Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Consumarea infracţiunii în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri
18.04.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: Dezlegarea unor chestiuni de drept, Drept penal, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 5 aprilie 2022, a fost publicată Decizia nr. 3/2022 privind examinarea sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000, în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecinţa consumării infracţiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat sau, dimpotrivă, drogurile se consideră introduse în ţară doar ulterior momentului în care, după aterizarea aeronavei, persoana în cauză a trecut de punctul de trecere a frontierei situat în incinta aeroportului, iar în acest din urmă caz, dacă efectuarea controlului vamal prezintă vreo relevanţă în privinţa consumării infracţiunii”

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 octombrie 2021,

Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000, în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecinţa consumării infracţiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat sau, dimpotrivă, drogurile se consideră introduse în ţară doar ulterior momentului în care, după aterizarea aeronavei, persoana în cauză a trecut de punctul de trecere a frontierei situat în incinta aeroportului, iar în acest din urmă caz, dacă efectuarea controlului vamal prezintă vreo relevanţă în privinţa consumării infracţiunii”.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

Potrivit art. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, frontiera de stat a fost definită ca fiind linia reală sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul, iar potrivit art. 8 alin. (2) din Codul penal, „prin teritoriul României se înţelege întinderea de pământ, marea teritorială şi apele cu solul, subsolul şi spaţiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.”

Codul vamal al României, prin art. 3 alin. (1), defineşte teritoriul vamal al României ca fiind teritoriul statului român, delimitat de frontiera de stat a României, precum şi marea teritorială a României, delimitată conform normelor dreptului internaţional şi legislaţiei române în materie, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că teritoriul vamal include şi spaţiul aerian al teritoriului ţării şi al mării teritoriale.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.

Din economia dispoziţiilor legale menţionate rezultă fără echivoc că, în sensul voit de legiuitor, „intrarea în ţară”, acţiune ce caracterizează elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, este echivalentă cu trecerea frontierei de stat a României, controlul vamal fiind o operaţiune ulterioară intrării pe teritoriul României, având ca scop realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.

Totodată, este de reţinut că legiuitorul, în definirea elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, nu a făcut nicio distincţie între caracterul licit şi cel ilicit al „intrării în ţară”.

De asemenea, în norma de incriminare avută în vedere nu există o dispoziţie care să facă referire explicit sau implicit la aspecte care ţin de regimul vamal şi reglementarea aferentă acestui domeniu de activitate, ci se referă strict şi exclusiv la aspectul introducerii (fără drept) în ţară a anumitor substanţe, calificate drept „droguri de risc” sau „droguri de mare risc”.

Din moment ce legea penală nu defineşte în mod expres şi într-un sens aparte conceptul de introducere în ţară a unor bunuri/substanţe, reiese că se aplică regula generală potrivit căreia ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Astfel, orice suprapunere între axele reprezentate de pătrunderea (chiar şi formală) pe teritoriul României a unei persoane şi prezenţa fără drept asupra acesteia (sau în bagajele sale) a unor asemenea substanţe interzise (droguri de risc sau de mare risc) conduce la întrunirea condiţiei constitutive inserate în art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, şi anume: introducerea în ţară a drogurilor de risc/mare risc (pătrunderea pe teritoriul României cu asemenea substanţe).

Introducerea de droguri de risc sau de mare risc – ca element material al laturii obiective a infracţiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, constând în acţiunea prin care drogurile pătrund în ţară, presupune deplasarea drogurilor dintr-un stat străin peste frontiera de stat a României, fără a fi condiţionată de parcurgerea controlului vamal.

Raportat la problema de drept analizată, nu interesează modalitatea de introducere în ţară a drogurilor – pe cale terestră, aeriană sau navală şi nici mijlocul de transport ori serviciile utilizate – poştale, curierat, coletărie sau comerţ online.

Operaţiunile privind controlul vamal se realizează întotdeauna după trecerea frontierei de stat şi urmăresc verificarea caracterului licit sau ilicit al bunurilor introduse sau scoase din ţară.

Prin urmare, efectuarea controlului vamal reprezintă doar o operaţiune administrativă ce poate avea relevanţă doar în privinţa eventualei constatări a infracţiunii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, nicidecum asupra momentului consumării acesteia.

Infracţiunea prevăzută de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri se consumă în momentul trecerii frontierei de stat, fiind o infracţiune instantanee.

În consecinţă, având în vedere cele arătate, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, se poate considera că în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri (de risc sau mare risc), acestea se consideră introduse în ţară, cu consecinţa consumării infracţiunii în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat, fără a avea relevanţă îndeplinirea sau neîndeplinirea formalităţilor şi procedurilor de control, inclusiv de control vamal în cadrul aeroportului de debarcare.

Principiul teritorialităţii legii penale presupune o infracţiune săvârşită, în concret, o infracţiune consumată de trafic internaţional de droguri.

În considerentele Deciziei nr. 15 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 18 mai 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut relevanţa trecerii peste frontiera de stat a României pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzute în art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în varianta transportului, precum şi elementele constitutive ale infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute în art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în varianta introducerii în ţară, în concurs.

Prezenta dezlegare priveşte momentul consumării infracţiunii de trafic internaţional de droguri, acela al trecerii frontierei de stat. Plasarea făptuitorului pe teritoriul asimilat sau simpla îmbarcare pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România, în condiţiile deţinerii de droguri, nu echivalează cu săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri, pentru existenţa ori consumarea căreia este necesară translatarea frontierei de stat.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din 14 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.259/117/2019, şi stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000, în situaţia în care o persoană călătoreşte în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecinţa consumării infracţiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spaţiul aerian cuprins între frontierele de stat, fără ca efectuarea controlului vamal să prezinte relevanţă în privinţa consumării infracţiunii. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2022.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti