Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

ÎCCJ. Competența materială privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțări nerambursabile din partea Uniunii Europene. Corecții financiare OUG nr. 66/2011
08.04.2022 | Cătălin I. RADBÂȚĂ

Secţiuni: C. administrativ, Jurisprudență curentă ÎCCJ, Note de studiu, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cătălin I. Radbâță

Cătălin I. Radbâță

Prin Decizia nr. 1221 din 02.03.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că notificările privind respingerea în parte a unor cereri de plată din finanțări nerambursabile pe motiv că au fost aplicate anumite corecții financiare în temeiul OUG 66/2011, reprezintă acte administrative evaluabile în bani.  Drept urmare, la stabilirea competenței se vor avea în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că în cazul finanțărilor nerambursabile din partea UE, competența se stabilește potrivit criteriului valoric, iar în cazul actelor neevaluabile în bani competența se stabilește potrivit rangului autorității. Mai exact, astfel de acte, chiar dacă sunt emise de autorități centrale (în speță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE), sunt în primă instanță de competența tribunalului până la valoarea de 3.000.000 de lei și doar peste această valoare de competența curților de apel.

Potrivit art. 10 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 54/2004, „cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității conform prevederilor alin. (1)”.

În speță, reclamanta a înregistrat acțiune pe rolul Tribunalului Iași prin care a solicitat:

(i) anularea notificărilor privind situația mai multor cereri de plată, notificări prin care parte din sumele solicitate la plată din fonduri nerambursabile UE au fost refuzate din cauza aplicării unor corecții financiare, și

(ii) obligarea autorității – MIPE – la plata sumelor respinse, în cuantum total de 1,27 de milioane de lei.

În susținerea competenței Tribunalului Iași (și nu a Curții de Apel Iași) am invocat pentru reclamantă dispozițiile art. 10 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 554/2004.  Am arătat astfel că, deși autoritatea emitentă este una centrală, obiectul cererii privește finanțări nerambursabile UE, este evaluabil în bani, și astfel se aplică criteriul valoric din art. 10 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 554/2004 (anume doar pentru sume peste 3.000.000 devin competente Curțile de Apel).

Tribunalul Iași însă, a declinat competența în favoarea Curții de Apel Iași, arătând că:

– „acțiunea are un capăt de cerere principal, ce vizează anularea unor acte administrative și un capăt de cerere accesoriu ce vizează obligarea pârâtului la plata unor sume de bani”.

– deși prin actele administrative se refuzase la plată un procent de 5% din cererile de plată, instituit drept corecție financiară, Tribunalul a apreciat că „cererea principală este una neevaluabilă în bani ceea ce atrage incidența tezei a doua din art. 10 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care: <cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității>” (astfel, aparent, Tribunalul a considerat doar petitul accesoriu, de obligare la plata sumelor refuzate ca evaluabil, nu și cel principal)

– a reținut astfel Tribunalul că „articolul aflat în discuție [art. 10 alin. (1) ind. 1) din Legea nr. 554/2004 – n. ns.] instituie două criterii: cel al rangului autorității care emitesau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice, respectiv criteriul valoric, în cauză fiind aplicabil primul criteriu menționat”.

– „În aceste condiții, devin incidente prevederile tezei a II-a a textului de lege menționat anterior, ce atrag competența de soluționare în primă instanță a secției de contencios a Curții de Apel.  Așadar, în speță, ne aflăm în fața unui act administrativ care este emis de o autoritate publică centrală, a cărui analiză excede competenței materiale a Tribunalului, drept pentru care, competența de soluționare în primă instanță aparține Curții de Apel”.

Față de această soluție, am ridicat în fața Curții de Apel Iași excepția necompetenței materiale, excepție pe care de altfel la primul termen și Curtea a invocat-o din oficiu.  Excepția a fost admisă, iar prin Sentința nr. 8/18.01.2022 Curtea a declinat competența în favoarea Tribunalului Iași și constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat cauza către ÎCCJ.

Prin Decizia nr. 1221 din 02.03.2022, Înalta Curte a stabilit că dosarul este de competența Tribunalului reținând următoarele:

– „Cererea cu care reclamanta a învestit instanța (…) privește anularea unor acte administrative (decizii și notificării) emise de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, (…) acte prin care au fost respinse la rambursare anumite cheltuieli”.

– „Tribunalul Iași a pornit de la premisa eronată că actele atacate nu au caracter evaluabil în bani, ceea ce a condus la calificarea greșită a petitului principal ca fiind unul neevaluabil, cu consecința aplicării criteriului autorității emitente, iar nu a criteriului valoric, pentru stabilirea instanței competente să judece pricina

– „Contrar aceste opinii, Înalta Curte constată că actele atacate sunt evaluabile în bani, valoarea lor fiind dată de cuantumul sumelor respinse la rambursare, astfel că cererea de anulare se încadrează în prevederile art. 10 alin. (1) ind. 1 teza I din Legea nr. 554/2004, făcând parte din categoria cererilor <privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene>, care se soluționează potrivit criteriului valoric.”

Așadar, Înalta Curte a stabilit că, indiferent de împrejurarea că repararea prejudiciului, anume obligarea la plata sumelor de finanțare respinse, face obiectul unui petit accesoriu, petitul principal ce vizează anularea actelor administrative prin care s-a refuzat acceptarea la plată este unul evaluabil în bani.  Drept urmare, competența materială se stabilește pe baza criteriului valoric.

Av. Cătălin I. Radbâță, RN LEX Litigation & Insolvency

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti