Secţiuni » Noutăţi legislative
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMonitorul Oficial al RomânieiJurnalul Oficial al Uniunii Europene

Marcajul unic aplicat componentelor esențiale ale armei – Legea nr. 196/2019 și schimbările aduse de aceasta
14.04.2022 | Adrian ZAMFIR

Secţiuni: Articole, Lege 9, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Adrian Zamfir

Adrian Zamfir

O discuție aprigă s-a născut în 2019 cu privire la marcajul unic al armelor (sau „seria armei” cum este cunoscută popular) odată cu modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (în continuare „Legea Armelor”) prin Legea nr. 196/2019, modificare completată prin Legea nr. 272/2021. Modificarea a afectat poligoanele private, sportivii de tir, vânătorii, armurierii ș.a.m.d.

Prealabil, să abordăm câteva concepte.

Marcajul unic al armelor. Ce reprezintă? Reprezintă marcajul care trebuie regăsit pe toate componentele esențiale ale armei de foc produse sau introduse în România după 4 noiembrie 2019 (data intrării în vigoare a legii nr. 196/2019) și care trebuie să conțină:

– Denumirea producătorului sau a mărcii;

– Țara sau locul fabricării;

– Seria și, după caz, anul de fabricație, dacă acesta nu face parte din numărul de serie, și modelul, dacă este posibil.

Anterior acestei modificări, art. 90 alin. (3) din Legea Armelor prevedea obligativitatea marcării a cel puțin unei componente esențiale a armei de foc, componentă a cărei distrugere ar face imposibilă utilizarea armei de foc.

 Componenta esențială. Ce reprezintă? Componenta esențială este definită în Legea Armelor la art. 2 pct. 4 și reprezintă ţeava, frema, cutia mecanismelor, după caz, superioară sau inferioară, manşonul mobil, cilindrul, cap închizător sau închizător, care, în calitate de obiecte separate, sunt incluse în categoria armelor de foc pe care sunt montate sau sunt concepute să se monteze.

Așadar, avem o definiție limitativă. Dacă componenta se regăsește în definiție va trebui să existe un marcaj unic pe respectiva componentă esențială. Dacă nu, atunci nu va fi necesară marcarea. Spre exemplu, ulucul de la PM Md. 1963 WUM / WASR-10 (sau AKM-ul românesc cum este cunoscut popular) NU reprezintă componentă esențială deci nu este necesară marcarea acestuia.

Problema principală care a apărut a fost următoarea: ce facem cu armele deja introduse în România la momentul 4 noiembrie 2019 și cu armele vechi care au marcaj doar pe o singură componentă esențială, conform legii vechi?

Răspunsul pe scurt este că acestea sunt conforme, pot fi folosite și vândute în România, însă nu vor putea fi scoase din România sau vândute în afara României. Pe larg trebuie să reținem următoarele:

1. Armele marcate doar pe o componentă esențială, conform legii în vigoare la momentul respectiv, nu vor prezenta probleme dat fiind că acestea respectă legea de la momentul la care au fost produse / introduse în țară atât timp cât nu se încearcă ieșirea cu acestea din România;

2. Conform art. II alin. (1) din Legea nr. 196/2019, armele de foc, componentele esenţiale şi muniţiile fabricate, transferate sau importate în România până la data intrării în vigoare a Legii nr. 196/2019 (4 noiembrie 2019), marcate potrivit prevederilor legale aplicabile anterior intrării în vigoare a acesteia (adică doar pe o singură componentă esențial), vor putea fi achiziţionate, vândute sau folosite doar pe teritoriul României. II alin. (2) reprezintă excepția care oferă posibilitatea transferării pe teritoriul unui alt stat membru UE sau exportarea în afară UE dacă armele respective vor avea toate componentele esențiale marcate.

Problema ce se ridică este aceea că legiuitorul nu a arătat în concret cum se poate rezolva problema marcajelor pentru armele introduse pe piață pre-4 noiembrie 2019. Nu a oferit nicio indicație concretă.

Nu a indicat obținerea marcajului unic de la producătorul original al armei, unde oricum se ridică următoarele probleme: (i) ce se întâmplă în cazul în care producătorul nu mai există?; (ii) cine suportă costul și timpul pierdut cu documentația pentru trimiterea armei în străinătate în vederea trecerii marcajului unic?; (iii) marcajul unic se trece obligatoriu în străinătate, la fabrică sau poate fi trecut și în România de către reprezentanții producătorului respectiv?

Nu a indicat că marcajul ar putea fi aplicat de DAESP sau alte structuri ale poliției.

Nu a indicat posibilitatea aplicării marcajului la o societate care să aibă în obiectul său de activitate producția de arme și / sau muniții care să fie numită prin licitație. Existau informații neoficiale cum că această operațiune s-ar putea realiza la Romarm (companie privată deținută de Statul Român prin Ministerul Economiei), însă legea nu prevede învestirea Romarm în vreun fel cu această posibilitate / responsabilitate.

Așadar, se ridică o problemă serioasă mai ales pentru sportivii de tir care trebuie să se deplaseze în străinătate pentru competiții de tir sportiv. În cazul tirului sportiv de nivel foarte înalt, arma personală a sportivului este pregătită de acesta cu mare grijă din multe puncte de vedere. Orice mică modificare atrage necesitatea ca sportivul să se obișnuiască cu acea modificare pentru performanță maximă. Așadar, imposibilitatea folosirii armei personale la competiții internaționale și  înlocuirea acesteia cu o armă locală, închiriată din țara competiției va scădea dramatic performanțele sportivului. De asemenea, și vânătorii care vor să folosească armele de vânătoare în afara României sunt puși în dificultate.

În plus, atragem atenția asupra neclarității art. II alin. (2) din Legea nr. 196/2019 în interpretarea acestuia sistematic cu art. II alin. (1). Art. II alineatul (1) vorbește despre armele marcate conform legii vechi că „vor putea fi achiziţionate, vândute sau folosite doar pe teritoriul României” deci, per a contrario, nu vor putea fi achiziționate, vândute și folosite și în afara României atât timp cât nu sunt marcate potrivit legii noi. După care art. II alin. (2) se prezintă ca o excepție în cazul în care armele marcate conform legii vechi vor fi marcate potrivit legii noi, însă vorbește doar despre permiterea „transferului” și „exportului”, nu și despre „folosire”.

În aceste condiții, constatăm o situație legislativă neclară care poate ridica serioase probleme.

3. Separat de problema arătată mai sus, amintim că prin modificările aduse Legii Armelor legiuitorul a introdus obligativitatea verificării existenței marcajelor pe toate componentele esențiale în cazul procurării de arme din afara teritoriului României (deci nu și de pe teritoriul României).

Astfel, dacă doriți să achiziționați o armă din afara României, la data solicitării acordului prealabil sau a avizului de import va fi necesară confirmarea existenței marcajelor pe toate componentele esențiale. În cazul în care arma este achiziționată din România, atunci operațiunea se va putea realiza chiar și dacă nu sunt marcate toate componentele esențiale.

4. Armurierii și intermediarii care (i) produc; (ii) transferă; (iii) exportă sau (iv) importă arme, componente esențiale sau muniții ce se regăsesc în categoriile A, B, C și D pct. 1,4 și 5 din anexa la Legea Armelor au obligația să se asigure că la momentul introducerii pe piață au fost realizate cumulativ următoarele operațiuni:

– Este prevăzut un marcaj unic, clar și permanent imediat după fabricare și cel târziu înaintea introducerii sale pe piață sau imediat după importul în UE;

– A fost realizată înregistrarea în condițiile prevăzute de Legea Armelor imediat după fabricare și cel târziu înaintea introducerii sale pe piață sau imediat după importul în UE

Dacă aceste operațiuni nu au fost realizate, și totuși armurierii / intermediarii doresc să introducă / exporte arme, muniții sau componente esențiale atunci art. 90 din Legea armelor modificată impune obligativitatea de a aplica chiar ei marcaje unice, clare și permanente cu scopul identificării și urmăririi acestora.

În concluzie, modificările Legii Armelor aduse în 2019 și completate în 2021 pot ridica unele probleme pentru armele pre-4 noiembrie 2019 în ceea ce privește ieșirea din România, însă nu ar trebui să prezinte probleme atât timp cât acestea folosite / vândute etc. pe teritoriul României.

Adrian Zamfir, Associate FILIP & COMPANY

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti