Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Obiecție de neconstituţionalitate respinsă ca inadmisibilă ref. Legea pentru aprobarea OG nr. 9/2021. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial
02.06.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 533 din 31 mai 2022 a fost publicată Decizia nr. 247/2022 referitoare la respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare şi a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni, precum şi a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021.

Obiecția de neconstituționalitate a fost ridicată de un grup 32 de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat şi deputaţi neafiliaţi, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În opinia autorilor obiecției, instanţa constituţională este competentă să analizeze, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori ce priveşte legea de aprobare, însăşi îndeplinirea de către ordonanţă a prevederilor constituţionale. În cadrul acestui control de constituţionalitate se poate contesta şi, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituţionalitate extrinsecă, cât şi a celor de constituţionalitate intrinsecă privind ordonanţa aprobată de Parlament.

O primă critică de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (7), ale art. 7 alin. (7) şi ale art. 10 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanţei, nu se asigură o protecţie a cetăţeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată garantat de art. 26 din Constituţie şi de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art. 26 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi a noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor. Or, dispoziţiile legale criticate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate a normei deoarece nu este clar conturată sfera informaţiilor şi datelor avute în vedere.

O altă critică de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2), ale art. 4, ale art. 7 şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5), raportat şi la dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ale art. 26, ale art. 53 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Din analiza coroborată a normelor criticate se poate observa faptul că Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Direcţia Generală Anticorupţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi Secţia parchetelor militare, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum şi celelalte unităţi de parchet au dreptul să solicite şi să primească „informaţii financiare” şi „analize financiare”, iar Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor trebuie să le răspundă „de îndată”. Or, conţinutul sintagmelor „informaţii financiare” şi „analize financiare” este neclar şi neprevizibil şi înseamnă cel puţin „date privind activele financiare, transferurile de fonduri sau relaţiile de afaceri financiare”. Însă, potrivit art. 1461 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane se poate dispune, numai în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Având în vedere art. 1 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/1.153, fără nicio justificare şi cu încălcarea art. 53 din Constituţie, în Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021 s-a prevăzut că autorităţile indicate pot să aibă acces la „informaţii financiare” şi „analize financiare”, fără nicio autorizare a judecătorului de drepturi şi libertăţi, eludându-se astfel dispoziţiile dreptului intern, respectiv ale Legii nr. 135/2010. Prin urmare, se poate constata încălcarea principiului legalităţii, garantat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, garantat de art. 26 din Constituţie.

Actul de sesizare are ca obiect al criticilor de neconstituţionalitate, pe de o parte Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informaţiilor financiare si a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracţiuni şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c), ale art. 3 alin. (1), (2) şi (7), ale art. 4, ale art. 7, ale art. 10 alin. (4) şi ale art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 31 august 2021.

În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acestora, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că primele două condiţii se referă la regularitatea sesizării instanţei constituţionale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competenţă, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menţionată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante şi făcând inutilă analiza celorlalte condiţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70, Decizia nr. 385 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragraful 32, sau Decizia nr. 89 din 9 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragraful 19).

Sub aspectul titularului dreptului de sesizare, Curtea reţine că prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de 32 de deputaţi aparţinând Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Social Democrat şi deputaţi neafiliaţi. Având în vedere că, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori „un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori”, condiţia de admisibilitate privind titularul dreptului de sesizare este îndeplinită doar dacă este respectat numărul prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două categorii de membri ai Parlamentului. Or, sesizarea formulată de cei 32 de deputaţi nu îndeplineşte condiţia prevăzută de lege.

Astfel, Curtea reţine neîndeplinirea cerinţei constituţionale stabilite de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie sub aspectul titularului dreptului de sesizare, ceea ce produce efecte dirimante în privinţa analizării respectării celorlalte condiţii de admisibilitate şi împiedică analiza pe fond a sesizării. Prin urmare, având în vedere că nu a fost legal sesizată, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă şi, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, o va respinge ca atare.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate.

***

Miercuri, 4 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2021 privind stabilirea unor măsuri de facilitare a utilizării informațiilor financiare și a analizelor financiare în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni, precum și a dispozițiilor art. 2 lit. b) și c), art. 3 alin. (1), (2) și (7), art. 4, art. 7, art. 10 alin. (4) și art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2021, obiecție formulată de 32 de deputați aparținând Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat și neafiliați (număr insuficient pentru sesizarea Curții Constituționale), potrivit unui comunicat.

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti