Proiect de candidat pentru funcţia de membru al CSM – procuror Daniel-Constantin Horodniceanu, DIICOT – Serviciul Teritorial Iași
03.05.2022 | JURIDICE.ro
Procuror Daniel-Constantin Horodniceanu, DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, și-a depus proiectul de candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Daniel-Constantin Horodniceanu: „Ultimii 32 de ani au însemnat pentru societatea românească o cursă continuă pentru ca România să devină un stat de drept, în sensul consacrat de democrațiile vestice europene. Acest lucru a însemnat, în afara modificării mentalităților specifice societăților de tip totalitar, și modificări de substanță ale legislației naționale, ale Constituției României, ale legilor care reglementau sistemul judiciar, a regulamentelor de organizare și funcționare a instituțiilor care alcătuiesc acest sistem.
După mai mult de 25 de ani de la intrarea în vigoare a așa-numitelor ”Coduri Dongoroz”, stabile și impecabil armonizate, s-a pus în mișcare o mașinărie care a măcinat legislația penală românească, atât în ceea ce privește competența, organizarea și funcționarea parchetelor și instanțelor, cât și în ceea ce privește legislația penală și procesual-penală. Dacă până în anul 2003 (an al singurei modificări a Constituției) au existat 5 modificări de substanță ale codurilor și două grațieri (1997 și 2002), după anul 2003 vor exista mult mai multe modificări ale celor două Coduri, mai ales în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană. În aceeași perioadă s-a definitivat legislația referitoare la sistemul judiciar, fiind adoptate Legile 303, 304 și 317, toate în anul 2004, modificate substanțial în anul 2005. În perioada 2005-2009 statul a avut drept obiectiv adaptarea legislației penale și civile la noile realități sociale și la dreptul european, astfel încât în anul 2009 au fost votate legile de intrare în vigoare a noilor coduri, amânate succesiv până la data de 01.02.2014, când, pentru prima dată, o țară a Uniunii Europene își modifica radical întreaga legislație penală și procesual penală. A doua zi, prin OUG nr. 2/02.02.2014 s-a modificat competența materială a DIICOT, structură din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, deoarece modificarea legislației penale în ansamblu modificase și legile speciale ce guvernau această structură, dar omiseseră să le transfere în alte acte normative.
În următorii ani au existat câteva zeci (în anul 2017 erau deja mai mult de 40) de decizii ale Curții Constituționale a României prin care unele texte (unele de esența modificărilor) au fost declarate neconstituționale. De asemenea, au existat câteva zeci de Hotărâri prealabile ale ÎCCJ care au reinterpretat alte texte din cele două coduri. În anul 2016 au existat alte două modificări majore ale celor două coduri, prin două ordonanțe de urgență – OUG 6/2016, respectiv 16/2016; prin aceasta din urmă s-au modificat 19 texte de drept material și 132 de drept procesual.
În aceeași manieră s-a procedat cu cele 3 legi care vizau organizarea sistemului judiciar menționate mai sus, modificate succesiv, ultima oară în perioada 2017-2019, perioadă când foarte mulți magistrați au acuzat o adevărată ofensivă împotriva justiției. Recursul ”compensatoriu”, înființarea SIIJ, modificarea modului în care este numită conducerea Inspecției Judiciare, răspunderea materială a magistratului, sunt doar câteva exemple ale presiunii la care sistemul judiciar a fost supus în acea perioadă. Încercările repetate de a reface ulterior legislația așa cum era anterior modificărilor din anii 2017-2019 s-a dovedit a fi o întreprindere foarte dificilă.”
Proiectul poate fi vizualizat aici.
