« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti

Obligarea instituției publice să analizeze solicitarea recurentului în raport de documentele depuse pe tot parcursul cercetării judecătorești
05.05.2022 | Alina-Mihaela ARSENE

Drept Timisoara
Secţiuni: Articole, C. administrativ, Jurisprudență, Jurisprudență curentă ÎCCJ, Jurisprudența ÎCCJ, Note de studiu, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Alina-Mihaela Arsene

Alina-Mihaela Arsene

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din Codul de procedură civilă a admis recursul declarat prin avocatul Arsene Alina Mihaela, partener în cadrul SCA „Arsene, Diaconescu & Asociații”, în numele unui client X, persoană fizică, împotriva sentinței civile din data de 30.10.2020 a Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și rejudecând, a admis acțiunea reclamantului X, a dispus anularea actului administrativ reprezentat de răspunsul negativ nr. ABC/19.02.2020 emis de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcția Migrație și a obligat pârâtul să reanalizeze cererea reclamantului în raport de documentele depuse de acesta pe parcursul cercetării judecătorești.

(Decizia nr. 4749 pronunțată în ședință publică la data de 14.10.2021 de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Recurentul-reclamant a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 74 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu o acţiune îndreptată împotriva răspunsului negativ nr. ABC/19.02.2020, primit la data de 25.02.2020 din partea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcţia Migrație, ca urmare a solicitării de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în România depusă la sediul Serviciului Cetăţeni State Terţe din cadrul Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti.

Recurentul-reclamant a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe de respingere a acțiunii formulate, criticile formulate fiind încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte de Casație și Justiție arată că susținerile recurentului sunt fondate, având în vedere că cererea recurentului de acordare a dreptului de ședere pe termen lung a fost respinsă în temeiul art. 71 alin. (1) lit. a) pct. i) din Ordonanța de urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, instanța de fond reținând că recurentul-contestator nu a avut drept de ședere temporară pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, întrucât în evidența traficului de frontieră figurează cu peste 10 luni de absență în total, respectiv cu peste 622 zile în care acesta nu s-a aflat în țară.

Recurentul a criticat, în esență, faptul că autoritatea publică a refuzat să primească actele ce justificau aceste ieșiri din țară, iar prima instanță nu le-a analizat deși au fost depuse la dosarul cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (1) lit. a) pct. i) teza a II-a din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România „Nu se consideră absență de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfășurarea unor activități de transport internațional și prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens.”

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că din conţinutul Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, rezultă că şederea temporară se acordă pe perioade limitate de timp, străinii fiind nevoiţi să solicite prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordat acest drept, in caz contrar fiind obligaţi să părăsească ţara înainte de expirarea dreptului de şedere acordat anterior (art. 11 din O.U.G. nr. 194/2002).

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că statutul de cetăţean cu drept de şedere permanentă (pe termen lung) se acordă pe perioadă nedeterminată (art. 70 alin. (l) din O.U.G. nr. 194/2002), iar odată acordat, permite străinului să-şi stabilească domiciliul în România, acesta având doar obligaţia de a-şi reînnoi permisul de şedere din 5 în 5 ani, pe baza dovezii deţinerii spaţiului de locuit pentru adresa unde va avea stabilit domiciliul.

Titularii unui drept de şedere permanentă beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români, aşa cum este prevăzut la art. 75 din O.U.G. nr. 194/2002. Titularul unui permis de şedere permanentă pe teritoriul României, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene, poate intra şi rămâne până la 90 de zile în orice stat membru al Uniunii Europene fără obligativitatea obţinerii în prealabil a unei vize de intrare, adică fără ca autorităţile statului respectiv să mai procedeze la vreo verificare, deşi altfel, cetăţenii statelor terţe sunt supuşi unor verificări amănunţite.

Statutul de cetăţean străin cu drept de şedere permanentă în România este cel mai apropiat de statutul de cetăţean român, fiind de fapt ultima etapă înainte de obţinerea cetăţeniei române. Prin urmare, apare firesc ca obţinerea dreptului de şedere permanentă să fie condiţionată de îndeplinirea unor cerinţe mult mai stricte decât cele cerute pentru obţinerea dreptului de şedere temporară.

Este de necontestat faptul că autoritatea publică are competenţa de a acorda sau nu dreptul de şedere pe termen lung, în condiţiile legii. Însă, dată fiind importanţa acestui drept pentru persoanele solicitante, se impune totodată obligaţia de a analiza în mod direct, aprofundat şi nu doar formal, întregul context faptic şi întreaga documentaţie ce susţine cererea formulată.

A accepta contrariul ar însemna acceptarea excesului de putere fără nici un control al activităţii administraţiei, ceea ce este nepermis într-un stat de drept, care, potrivit dispoziţiilor art. l alin. (4) din Constituţia României, se organizează nu doar potrivit principiului separaţiei puterilor (legislativă, executivă şi judecătorească), dar şi a celui al echilibrului acestora în cadrul democraţiei constituţionale.

Astfel, pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul declarat de reclamantul X împotriva sentinței civile din data de 30.10.2020 a Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, casează sentința recurată și, rejudecând, admite acțiunea reclamantului X, dispune anularea actului administrativ reprezentat de răspunsul negativ ABC/19.02.2020 emis de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcția Migrație și va obliga pârâtul să reanalizeze cererea reclamantului în raport de documentele depuse de acesta pe parcursul cercetării judecătorești.

Avocat Alina-Mihaela Arsene, ARSENE DIACONESCU ȘI ASOCIAȚII

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.