Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Procuror ierarhic superior vs. stăpân sau vătaf peste toți procurorii din România. Procurorul General al României
11.04.2022 | Florian-Gabriel PACALICI

Secţiuni: Articole, Drept penal, Opinii, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Florian-Gabriel Pacalici

Florian-Gabriel Pacalici

Subordonarea ierarhică

Acesta este, cred eu, principalul aspect care diferențiază la nivel teoretic și principial magistrații-procurori de magistrații-judecători. În ultimii ani am regăsit în practica judiciară nenumărate situații în care Procurorul General al Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în relația sa cu procurorii din teritoriu fie infirmă acte procesuale sau procedurale ale acestora, fie le trimite acestora „îndrumări scrise” folosindu-se de titulatura sa de procuror ierarhic superior. Voi arăta în cele ce urmează care sunt situațiile în care Procurorul General al României este procuror ierarhic superior, și care sunt situațiile în care principiul subordonării ierarhice este folosit drept pretext pentru a justifica un grav abuz de funcție, contrar legii și Constituției.

Procurorul General al Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în primul rând procuror ierarhic superior în raport cu conducătorii parchetelor de pe lângă curțile de apel (procurori generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel), dar și în raport cu procurorii-șefi ai secțiilor Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cadrul Parchetului General, ne putem gândi la următoarele secții: Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, Secția Judiciară, Secția Parchetelor Militare sau alte secții legal-constituite în cadrul acestui parchet.

Procurorul General al Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în al doilea rând procuror ierarhic superior în raport cu conducătorii parchetelor specializate care funcționează la nivelul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și anume Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Așadar, procurorii șefi ai acestor parchete specializate sunt subordonați ierarhic Procurorului General al României.

În susținerea acestor argumente

Mă bazez în primul rând pe dispozițiile codului de procedură penală[1] care în art. 328 alin. 1 ne precizează că „rechizitoriul (…) când a fost întocmit de acesta (procurorul șef de secție din cadrul Parchetului General), verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet”, dispoziții care sunt reluate și în art. 335 alin. 1, dar și în art. 339 alin. 2.

De asemenea, mă bazez și pe dispozițiile Legii 304/2004[2] care în art. 65 alin. 2 ne spune încă ceva: „Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție”. Alin. 3 al aceluiași articol ne spune că Procurorul General, la fel ca orice alt conducător de parchet, își poate delega această prerogativă de control ierarhic către procurori anume desemnați, cum ar fi adjunctul său. De aici se poate trage și concluzia că singurul procuror ierarhic superior al Adjunctului Procurorului General al României este tocmai Procurorul General al României.

Nu în ultimul rând, îmi bazez cele scrise mai sus și pe dispozițiile Constituției[3] care în art. 132 alin. 1 ne precizează că „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic (…)”.

În cazul în care aceste broșuri, denumite Constituție, cod de procedură penală sau lege privind organizarea judiciară nu ar fi suficient de clare pentru unii, doresc să amintesc și puțină jurisprudență obligatorie ca izvor de drept, și anume o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și 5 decizii ale Curții Constituționale:

Recursul în Interesul Legii nr. 23/2020[4]: „Procurorul General al PICCJ, în cazul infirmării unei soluții dispuse de către un procuror din cadrul parchetelor din subordine ori structurilor specializate DNA, DIICOT, nu are în toate situațiile calitatea de procuror ierarhic superior al celui care a dispus soluția.

Decizia Curții Constituționale nr. 633/2018[5]: „soluția legislativă privind repartizarea aleatorie a cauzelor în ceea ce îi privește pe procurori contravine principiului constituțional al subordonării ierarhice care îndrituiește procurorul ierarhic superior să dispună cu privire la modul în care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care îl conduce, inclusiv sub aspectul repartizării lor”.

Decizia Curții Constituționale nr. 1273/2010[6]: „Principiul subordonării ierarhice nu contravine principiului imparțialității (…) procurorul este liber să prezinte instanței de judecată concluziile pe care le consideră întemeiate”.

Decizia Curții Constituționale nr. 345/2006[7]: „În virtutea acestui principiu, Ministerul Public este conceput ca un sistem piramidal, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice”.

Decizia Curții Constituționale nr. 175/2018[8]: „dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, ce vizează redeschiderea urmăririi penale din dispoziția procurorului ierarhic superior, reprezintă tot o concretizare a principiului constituțional al controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor, prevăzând că, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale“.

Decizia Curții Constituționale nr. 547/2020[9]: „Prin asimilarea înțelesului noțiunii de «procuror ierarhic superior» (genul proxim) cu noțiunea de «procuror șef al secției» (diferența specifică), în cadrul definiției pe care norma criticată încearcă să o ofere, legiuitorul identifică «întregul» cu «partea», (…) Cu alte cuvinte, norma supusă controlului nu recunoaște această calitate, sub aspectul drepturilor și obligațiilor procesual penale, procurorilor adjuncți ai secției și procurorilor-șefi ai structurilor care se pot constitui în interiorul secției, respectiv birouri sau servicii. Or, în condițiile în care cadrul normativ în vigoare și regulamentele interioare de organizare și funcționare a unităților de parchet prevăd posibilitatea constituirii, în interiorul lor, a unor structuri (birouri/servicii) care au ca scop asigurarea unei mai bune administrări a activității judiciare, iar principiul controlului ierarhic presupune delimitarea riguroasă a competențelor procurorilor care conduc aceste structuri atât în raporturile cu procurorii din subordine, cât și cu procurorii ierarhic superiori, definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca procuror ierarhic superior în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracțiunilor de competența secției ignoră principiul constituțional, lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu.”.

Rezumând, un procuror din cadrul unui parchet de pe lângă o judecătorie este subordonat ierarhic conducătorului respectivului parchet, conducătorul unui parchet de pe lângă judecătorie este subordonat ierarhic conducătorului parchetului de pe lângă tribunalul aceleiași circumscripții, procurorul din cadrul unui parchet de pe lângă tribunal este subordonat ierarhic conducătorului respectivului parchet de pe lângă tribunal, conducătorul unui parchet de pe lângă un tribunal este subordonat ierarhic conducătorului parchetului de pe lângă curtea de apel din aceeași circumscripție, procurorul din cadrul unui parchet de pe lângă o curte de apel este subordonat conducătorului respectivului parchet de pe lângă curtea de apel, conducătorul unui parchet de pe lângă o curte de apel este subordonat ierarhic conducătorului Parchetului General, adică Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul unei secții din cadrul Parchetului General este subordonat conducătorului respectivei secții, conducătorul unei secții din cadrul Parchetului General este subordonat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceleași explicații sunt valabile și pentru cazurile în care există înființate anumite birouri/secții/structuri/parchete specializate (cu o competență specială personală, materială sau teritorială) în cadrul anumitor structuri de parchet, cu singura mențiune ca acestea să fie legal constituite.

Concluzia tuturor celor relatate mai sus este că în toate celelalte situații nu putem vorbi de un control ierarhic exercitat în mod legal. Ne putem imagina astfel o piramidă la vârful căreia se află Procurorul General al Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cadrul acestei piramide a Ministerului Public, atunci când vorbim de controlul ierarhic, nu se poate sub nicio formă sări peste una sau mai multe structuri, deoarece astfel s-ar denatura scopul și litera Constituției și ale legilor mai sus amintite.

Stăpân sau vătaf peste toți procurorii din România

Pe cale de consecință, oricare „alte cazuri” de control ierarhic (infirmări de acte procesuale sau procedurale, trimiterea unor îndrumări scrise, și altele), altele decât cele amintite mai sus nu intră sub umbrela principiului subordonării ierarhice. Aceste „alte cazuri” intră sub forma unei imixtiuni în activitatea parchetelor și a procurorilor, un grav abuz de funcție și de autoritate pe care Procurorul General al României le poate exercita, cazuri care îl transformă pe acesta din procuror ierarhic superior în stăpân sau vătaf peste toți procurorii din România.


[1] Legea 135/2010 privind cod de procedură penală, Monitorul oficial nr. 486 din 15 iulie 2010.
[2] Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Monitorul oficial nr. 827 din 13 septembrie 2005.
[3] Legea 429/2003 de revizuire a Constituției României, Monitorul oficial nr. 758 din 29 octombrie 2003.
[4] Monitorul oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2021.
[5] Monitorul oficial nr. 1020 din 29 noiembrie 2018.
[6] Monitorul oficial nr. 788 din 25 noiembrie 2010.
[7] Monitorul oficial nr. 415 din 15 mai 2006.
[8] Monitorul oficial nr. 590 din 12 iulie 2018
[9] Monitorul oficial nr. 753 din 19 august 2020.


Avocat Florian-Gabriel Pacalici

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti