Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. faptele care aduc atingere prestigiului profesiei şi demnităţii funcţiei de magistrat
02.05.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I 405 din 28 aprilie 2022 a fost publicată Decizia nr. 821/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 lit. c) şi s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Carmen Camelia Băilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri şi a unor încheieri pronunţate în materie disciplinară de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate au un caracter neclar în ceea ce priveşte enumerarea faptelor ce constituie abateri disciplinare, sunt confuze şi pot fi interpretate în mod arbitrar, deoarece nu precizează, în concret, care sunt faptele prevăzute de legea mai sus menţionată. Sintagmele „prestigiul justiţiei”, „demnitatea funcţiei de magistrat”, „atitudini nedemne” şi „expresii inadecvate” din art. 99 din Legea nr. 303/2004 ar fi trebuit formulate cu claritate şi precizie, astfel încât destinatarii săi să îşi poată conforma conduita socială, adică să cunoască acele fapte care aduc atingere prestigiului profesiei şi demnităţii funcţiei de magistrat, care sunt atitudinile nedemne şi expresiile inadecvate şi dacă trebuie să fie comise în legătură cu exercitarea profesiei de magistrat sau fără legătură cu această profesie. Astfel de precizări ar fi trebuit făcute pentru a nu permite arbitrarul în aplicarea unor sancţiuni disciplinare care pot fi foarte grave, putând duce chiar la excluderea din profesia de magistrat. Cazurile de excludere din profesia de magistrat sau aplicarea unor sancţiuni pecuniare importante ar putea să fie evitate dacă normele ar fi clare şi precise, iar magistratul supus unei proceduri disciplinare le-ar cunoaşte în amănunt, astfel încât să îşi ordoneze conduita. Decizia de aplicare a unei sancţiuni disciplinare – care poate merge până la excluderea din profesie – este abuzivă, arbitrară şi încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de art. 41 alin. (1) din Constituţie.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 99 lit. c) şi s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul conţinut normativ:

– Art. 99 lit. c) şi s):

„Constituie abateri disciplinare:

(…)

c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;

(…)

s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

De asemenea, prin Decizia nr. 494 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 26, pronunţându-se asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, criticate tot din perspectiva lipsei de claritate şi de previzibilitate, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunţată în Cauza Hertel împotriva Elveţiei, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekveny împotriva Ungariei, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat însoţită de certitudini absolute, iar „certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoţită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să ştie să se adapteze schimbărilor de situaţie”.

În plus, având în vedere această jurisprudenţă constantă, prin Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 şi 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, că legiuitorul nu a încălcat cerinţele de claritate şi de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmei „atitudini nedemne”, deoarece semnificaţia acesteia poate fi, în mod rezonabil, percepută şi înţeleasă de destinatarii normei – magistraţi. De altfel, legiuitorul nu putea să prevadă o listă exhaustivă cu acte sau fapte de natură să compromită demnitatea în profesie şi în societate şi nici o listă exhaustivă cu atitudini considerate nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 privind egalitatea în drepturi şi a art. 30 privind libertatea de exprimare, Curtea a reţinut că acestea nu au legătură cu îndatorirea magistraţilor de a se abţine de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate. De asemenea, cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, ci, dimpotrivă, dispoziţiile de lege criticate au fost edictate tocmai pentru a se respecta principiul independenţei justiţiei (Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, precitată, paragrafele 31 şi 32).

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti