Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Practică ÎCCJ. Optica ÎCCJ referitoare la necesitatea expertizei judiciare. Casarea cu trimitere spre rejudecare
03.05.2022 | Cristian RADU

JURIDICE - In Law We Trust
Cristian Radu

Cristian Radu

Moto: „Ȋn sine, orice litigiu e o afacere privată, pentru că naște din contrarietatea unor interese private sau pentru că se raportă ȋn primul rând la interese private. Iar în fața conflictului pe care e chemat să-l dezlege, judecătorul nu e, sau nu ar trebui să fie, decât un simplu arbitru, dezinteresat și imparțial. Născut din relațiile vieții sociale vechi, orice litigiu are însă și o valoare socială; nu numai pentru că hotărârea ce trebuie să-i puie capăt, poate interesa uneori persoane care n-au luat parte la desfășurarea lui, sau pentru că soluția în sine, ca formă de aplicațiune a normelor pozitive, poate influența soluția altor cazuri similare; dar mai ales pentru că Statul e întotdeauna interesat, din punct de vedere social și public, atât la aplanarea conflictelor și la buna aplicare a legilor, cât și ȋn particular la condițiile judecăților și ale formelor de execuțiune.”[1]

Prin decizia nr. 1568 din 16.03.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București într-un dosar de contencios administrativ prin care a fost atacat Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 75/2020 privind stabilirea ratei reglementate a rentabilității capitalului investit aplicate la stabilirea tarifelor pentru serviciile de distribuție, de transport și de sistem a energiei electrice și gazelor naturale, până la sfârșitul perioadei a patra de reglementare și de modificare a unor acte normative.

Două aspecte analizate de către ÎCCJ în pronunțarea soluției de casare cu trimitere spre rejudecare ne-au reținut atenția, urmând a le sublinia în prezentul articol:

1. Soluția de admitere a recursului, pronunțată în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, având în vedere că instanța de fond (Curtea de Apel București) a respins cererea de încuviințare a probei cu expertiza de specialitate, într-un domeniu tehnic, în care autoritatea de reglementare se bucură de o anumită marjă de apreciere cu privire la actele normative emise și

2. Interpretarea și aplicarea art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ coroborat cu art. 497 din Codul de procedură civilă.

1. Incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, „(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii”. Așa cum am menționat ȋn paragrafele anterioare, în fața instanței de recurs, recurenta-reclamantă a solicitat casarea sentinței Curții de Apel București, întemeiată pe acest motiv, având în vedere respingerea cererii de încuviințare a probei cu expertiza de specialitate, probă prin care se urmărea recalcularea nivelului ratei reglementate de rentabilitate, astfel încât să se poată analiza în ce măsură autoritatea de reglementare a acționat în interiorul marjei sale de apreciere în activitatea de emitere a actelor normative.

În același timp, merită menționat aspectul că, pe lângă acest motiv de casare, a fost invocat și motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8, având în vedere că instanța de fond a pronunțat o hotărâre prin care a aplicat greșit normele de drept material incidente în speță, considerând, fără temei că autoritatea a respectat normele din legislația primară, respectiv din Legea 123/2012 privind energia electrică și gazele naturale, ȋn ceea ce privește scopul ce trebuie atins prin emiterea actelor normative secundare, respectiv stimularea investițiilor de către operatorii de distribuție.

În legătură cu incidența motivului de casare cuprins în art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, Ȋnalta Curte a reținut, ȋn mod judicios, ȋn opinia noastră că:

„Prin primul motiv de recurs ȋntemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă se arată că prima instanță ȋn mod greșit a respins proba cu expertiză judiciară.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a ȋncălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Ȋn cauza de față, Ȋnalta Curte constată ȋncălcarea unor norme de procedură de natură imperativă având ȋn vedere că respingerea probei cu expertiză de specialitate poate fi asimilată cu nesocotirea principiilor contradictorialității și a dreptului la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil, principii ce atrag incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă[2] (subl. n.).

Ȋn continuare, se arată că soluția de respingere a ȋncuviințării probei cu expertiză, ca neutilă cauzei, precum și soluția de respingere a cererii de chemare ȋn judecată, fundamentate pe dreptul de apreciere al autorității ȋn activitatea de reglementare, sunt nefundamentate juridic, ȋn continuare reținându-se că:”[…] Ȋnalta Curte constată că soluția primei instanțe s-a fundamentat exclusiv pe faptul că asigurarea unei rate rezonabile a rentabilității investițiilor efectuate de operatorii de distribuție intră ȋn marja de apreciere a autorității de reglementare, precum și că, ANRE, ȋn calitate de autoritate de reglementare, dispune de o marjă largă de apreciere ȋn ceea ce privește asigurarea unei rate rezonabile a rentabilității investițiilor, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului și determină imposibilitatea instanței de recurs să exercite controlul judiciar asupra sentinței atacate”.

Ȋn concluzie, reține ÎCCJ că „având ȋn vedere că numai pe baza actelor depuse la dosar și ȋn lipsa unui raport de expertiză, instanța de judecată nu poate tranșa problema dedusă judecății și nu se poate pronunța asupra ratei rezonabile a rentabilității investițiilor efectuate de operatorii de distribuție, Ȋnalta Curte apreciază că pentru adoptarea unei soluții judicioase asupra fondului raportului juridic dedus judecății este necesară examinarea punctuală a situației relevate de actul administrativ atacat, dar și a motivelor de legalitate și a apărărilor formulate de recurenta-reclamantă, astfel ȋncât justul echilibru care trebuie să existe ȋntre părțile litigante să fie asigurat”.

Mai departe, se arată că „[…] prima instanță a soluționat cauza fără să lămurească pe deplin ȋmprejurările de fapt, limitându-se la considerații agreate doar de partea pârâtă, fără a analiza ȋn mod concret toate susținerile părților, dând astfel o hotărâre cu ȋncălcarea normelor de procedură”, pentru aceste motive admițând recursul ȋntemeiat pe motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 si casând ȋncheierea Curții de Apel prin care s-a respins ȋncuviințarea probei cu expertiza de specialitate precum și sentința prin care acțiunea recurentei-reclamante a fost respinsa ca neȋntemeiată.

2. Casarea cu trimitere de către ÎCCJ.

Soluția ÎCCJ exprimată prin decizia analizată prezintă interes, ȋnsă, și sub aspectul aplicării celor două reguli privind soluțiile pe care ÎCCJ le poate pronunța ȋn recurs. Pe de o parte, ceea ce interpretăm ca regulă generală ȋn această materie, respectiv dispozițiile Codului de procedură civilă cuprinse ȋn art. 497 prevăd că „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în caz de casare, trimite, o singură dată în cursul procesului, cauza spre o nouă judecată instanţei de apel care a pronunţat hotărârea casată ori, atunci când este cazul şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480 alin. (3), primei instanţe, a cărei hotărâre este, de asemenea, casată […]”.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ prevăd că „ȋn cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanţă. În cazul în care judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond”.

Prin soluția dată ȋn decizia analizată, ÎCCJ a reconciliat cele două prevederi aparent contradictorii, reținând ȋn esență că lipsa probei cu expertiza de specialitate a condus la imposibilitatea analizei fondului ȋn mod judicios de către prima instanță. Astfel, reține ÎCCJ „[p]entru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, ȋn condițiile ȋn care judecătorul fondului ȋn mod greșit a respins proba cu expertiză de specialitate, Ȋnalta Curte, ȋn temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art 497 Cod procedură civilă, va admite recursul cu consecința casării și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării, se va proceda la administrarea probei cu expertiză de specialitate, se va cerceta fondul cauzei și se va lămuri ȋn mod corespunzător situația de fapt și de drept existentă ȋn speța dedusă judecății, cu luarea ȋn considerare a tuturor susținerilor și apărărilor părților și a celor statuate ȋn motivele de recurs”.

Prin urmare, soluția trimiterii spre rejudecare este fundamentată pe lipsa cercetării fondului, având ȋn vedere respingerea probei cu expertiză de specialitate de către prima instanță, ceea ce atrage aplicarea tezei a doua a art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, lege care are caracter de normă specială.


[1] Eugen Herovanu, Principiile procedurei judiciare. Explicațiunea teoretică a legilor de organizare judiciar, competință și procedură civilă, Vol. II, București, Institutul de arte grafice “Lupta” N. Stroilă 1932, p. 20
[2] Decizia ÎCCJ nr. 1568 din 16.03.2022


Cristian Radu, Managing Associate act Botezatu Estrade Partners

Secţiuni: Articole, Energie, Jurisprudență, Jurisprudență curentă ÎCCJ, Jurisprudența ÎCCJ, Procedură civilă, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO