Secţiuni » Arii de practică » Business » Health & Pharma
Health & Pharma
CărţiProfesionişti

Epopeea ”PLF-ului” s-a terminat tragic… prin decontravenționalizare
03.05.2022 | Razvan VIORESCU

Secţiuni: Articole, C. contravențional, Covid 19 Legal React, Dreptul sanatatii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Răzvan Viorescu

Răzvan Viorescu

1. SCURT ISTORIC AL ”PLF-ULUI”

În data de 15 decembrie 2021, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 129/2021 prin care s-a instituit un formular ce trebuia să fie completat de toate persoanele care intrau în România, formular denumit popular „PLF”, denumirea legală fiind de Formular digital de intrare în România.

Sancţiunile cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei  (ulterior cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei) prevăzute în această ordonanţă de urgenţă au intrat în vigoare la data de 24 decembrie.

În cele două luni şi jumătate de aplicare au fost emise circa 60.000 de procese-verbale prin care au fost sancționați cetăţenii care fie nu au completat acest formular, fie nu l-au completat integral, în principal urmare a unor erori ale aplicației PLF.GOV.RO, gestionate de STS, fiind sancționați și cetăţenii care completaseră complet şi corect formularul.

2. Redăm dispozițiile contradictorii ale Ordonanței de urgenţă nr. 129/2021:

Obligația oricărei persoane de completare a FDIR este menționată la art. 1 alin. 1:

Art. 1. – (1) În vederea identificării contacților unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, persoanele au obligația de a completa Formularul digital de intrare în România, denumit în continuare formular.

Excepția obligației stabilite la art. 1 alin. 1 este menționată la art. 2 alin. 4:

(4) Formularul se completează individual, în format digital, de către fiecare persoană care intră pe teritoriul României în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), iar pentru persoanele care se prezintă în punctele de trecere a frontierei fără să deţină un formular, acestora le revine obligativitatea de a completa formularul în maximum 24 de ore de la intrarea în ţară.

(15/12/2021 – Derogare prin Ordonanţă de urgenţă 129/2021.

3. Contravenția era menționată în art. 4 alin. 1 din OUG nr. 129/2021:

Art. 4 (1) Nerespectarea de către persoana care intră pe teritoriul României a obligaţiei de a completa Formularul digital de intrare în România în termen de 24 de ore de la intrarea în ţară constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează, pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de SII-FDIR, de către personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, împuternicit să efectueze activităţi de inspecţie sanitară de stat.

(3) Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

4. REAMINTIM PROCEDURA DE FUNCȚIONARE A APLICAȚIEI WEB PLF.GOV.RO, în prezent eliminată din spațiul virtual:

Art. 1. –

(1) În vederea identificării contacţilor unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, persoanele au obligaţia de a completa Formularul digital de intrare în România, denumit în continuare formular.

(2) În vederea completării formularului prevăzut la alin. (1) se utilizează Sistemul informatic integrat Formular digital de intrare în România, denumit în continuare SII-FDIR.

(3) SII-FDIR este compus din:

a) aplicaţia web pentru completarea/descărcarea formularului, accesibilă de pe portalul web plf.gov.ro;

b) serviciul web de validare a formularului prin citirea CNP/a numărului documentului de călătorie completat cu ajutorul aplicaţiei web prevăzute la lit. a);

c) servicii de securitate cibernetică asociate.

(4) SII-FDIR se află în administrarea operaţională a Ministerului Sănătăţii, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea şi alertarea timpurie privind transmiterea bolilor, şi este dezvoltat, implementat şi administrat din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în baza cerinţelor operaţionale de dezvoltare şi implementare furnizate de către Ministerul Sănătăţii.

(5) Setul de date cu caracter personal şi informaţiile cu privire la călătorie solicitate de SII-FDIR sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(6) Setul de date cu caracter personal şi informaţiile cu privire la călătorie prevăzute la alin. (5) sunt folosite de autorităţile şi instituţiile publice de sănătate publică din România, pentru a identifica rapid persoanele care au intrat în contact cu o persoană infectată cu virusul SARS-CoV-2, cu scopul de a proteja sănătatea acestora, precum şi de a preveni răspândirea ulterioară a COVID-19.

Art. 2. –

(1) Aplicaţia web prevăzută la art. 1 alin. (3) lit. a) permite:

a) completarea, în format digital, cu cel mult 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României, a formularului prin accesarea adresei web plf.gov.ro;

b) descărcarea, în format digital, a formularului generat în urma completării;

c) colectarea şi schimbul de date între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică.

(2) Ministerul Afacerilor Internelor, prin Poliţia de Frontieră Română, în punctele de trecere a frontierei verifică existenţa formularului prin citirea CNP/a numărului documentului de călătorie de pe actul de identitate/documentul de călătorie prezentat de persoana care doreşte să intre pe teritoriul României, prin integrarea serviciului prevăzut la art. 1 alin. (3) lit. b) în sistemul informatic al Poliţiei de Frontieră Române şi transmiterea către SII-FDIR a datei şi orei intrării persoanei pe teritoriul României.

(3) În vederea implementării formularului, SII-FDIR se interconectează cu serviciul pus la dispoziţie de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru validarea datelor introduse în SII-FDIR, şi cu aplicaţia informatică „Corona-forms”, pentru corelarea informaţiilor privind persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2.

5. DECONTRAVENŢIONALIZAREA FAPTEI PREVĂZUTĂ DE ART. 4 ALIN. (1) DIN OUG NR. 129/2021 s-a produs în doi pași:

I. DECONTRAVENŢIONALIZAREA PARȚIALĂ urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 5/2022

Putem vorbi de decontravenționalizarea faptei reținute sub aspectul aplicării unei legi mai favorabile, în condițiile modificării cuantumului sancțiunii amenzii prin Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România:

11. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 4. –

(1) Nerespectarea de către persoana care intră pe teritoriul României a obligaţiei de a completa formularul în termen de 24 de ore de la intrarea în ţară constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează, pe baza datelor şi informaţiilor din SII-FDIR, de către personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, împuternicit să efectueze activităţi de inspecţie sanitară de stat. Procesul-verbal de constatare şi aplicare a contravenţiei poartă semnătura persoanei care l-a întocmit din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

(3) Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la menţionarea în procesul-verbal a locului în care a fost săvârşită fapta.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are sediul direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti emitentă a procesului-verbal.”

12. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

Art. 41. –

Centrul de preluare a apelurilor prevăzut la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, asigură suport pentru utilizatorii SII-FDIR la numărul de telefon 0214144425 sau pe baza Formularului pentru semnalarea problemelor legate de completarea/generarea/verificarea/ştergerea formularului digital de intrare în România, disponibil pe site-ul web al Ministerului Sănătăţii.”

II. DECONTRAVENŢIONALIZAREA urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 22/2022 5/2022

În prezent, în dosarele pendinte pe rolul instanțelor de judecată, având ca obiect plângeri contravenționale, justițiabilii trebuie să solicite instanţei să constate decontravenţionalizarea faptei prevăzută de art. 4, alin. (1) din OUG nr. 129/2021 (privind implementarea formularului digital de intrare în România), faptă pentru care s-au întocmit procesele-verbale de constatare și sancţionare a contravenţiei menționate, având în vedere următoarele argumente:

Prin art. I al OUG nr. 22/2022 (pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România), a fost abrogat actul normativ ce prevede atât conduita sancţionată cât şi sancţiunea contravenţională ce se aplică.

În conformitate cu prevederile art. 15, alin. (1) din Constituţia României (republicată în 2003), legea contravenţională mai favorabilă produce efecte şi pentru trecut („retroactive”), iar conform art. 12 alin. (1) din OG nr. 2/2001 (privind regimul juridic al contravenţiilor), dacă printr-un act normativ fapta contravenţională nu mai este considerată contravenţie, nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.

După mai multe decizii ale Curţii Constituţionale de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, prin Decizia 228/2007 (general obligatorie, publicată în MO nr. 283/27.04.2007) adoptată ca urmare a reevaluării propriei jurisprudenţe a Curţii, textul din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost „interpretat” în sensul în care legea de decontravenţionalizare sau legea mai favorabilă trebuie aplicată inclusiv în fazele de contestare şi, respectiv, de executare a sancţiunilor contravenţionale.

Astfel, art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001  este constituţional numai în măsura în care înţelegem că se referă şi la faza de executare a contravenţiei, nu numai la cea de constatare şi aplicare.

Potrivit Constituţiei, legea contravenţională mai favorabilă retroactivează, iar faptele comise se consideră că nu au existat niciodată, aspectele fiind detaliate în legislaţie şi în decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale.

Reamintim că Legea contravenţională, alături de legea penală constituie singurele excepţii de la principiul neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Dacă în materie penală există o bogată literatură şi o consistentă jurisprudenţă în materia dezincriminării şi aplicării legii penale mai favorabile, în materie contravenţională, efectele retroactive ale legii mai favorabile, în sens larg, sunt sumar tratate de doctrină şi practică, aspect de înţeles, pentru că dispoziţia legală care impune completarea dreptului contravenţional material cu dreptul penal, art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, este în vigoare doar din anul 2013.

O lege contravenţională mai favorabilă, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţia României, presupune intervenţia unui act normativ ulterior săvârşirii contravenţiei, act normativ care fie nu mai prevede conduita socială sancţionată contravenţional de legea veche, situaţie în care vorbim de decontravenţionalizare, fie impune un tratament sancţionator mai blând, ipoteză în care suntem în prezenţa unei „legi” contravenţionale mai favorabile în accepţiune restrânsă.

Actul normativ mai favorabil este reprezentat de acea dispoziţie normativă care atenuează condiţiile răspunderii contravenţionale pentru o contravenţie concret determinată, indiferent dacă vizează sancţiunea principală sau sancţiunile complementare şi care se va aplica în toate situaţiile în care raportul contravenţional procedural nu este definitivat.

În consonanţă cu cele expuse mai sus, art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează două aspecte: a) intervenţia unui act normativ de decontravenţionalizare; b) intervenţia unui act normativ mai favorabil. (pentru detalii a se vedea – av .dr. Mircea URSUTA, Decontravenţionalizarea şi aplicarea legii contravenţionale mai favorabile. Aspecte teoretice şi practice, Revista Dreptul nr. 8 din 2020).

Cum este cazul în speţele deduse judecății, legea (în sens larg) contravenţională mai favorabilă se poate prezenta sub forma unei legi de abrogare a actului normativ ce prevede conduita sancţionată – situaţie cunoscută în practică şi doctrină sub  denumirea de „decontravenţionalizare”.

Astfel OUG nr. 22/2022 are efectul unei legi de decontravenţionalizare, aplicându-se retroactiv cu privire la toate contravenţiile sancţionate în baza OUG nr. 129/2021, atât cele neaplicate cât şi cele neexecutate. Practic se consideră că fapta sancţionată nu a fost niciodată contravenţie, în sens juridic.

În concluzie, împărtășim opinia av. dr. Mircea Ursuța, în sensul că în materie contravenţională nu este nevoie de exercitarea plângerii contravenţionale pentru a se constata decontravenţionalizarea.

Cum abrogarea OUG 129/2021 „şterge” imediat toate amenzile aplicate, indiferent dacă acestea au fost contestate sau nu. Drept urmare, toate plângerile deja formulate în instanţă trebuie să fie admise, iar procesele verbale respective să fie anulate.

În cazul celor care nu au contestat procesele-verbale de sancţionare, amenzile nu vor mai putea fi puse în executare.

Dacă, totuşi, statul va încerca executarea silită a acestora, jusițiabilii vor putea contesta executarea invocând decontravenţionalizarea, respectiv abrogarea dispoziţiilor legale în baza cărora au fost sancţionaţi, abrogare care produce efecte retroactive. (https://www.ebihoreanul.ro/stiri/nicio-amenda-aplicata-pentru-necompletarea-plf-nu-mai-trebuie-platita-169992.html)

În această situaţie, se poate formula o cerere întemeiată pe prevederile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, prin care să se solicite constatarea decontravenţionalizării, cu consecinţa imposibilităţii continuării executării pentru sancţiunea sau diferenţa de sancţiune rămasă neexecutată la data intervenţiei legii de decontravenţionalizare. În acelaşi timp, se poate promova şi o cerere de ordonanţă preşedinţială în vederea suspendării executării sancţiunii până la soluţionarea litigiului principal.

Şi cu altă ocazie am apreciat că singura soluţie procedurală ce poate opera este reprezentată de o cerere de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, prin care se solicită instanţei să se constate incidenţa actului normativ de decontravenţionalizare, cu consecinţa anulării formelor de executare silită, instanţa având competenţa de a dispune în concret şi cu privire la eventualele sancţiuni complementare neexecutate la data intervenirii legii de decontravenţionalizare. (pentru detalii a se vedea – av. dr. Mircea URSUTA, Decontravenţionalizarea şi aplicarea legii contravenţionale mai favorabile. Aspecte teoretice şi practice, Revista Dreptul nr. 8 din 2020).

Q.E.D.

Av.dr. Răzvan Viorescu, Baroul Suceava

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti