« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 

Poziția CMR ref. proiectul de Lege ce vizează profesia medicală și funcţionarea Colegiului Medicilor din România. UPDATE: Cerere de reexaminare
13.05.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: Dreptul sanatatii, Lege 9, Proiecte legislative | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

Vineri, 13 mai 2022, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare, potrivit unui comunicat.

Text integral:

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare vizează aprobarea acesteia și, respectiv, completarea conținutului normativ cu noi reglementări referitoare la componența și modul de alegere a membrilor consiliilor colegiilor teritoriale ale medicilor și a consiliului național al Colegiului Medicilor din România. Unele dintre soluțiile legislative cuprinse în Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019, în forma adoptată de Parlament, sunt însă de natură să contravină principiului securității raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiași profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ.

Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării, ce modifică art. 427 alin. (1) al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prevede: „Art.427. – (1) Alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale după cum urmează: a) specialități medicale; b) specialități chirurgicale; c) specialități paraclinice; d) medicină de familie”. Semnalăm că, potrivit pct. 16 din Anexa nr. I.1.1 a Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 1509/2008, cu modificările și completările ulterioare, medicina de familie constituie specialitate medicală. Față de aceste dispoziții, considerăm că redactarea textului pct. 1 al articolului unic al legii transmise la promulgare este de natură să creeze confuzie în aplicare pentru destinatarii normei, deoarece nu se poate stabili dacă alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial cu specialitatea medicină de familie se face în baza lit. a) sau în baza lit. d), ori în baza ambelor prevederi legale. În acest sens, sunt și dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.

Art. 416 din Legea nr. 95/2006 prevede: „Art. 416.- În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparținând SEE sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, precum și medicii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) și e) au obligația să se înscrie în Colegiul Medicilor din România”. Totodată, articolul 419 lit. a) din același act normativ conferă tuturor membrilor Colegiului dreptul să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naționale ale acestuia, fără distincție. Din această perspectivă, apreciem că forma propusă pentru art. 427 prin legea supusă reexaminării, conform căreia alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale, nu ține cont de existența unei alte categorii de membri ai Colegiului Medicilor din România, respectiv medicii cu competențe limitate, care, deși au calitatea de membri în Colegiu, vor fi privați de dreptul de a alege și de a fi ales, întrucât aceștia nu figurează încadrați în grupa specialităților medicale stabilite de Nomenclatorul de specialități medicale.

La pct. 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noul alineat (4) al art. 427 din Legea nr. 95/2006 prevede: „(4) Pentru colegiile teritoriale pe raza cărora funcționează unități medicale în care își desfășoară stagiul de pregătire profesională medici rezidenți, în luna octombrie a fiecărui an, aceștia își vor alege un reprezentant.

Alegerile se organizează de către colegiul teritorial pe parcursul a două zile”. Or, neaplicând același criteriu de alegere și reprezentare în consiliu, în funcție de numărul de membri dintr-o grupă medicală, considerăm că norma poate conduce la crearea unui regim juridic distinct pentru medicii rezidenți, aceștia urmând a alege un „reprezentant” în Consiliu al cărui statut nu este clar determinat.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare.

***

Duminică, 8 mai 2022, Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis următorul mesaj cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare:

Lege aflată în promulgare ce vizează profesia medicală și funcţionarea Colegiului Medicilor din România, realizată cu imixtiune şi fără consultarea Colegiului Medicilor din România

„Legea transmisă spre promulgare a fost adoptată cu încălcarea principiului independenței unei entități juridice, care ar trebui să se bucure de autonomie în modul de organizare și funcționare, iar prin modificările aduse componenţei Consiliului Național s-a creat inclusiv o imixtiune în modul de funcţionare a organizaţiei profesionale, care reprezintă toţi medicii din România.

Modificările legislative au fost făcute fără a se realiza un studiu de impact și cel mai grav fără ca instituția vizată de aceste modificări, Colegiul Medicilor din România (CMR), să fie invitată la consultări și să se țină cont de poziţia acesteia.

În acest sens, reprezentanţii CMR atrag atenţia că nu au ştiut și nu au fost consultati cu privire la acest act ce vizează profesia medicală şi funcţionarea CMR.

Actul normativ aflat în discuție, care în prezent se află în etapa de promulgare, conține date ce vin în contradicţie cu alte prevederi ale Legii nr. 95/ 2006, respectiv cu prevederile art. 419, lit. a) din Legea nr. 95/ 2006 care conferă membrilor CMR dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere ale organizaţiei, subliniază preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu.

Astfel, prin noile modificări în structura organelor de conducere ale colegiului teritorial, respectiv consiliul colegiului teritorial, alegerea membrilor se realizează pe specialități medicale; specialități chirurgicale; specialități paraclinice; medicină de familie, ceea ce reprezintă o segregare a membrilor CMR între specialități în cadrul corpului profesional. De exemplu, medicina de familie este o specialitate care, potrivit Nomenclatorului de specialități medicale, face parte din grupa specialităților medicale și va fi izolată în condițiile acestei modificări deşi este o specialitate medicală recunoscută în majoritatea țărilor din UE (în 19 din 27 de țări).

De asemenea, reprezentanţii CMR susţin că prin modificarea structurii consiliului colegiului teritorial unii membrii ai CMR sunt privați de dreptul de fi reprezentaţi, iar prevederile care le conferă dreptul de a alege şi a fi ales rămân fără efect, privându-i pe aceştia de drepturile legale. Prin segregarea în cele 4 specialități, medicii de medicină generală și medicii cu competenţă limitată, deşi sunt membrii CMR cu drepturi depline, nu aparțin nici uneia dintre grupele de specialități definite în legislația în vigoare şi nu vor fi reprezentați în conducerea Colegiului şi nu vor participa la procesul electoral ca alegători sau candidați.

În ceea ce priveşte impactul noilor prevederi asupra modului de funcţionare al Colegiul Medicilor din România deși potrivit art. 412, alin (4) din Legea nr. 95/2006 ,,Colegiul Medicilor din România cuprinde toți medicii” segregarea între categoriile de medici în funcție de specialitate va crea animozități, în special în ceea ce priveşte medicina de familie şi specialitățile medicale, fapt care va duce la lipsa unei reprezentativități reale și proporţionale a corpului profesional. La nivel teritorial s-ar ajunge ca grupuri de specialități să fie excesiv reprezentate, iar altele nu vor mai fi reprezentate deloc sau reprezentate nesemnificativ, cu încălcarea principiului proporționalității.

Din datele pe care le deținem în sistemul informatic al Colegiului Medicilor din România la nivel național, potrivit segregării prevăzute de noile reglementări membrii se încadrează astfel:
46,17% din grupa specialităților medicale, 10,26% din grupa specialităților paraclinice, 19,15% din grupa specialităților chirurgicale, 24.42% pentru specialitatea Medicină de familie.

Față de aceste date, se constată că pentru 36 de judeţe fiecare grupă de specialități are sub 1.000 de membri. Astfel, repartiţia numărului de locuri în consiliul teritorial va fi inechitabilă, de exemplu medicii cu specialitatea medicină internă au o şansă mult mai redusă de a accede în Consiliul Colegiului teritorial având alocat acelaşi număr de reprezentanți cu medicii din grupa specialităților paraclinice, fapt care constituie discriminare.

Un alt efect al segregării medicilor, potrivit noilor reglementări, va fi că sistemul medical din punct de vedere al profesiei nu va mai funcționa ca un sistem unitar ci pe segmente, care vor aduce prejudicii majore profesiei medicale şi nu este exclus ca grupurile de specialități să dorească fiecare propriul Colegiu.

Disfuncționalități în viitoarea funcţionare a CMR

Prin modificarea normei de reprezentare se constată că numărul de membri în Consiliile teritoriale va fi între 8-10 membri (8 membri în 36 de județe, 9 membri în 4 județe, 10 membri într-un judet), iar Consiliul Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti va avea 17 membri. Această reducere a numărului de membrii (aleşi pe cele 4 grupe de specialități medicale) va face ca aceste organe de conducere să devină nefuncționale, deoarece dintre membrii Consiliului Colegiului teritorial sunt aleşi 5 membri în Birourile Consiliilor locale. Astfel, 5 membri ai Consiliului, din cei 8, vor deveni membri ai Biroului Consiliului teritorial.

Se constată că pentru cel puțin 40 de Colegii teritoriale din 42, membrii Biroului Executiv vor fi majoritari în Consiliile teritoriale, fapt care va suprapune rolul de organ de conducere între Biroul Consiliului și Consiliul teritorial, astfel vor fi lăsate fără efect prevederile legale referitoare la: Adunarea Generală, Consiliul Colegiului teritorial, Biroul și Preşedintele.

De asemenea, există riscul ca în anumite județe Consiliul să fie format din 6 membrii, în cazul în care membrii Colegiului care provin dintr-o grupă de specialități nu îşi depun candidatura. Evidențiem aceste situaţii pentru că punerea în aplicare a noilor reglementări va conduce la situaţia în care unele Colegii teritoriale nu vor putea funcţiona deoarece există județe în care în grupa de specialități paraclinice sunt 19 membri (Călăraşi) sau 23 de membri (Ialomița), iar medicii înscrişi în aceste colegii nu vor fi reprezentati la acelaşi nivel cu colegii din alte județe, a declarat în urma discuţiilor interne preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu. De asemenea, va fi practic imposibilă formarea comisiilor de lucru ale Colegiului teritorial din membrii aleşi.

În ceea ce privește constituirea Consiliului Național (CN), potrivit noilor reglementări acestea vor genera desfuncționalităţi. Astfel:
– Colegiile teritoriale sunt obligate să desemneze ca reprezentant în CN chiar preşedintele. Prin urmare, dispare elasticitatea prevăzută de legislația în vigoare, care permite ca în caz de imposibilitate de deplasare a preşedintelui, reprezentant în CN să fie delegat un alt medic decât președintele în urma unui proces electoral reglementat de lege. Această posibilitate a reprezentat un aspect pozitiv în funcţionare, permițând eficientizarea activității CMR în ansamblul său.
– Se creează un organism hipertrofiat, Consiliul Național, care va avea un aproximativ 67-69 de membri (faţă de 52 în prezent), care presupune cheltuieli mai mari dar şi dificultăți în realizarea cvorumului, fapt care ar putea duce la paralizarea activității CMR, având în vedere faptul că 33 de judeţe vor avea ca reprezentant doar preşedintele.

Reprezentanţii împuterniciţi ai Colegiului Medicilor din România solicită o analiză riguroasă asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare, trimisă spre promulgare.

De asemenea, menționăm că s-au făcut demersuri pentru retrimiterea în Parlament a Legii deoarece modificarea legislativă va duce la disfuncţionalități majore în activitatea Colegiul Medicilor din România și inegalități între membrii aceluiași corp profesional, fiind lipsită de claritate și previzibilitate, condiție obligatorie pentru orice normă legală.”

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.