau organisme

Consiliul Superior al Magistraturii poate avea colaborări pe proiecte, schimburi de experienţă  în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare. De asemenea, pentru asistența colegilor români (cu bune practici) este utilă colaborarea şi cu Consiliul Consultativ al judecătorilor/procurorilor europeni.

VI.PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII/IMAGINII CONSILIULUI ŞI A SISTEMULUI JUDICIAR

1. Oferirea posibilităţii pentru membrii CSM de a avea activitate jurisdictională, printr-o instituție specială similară delegării (cu menținerea atribuțiilor principale specifice funcției de membru CSM), astfel încât să poată rămâne in contact cu problemele reale și profunde din interior.

2. Debirocratizarea instituţiei (se observă că petițiile greșit îndreptate de justițiabili la CSM trec prin mâinile a până la 5 magistrați, fiecare dintre aceștia semnând pentru ca un act de procedură dintr-un dosar să ajungă la instanță.

3. Crearea unui sistem de vot performant, în mediu electronic, care să poată centraliza rapid voturile în cadrul consiliului și să se evite apariția voturilor nule.

4. Încărcarea tuturor materialelor neconfidentiale disponibile în mapa membrilor CSM la dispoziția magistraților, înainte de ședință, prin intermediul platformei EMAP.

5. Crearea unei platforme digitale în EMAP a resurselor umane în care să fie afișate zilnic toate posturile vacante din sistemul judiciar, prin preluarea automată a informațiilor completate de Instanțe (posturi vacante în schemă, care se vacantează în viitorul apropiat, ocupate efectiv sau provizoriu prin detaşare/delegare, etc.), posibilitatea filtrării informațiilor în funcție de instanțe corelat cu date din ultimul bilanț aprobat, dintre cele relevante pentru procedurile de mobilitate profesională.

6. Modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti și crearea unei platforme în cadrul EMAP prin care instanțele să poată genera adunări generale în format online, în cadrul cărora să poată fi supuse la vot direct și personal (prin intermediul userului si parolei existente), a unor probleme specifice și chiar pentru alegerea membrilor colegiilor de conducere, cu asigurarea a secretului absolut în programul informatic a votului exprimat și centralizarea automată a rezultatelor. De asemenea, utilizarea platformei pentru adunările generale în cazul inițierii procedurii de revocare a unui membru CSM, cu precizarea că, personal, voi respecta voința colegilor în cazul retragerii încrederii.

7. Crearea unui fond de solidaritate profesională pentru acțiuni umanitare, gestionat de Consiliul Superior al Magistraturii.

8. Reducerea mandatului la prima revizuire a Constituției,la 4 ani, pentru a exista o reașezare a reprezentativității la nivelul Consiliului.

Un organism esenţial într-un sistem judiciar precum Consiliul Superior al Magistraturii are rolul definit constituţional, atribuţii stabilite prin lege şi un mecanism democratic de alegere a membrilor, însă ceea ce contează cu adevărat sunt oamenii care îl vor compune pentru că aceştia vor crea imaginea instituţiei, îi vor  legitima acţiunile şi ne vor influenţa vieţile atât la nivel profesional, cât şi personal.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti