« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu
11.04.2022 | Andrei PAP

Drept Timisoara
Secţiuni: Dreptul muncii, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022, a fost publicată Decizia nr. 3/2022 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la următoarea problemă de drept: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 106 alin. (2) şi art. 160 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, art. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului [actual art. 1 alin. (6) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului], în sensul de a se stabili dacă diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară se determină prin raportare la întreaga perioadă pentru care s-a dispus delegarea sau detaşarea ori proporţional cu perioada efectiv lucrată”

1. Obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la următoarea problemă de drept: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, art. 106 alin. (2) şi art. 160 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, art. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului [actual art. 1 alin. (6) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului], în sensul de a se stabili dacă diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară se determină prin raportare la întreaga perioadă pentru care s-a dispus delegarea sau detaşarea ori proporţional cu perioada efectiv lucrată”.

2. Practica instanţelor de judecată

Autorul sesizării a menţionat că în practica judiciară s-au conturat două orientări jurisprudenţiale cu privire la problema de drept aflată în divergenţă.

A) Într-o opinie, s-a considerat că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 se acordă pe toată perioada delegării, adică pe zile calendaristice, întrucât drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) sunt cumulative.

În argumentarea acestei soluţii s-a arătat că acest text nu face distincţia ce se regăseşte în Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, anume prin care se stabileşte pentru această categorie de personal că „delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata delegării este de cel puţin 12 ore.”

Sintagma „după caz” din cuprinsul art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, potrivit căruia prevederile alin. (1) se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituţiile publice, înseamnă că, în aplicarea acestui alineat, trebuie evitate situaţiile de diminuare a drepturilor de delegare ori detaşare recunoscute magistraţilor prin legea specială, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 priveşte exclusiv procedurile contabile şi condiţiile de admisibilitate ale acordării diurnei pe perioada delegării şi detaşării.

S-a apreciat, totodată, că nu este posibil ca ordonanţa de urgenţă a Guvernului să fie înfrântă de un act administrativ, anume Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006.

Din analiza dispoziţiilor art. 13 alin. (1) se desprind două condiţii ce trebuie a fi îndeplinite pentru ca o persoană prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 să poată beneficia de dreptul la diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, şi anume: să fie detaşată sau delegată şi să îşi desfăşoare activitatea într-o altă localitate decât cea de domiciliu.

Din textul legal rezultă neechivoc că dreptul la plata diurnei pentru delegarea într-o altă localitate decât cea de domiciliu este un drept pur şi simplu, neafectat de alte condiţii, care ia naştere în momentul în care acesta îşi desfăşoară activitatea ca urmare a delegării într-o altă localitate decât cea de domiciliu.

Dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 au caracter de norme speciale faţă de art. 10 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, care reprezintă noma generală şi care se aplică numai în privinţa aspectelor pe care norma specială nu le prevede, astfel că norma generală nu poate produce efecte în sensul limitării sau diminuării drepturilor prevăzute de legea specială.

Or, norma specială precizează expres că diurna se acordă pe toată durata delegării, adică pe zile calendaristice, fără a fi relevante zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte perioade în care magistratul nu îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile în care drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt cumulative, astfel cum rezultă fără echivoc din textul legal.

Aceeaşi concluzie rezultă şi din prevederile art. 57 alin. (9) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea diurnei nefiind strict legată de prezenţa efectivă a magistratului în localitatea în care se află sediul instituţiei, instanţei sau parchetului la care a fost delegat sau detaşat.

B) Într-o altă opinie, s-a apreciat că diurna prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 se acordă doar pentru zilele efectiv lucrate, fiind excluse zilele libere, sărbătorile legale, perioadele în care magistratul s-a aflat în concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii etc., întrucât delegarea şi detaşarea vizează exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, în intervalul programului de lucru.

Diurna reprezintă un drept al magistratului care este delegat sau detaşat şi se raportează la perioada delegării, respectiv a detaşării, în sensul de perioadă în care îşi desfăşoară activitatea, fiind cuvenită pentru efortul suplimentar depus, însă în cadrul programului de lucru la instanţa sau parchetul la care a fost delegat sau detaşat, ceea ce înseamnă că nu se poate acorda decât pentru perioada efectiv lucrată, nu pentru zilele nelucrătoare, în condiţiile în care şi indemnizaţia lunară se calculează tot în funcţie de numărul zilelor lucrate într-o lună.

Astfel, dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 trebuie coroborate, în virtutea alin. (3) al aceluiaşi articol, cu prevederile din Codul muncii care prevăd delegarea şi detaşarea salariaţilor, având în vedere că magistraţii constituie o categorie specială de personal care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis, astfel încât acestora li se aplică Codul muncii, în temeiul art. 1 alin. (2) din acest act normativ.

Potrivit art. 44 alin. (2) şi art. 46 alin. (4) din Codul muncii, salariatul delegat sau detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare/detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă.

Aşadar, indemnizaţia de detaşare (sau diurna) reprezintă un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizaţia de încadrare brută lunară cuvenită magistratului, şi are rolul de indemnizaţie suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că îşi desfăşoară activitatea profesională într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică din partea acestuia, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum şi costul transportului în interiorul localităţii unde magistratul îşi desfăşoară activitatea.

În acelaşi sens, în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a reţinut că indemnizaţia de detaşare reprezintă un drept în legătură cu munca, fiind concepută pentru a compensa cheltuielile suplimentare ce pot fi suportate de un angajat pentru perioada în care se află temporar plecat de la locul său de reşedinţă şi nu este plătită cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detaşare.

În plus, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul muncii, drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru, astfel încât calculul diurnei trebuie să respecte aceste prevederi legale privind proporţionalitatea, ce se raportează la timpul efectiv lucrat, iar nu la zilele calendaristice.

De altfel, în perioada în care magistraţii se află în concediu de odihnă sau în concediu medical, aceştia nu primesc indemnizaţia de încadrare brută lunară, în raport cu care se calculează diurna de 2%, ci o indemnizaţie de concediu, respectiv indemnizaţie de concediu medical, indemnizaţia de încadrare brută lunară calculându-se tot în funcţie de numărul zilelor efectiv lucrate într-o lună.

Aşadar, diurna se raportează la perioada în care judecătorul/procurorul îşi desfăşoară activitatea, nu la perioadele de concediu de odihnă, concediu medical, concediu de studii, zile libere sau alte concedii prevăzute de lege ori la zilele necesare deplasărilor interne sau externe (când, de altfel, se acordă distinct diurnă de deplasare), o astfel de abordare fiind în acord cu raţiunea acordării indemnizaţiei de detaşare, respectiv compensarea cheltuielilor suplimentare de întreţinere pe care persoana în cauză este nevoită să le efectueze în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 coroborate cu art. 106 alin. (2) şi art. 160 din Legea nr. 53/2003, diurna în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se stabileşte proporţional cu perioada de timp efectiv lucrată, iar nu pe zile calendaristice.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detaşare, după caz.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 februarie 2022.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.