Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Dacă pârâtul nu se prezintă la interogatoriu, îi mai dăm vreo șansă?
21.04.2022 | Ioan Mircea DAVID

JURIDICE - In Law We Trust
Ioan Mircea David

Ioan Mircea David

Sedes materiae: art. 10 alin. (1) teza finală C.proc.civ., art. 12 alin. (3) C.proc.civ., art. 22 C.proc.civ. și art. 358 C.proc.civ.

Eu zic să nu. Să nu îi mai dăm nicio șansă, mai ales dacă ne confruntăm cu o situație similară celei pe care am încercat să o sintetizez în cele ce urmează.

În multe dintre cauzele deduse judecății părțile apelează, printre altele, și la proba cu interogatoriul, încercând astfel să obțină admiterea sau respingerea cererii de chemare în judecată, în funcție de poziția procesuală.

În situația pe care am ales să o detaliez în cele ce urmează, reclamantul este cel care a formulat o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune morale, ca urmare a unor afirmații pe care cel prejudiciat le-a considerat cel puțin a fi defăimătoare.

Pe lângă înscrisurile de care atât reclamantul, cât și pârâtul au înțeles să se prevaleze în susținerea propriei versiuni, aceștia au solicitat și proba cu interogatoriul. Instanța de judecată a analizat solicitările, a pus în discuție probele solicitate, a ascultat tezele probatorii pentru fiecare în parte și, după îndelungi chibzuințe, a încuviințat proba cu interogatorii, atât pentru reclamant, cât și pentru pârât.

La termenul de judecată următor, reclamantul se prezintă personal și asistat de reprezentantul convențional, însă pârâtul nu se prezintă. Instanța de judecată procedează la efectuarea apelului în cauză, observă absența pârâtului și propune continuarea cercetării judecătorești cu administrarea interogatoriului reclamantului.

După ce finalizează de administrat întrebările propuse de pârât prin intermediul reprezentantului convențional prezent la termenul de judecată, în mod firesc, reprezentantul convențional al reclamantului solicită instanței de judecată să constate faptul că pârâtul, deși fusese legal citat, absentează de la acest termen de judecată, fără a fi depus la dosarul cauzei niciun înscris din care să reiasă motivul pentru care acesta nu a dat curs solicitării instanței, împiedicând astfel administrarea uneia dintre probele solicitate și încuviințate de instanța de judecată în favoarea reclamantului.

În apărarea pârâtului, reprezentantul convențional al acestuia a afirmat că pârâtul nu s-a putut prezenta, deoarece este plecat în străinătate, în vederea soluționării unor probleme personale, despre care nu poate menționa nimic suplimentar.

Instanța de judecată ia act de precizările reprezentantului convențional al pârâtului și dă cuvântul reprezentantului convențional al reclamantului care atrage atenția instanței de judecată cu privire la incidența dispozițiilor art. 358 C.proc.civ., conform căruia ” dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul”.

De asemenea, reprezentantul convențional al reclamantului a solicitat instanței de judecată să se constate faptul că la acest termen, când pârâtul trebuia să se prezinte personal la interogatoriu, acesta absentează nejustificat. Despre pretinsul motiv al absenței pârâtului face mențiune reprezentantul convențional, fără a se depune niciun înscris din care să reiasă măcar parțial veridicitatea susținerilor acestuia din urmă.

Deși reprezentantul convențional al reclamantului s-a opus administrării interogatoriului la termenul următor și a solicitat instanței de judecată să dea aplicabilitate dispozițiilor art. 358 C. proc.civ., instanța de judecată a acordat un nou termen de judecată, iar în funcție de înscrisurile pe care pârâtul le va depune la următorul termen de judecată, se va pronunța asupra administrării interogatoriului.

Cu alte cuvinte, instanța de judecată a preferat să îl cheme pe pârât la termenul următor și pe baza lămuririlor pe care le va aduce cu privire la absența nemotivată de la termenul anterior, să se hotărască dacă îi mai acordă o șansă sau nu.

E lesne de înțeles că reclamantul avea tot interesul să solicite aplicarea dispozițiilor art. 358 C.proc.civ., chiar dacă proba a fost încuviințată în favoarea sa, dar pare că instanța de judecată s-a prevalat (puțin cam mult) de rolul activ pe care îl are.

Prevederile art. 358 C.proc.civ. sunt suficient de clare, în sensul că instanța de judecată ar fi trebuit să califice dacă absența pârâtului se bazează pe motive temeinice sau nu. Atât timp cât absența acestuia nu e generată de motive temeinice, instanta poate socoti ”aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul”, fără a dispune citarea pârâtului pentru termenul următor.

Așa cum am precizat deja, la acel termen de judecată nu au existat înscrisuri care să susțină afirmațiile reprezentantului convențional al pârâtului, iar instanța de judecată ar fi trebuit să aibă în vedere atitudinea procesuală a pârâtului la acel termen de judecată, nicidecum cea de la termenul următor.

În cazul în care absența era motivată, cu siguranță pârâtul ar fi depus diligențele necesare să transmită orice înscris pe care l-ar fi considerat relevant, și astfel, să obțină acordarea unui nou termen de judecată la care să se prezinte și să își susțină punctul de vedere în deplină contradicție cu cele deja solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.

Or, pasivitatea pârâtului nu ar trebui interpretată de instanța de judecată ca pe o situație în care trebuie să i se acorde o nouă șansă de a răspunde întrebărilor reclamantului, atât timp cât legiuitorul a instituit o sancțiune în acest sens și, același legiuitor, nu a prevăzut posibilitatea și cu atât mai puțin obligația instanței de judecată, să acorde pârâtului o nouă șansă de a se prezenta în acest sens.

În baza cărui text de lege sau în baza cărei convingeri a dispus astfel? Intuiesc că răspunsul ar fi acela că instanța de judecată s-a prevalat de rolul activ pe care legea i-l acordă conform dispozițiilor art. 22 C.proc.civ., însă nu trebuie să omitem că în cuprinsul art. 22 alin. (7) C.proc.civ. legiuitorul a instituit și o obligație de care judecătorul trebuie să țină cont: de cerințele echității și de buna-credință.

Este evident faptul că pârâtul nu a dat dovadă de bună-credință și că a preferat să nu se prezinte, să prelungească inutil cercetarea judecătorească și să facă abstracție de obligația de a contribui ”la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind tot astfel, finalizarea acestuia”, deoarece șansele erau foarte mici ca instanța de judecată să dispună aplicarea unei amenzi judiciare, conform prevederilor art. 12 alin. (3) C.proc.civ.

Pârâtul a primit un nou termen de judecată la care a lipsit, atât el, cât și reprezentantul convențional. Atunci, instanța de judecată s-a declarant lămurită și a dispus închiderea cercetării judecătorești, dând reclamantului cuvântul în dezbateri.

Viitorul era previzibil și poate o soluție corectă ar fi fost aceea ca cercetarea judecătorească să se finalizeze din momentul în care reclamantul a solicitat aplicarea prevederilor art. 358 C.proc.civ. și s-a opus, în mod justificat, acordării unui nou termen de judecată.

În concluzie, acordarea unei a doua șanse nu e întotdeauna cea mai bună decizie, nici atunci când căutăm adevărul judiciar, iar unii preferă să ”pună bețe-n roate” altora, deși sunt convinși că vor pierde.

Av. drd. Ioan Mircea David

Secţiuni: Opinii, Procedură civilă, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO