Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

Concluziile avocatului general în cauza C-460/20 Google (Dezindexarea unui conținut pretins inexact)
07.04.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CJUE, Comunicare profesională
JURIDICE - In Law We Trust

Potrivit avocatului general Pitruzzella, o cerere de dezindexare întemeiată pe un pretins caracter fals al informațiilor obligă operatorul motorului de căutare să efectueze verificările care țin de posibilitățile sale concrete

În plus, în cadrul unei cereri de eliminare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, trebuie luată în considerare numai valoarea informativă a imaginilor ca atare

TU și RE au introdus o acțiune împotriva Google LLC, prin care au solicitat, pe de o parte, dezindexarea anumitor linkuri afișate în rezultatele căutărilor efectuate prin intermediul motorului de căutare operat de Google LLC, care conduc la articolele unui terț publicate online în care sunt identificați TU și RE, iar pe de altă parte, încetarea afișării unor fotografii care însoțesc unul dintre aceste articole sub forma unor așa-zise „imagini de previzualizare”. TU ocupă funcția de administrator sau deține participații în mai multe societăți care oferă servicii financiare. RE era partenera lui TU și, până în luna mai 2015, era reprezentanta uneia dintre aceste societăți. Site-ul g-net a publicat trei articole care exprimau opinii critice și îndoieli cu privire la seriozitatea modelului de investiții al mai multora dintre aceste societăți, unul dintre ele fiind însoțit de patru
fotografii în care TU și RE erau reprezentați la volanul unor mașini de lux, în cabina unui elicopter și în fața unui avion charter, sugerând astfel că reclamanții ar fi beneficiat de o viață de lux finanțată de terți. TU și RE au solicitat Google LLC să dezindexeze articolele în cauză, care, în opinia lor, conțin o serie de afirmații inexacte și opinii defăimătoare bazate pe fapte false, precum și să elimine imaginile de previzualizare din lista de rezultate ale căutării.

Curtea Federală de Justiție din Germania a adresat Curții două întrebări preliminare. Prima se referă la natura specifică a funcției exercitate de motoarele de căutare și la tensiunea pe care o determină între drepturile fundamentale prevăzute la articolele 7, 8 și 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene[1], într‐o ipoteză care nu a fost încă examinată de Curte, și anume cea în care persoana vizată contestă veridicitatea datelor prelucrate și solicită, pentru acest motiv, dezindexarea linkurilor care conduc la conținuturi publicate de terți în care apar aceste date. A doua întrebare se referă la necesitatea de a ține seama, în cadrul examinării unei cereri de dezindexare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, de conținutul paginii web în care este inclusă imaginea în cauză.

În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Pitruzzella analizează cu titlu preliminar jurisprudența Curții[2] cu privire la obligațiile care incumbă operatorului unui motor de căutare și identifică patru concluzii în această privință.

Prima privește calificarea activității motoarelor de căutare drept „prelucrare de date cu caracter personal” și calificarea operatorului unui motor de căutare drept „operator” de prelucrare a acestor date cu caracter personal în sensul Directivei 95/46[3] și al Regulamentului general privind protecția datelor (denumit în continuare „RGPD”)[4]. Cea de a doua privește riscurile unor ingerințe grave în drepturile fundamentale ale persoanelor vizate care rezultă din funcționarea unui motor de căutare.
A treia concluzie stabilită de Curte se referă la necesitatea de a se lua în considerare toate drepturile fundamentale în joc în cadrul unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și de a se efectua o evaluare comparativă a aceste drepturi, care să țină seama, pe lângă împrejurările speței, de caracteristicile tehnologice ale mediului internetului. În sfârșit, a patra concluzie este atribuirea către operatorul motorului de căutare a sarcinii de a efectua o astfel de evaluare comparativă pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerințele RGPD (și anterior cele ale Directivei 95/46). Acest rol a fost de altfel codificat la articolul 17 din RGPD.

În lumina acestor principii care decurg din jurisprudența Curții, avocatul general propune o soluție juridică la întrebările adresate Curții.

În primul rând, el precizează care sunt obligațiile ce îi revin operatorului unui motor de căutare atunci când examinează o cerere de dezindexare întemeiată pe afirmația, neînsoțită de elemente de probă, potrivit căreia o parte dintre informațiile cuprinse în conținutul indexat ar fi false.

Avocatul general subliniază că drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal nu au un caracter absolut; dreptul la protecția datelor cu caracter personal trebuie luat în considerare în raport cu funcția sa socială și trebuie să fie pus în balanță cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității, acordând importanța cuvenită dreptului la informare.

În acest context, deși, atunci când persoana vizată are un rol public, dreptul de a informa și dreptul de a fi informat dobândesc o importanță predominantă, această tendință este inversată, potrivit avocatului general, atunci când se stabilește că informațiile prelucrate nu sunt adevărate. Astfel, nu numai că exactitatea datelor reprezintă una dintre condițiile de legalitate a prelucrării datelor cu caracter personal, dar acest drept la libertatea de exprimare și de informare, sub dublul său aspect, activ și pasiv, nu poate fi pus pe același plan cu drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal atunci când sunt în discuție informații false.
În speță, în opinia avocatului general, criteriul de prevalență aplicabil se întemeiază pe una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, și anume demnitatea umană, consacrată la articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale. Informațiile false nu numai că încalcă dreptul fundamental al persoanei la care ele se referă la protecția datelor cu caracter personal, ci ajunge în definitiv să îi afecteze demnitatea, întrucât creează o reprezentare falsă a persoanei respective, producând o alterare a identității sale, care este în prezent definită cu precădere în mediul online.

În cazul în care veridicitatea informațiilor prelucrate de operatorul motorului de căutare este îndoielnică, problema evaluării comparative a drepturilor fundamentale în joc se pune, așadar, în termeni deosebit de specifici, cel puțin în etapa în care caracterul veridic sau fals al informațiilor nu a fost încă stabilit. Deși operatorul unui motor de căutare nu poate fi obligat să efectueze o monitorizare generalizată a conținuturilor găzduite și să verifice veridicitatea acestora, el va trebui totuși să joace un rol activ în eliminarea din rezultatele căutării a conținuturilor în care figurează date cu caracter personal false, dată fiind responsabilitatea specială pe care o are și care este legată de funcția sa de „gatekeeper” al informațiilor.

Aceste elemente fiind precizate, avocatul general exclude posibilitatea de a se efectua o dezindexare exclusiv pe baza cererii unilaterale a persoanei vizate, însă exclude în același timp posibilitatea de a i se impune persoanei vizate obligația de a se adresa editorului paginii web pentru a solicita eliminarea conținutului pretins fals. Potrivit avocatului general, revine persoanei vizate sarcina de a indica elementele pe care se întemeiază cererea și de a furniza un început de probă cu privire la caracterul fals al conținutului pentru care se solicită dezindexarea. Operatorul motorului de căutare trebuie, la rândul său, să efectueze verificări pentru a confirma sau infirma temeinicia cererii și care țin de posibilitățile sale concrete, inclusiv prin contactarea, dacă este posibil, a editorului paginii web indexate, și să decidă apoi dacă admite sau nu cererea de dezindexare. În cazul în care articolul în discuție se referă la o persoană care are un rol public, decizia de a proceda la dezindexare ar trebui să se bazeze pe probe deosebit de relevante care să confirme natura falsă a informațiilor. În sfârșit, pentru a evita un prejudiciu ireparabil pentru persoana vizată, operatorul motorului de căutare va putea suspenda temporar indexarea sau va putea indica în rezultatele căutării că veridicitatea unora dintre informațiile care figurează în conținutul la care conduce linkul în cauză este contestată.

Ca răspuns la a doua întrebare preliminară, avocatul general consideră că, în cazul căutărilor de imagini pe bază de nume efectuate cu ajutorul unui motor de căutare pe internet, sunt aplicabile aceleași reguli precum cele aplicabile căutărilor pe internet și că, prin reperarea fotografiilor unor persoane fizice publicate pe internet și prin reproducerea acestora, operatorul unui motor de căutare oferă un serviciu care implică o prelucrare de date cu caracter personal autonomă și distinctă atât de cea a editorului paginii de internet de pe care sunt extrase fotografiile, cât și de cea de indexare a acestei pagini.

Potrivit avocatului general, în cadrul evaluării comparative a drepturilor fundamentale în conflict care trebuie efectuată în cazul unei cereri de eliminare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, trebuie să se țină seama numai de valoarea informativă a fotografiilor ca atare, independent de conținutul în care acestea sunt incluse pe pagina de internet de pe care sunt extrase.

Având în vedere că imaginea unei persoane reprezintă unul dintre principalele atribute ale personalității sale, protecția dreptului la viața privată al persoanei prezintă o importanță deosebită în acest context, dată fiind capacitatea fotografiilor de a transmite informații deosebit de personale.


[1] Respectarea vieții private și de familie (articolul 7), protecția datelor cu caracter personal (articolul 8) și libertatea de exprimare și de informare (articolul 11).
[2] Hotărârea din 13 mai 2014, Google Spain și Google, C-131/12 (a se vedea, de asemenea, comunicatul de presă nr. 70/14); Hotărârea din 24 septembrie 2019, GC și alții, C-136/17 (a se vedea și comunicatul de presă nr. 113/19).
[3] Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice
în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO 1995, L 281, p. 31).
[4] Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti