« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Contravenţii
CărţiProfesionişti

Suspendarea judecării cauzei/plângerii contravenționale până la soluționarea excepției de neconstituționalitate
11.05.2022 | Andrei BĂCĂUANU, Cosmin CADAR

Drept Timisoara
Secţiuni: Articole, C. contravențional, Drept constitutional, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Băcăuanu

Andrei Băcăuanu

Cosmin Cadar

Cosmin Cadar

« Aspecte de neconstituționalitate referitoare la (im)posibilitatea instanței de a analiza proporționalitatea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce

Context

Așa cum arătam într-un articol anterior, orice petent care a formulat o plângere contravențională împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenției prin care a fost aplicată și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule, se află într-o poziție de inferioritate procesuală întrucât instanța va fi obligată să mențină această sancțiune, indiferent de situația de fapt, dar mai ales indiferent de soluția pronunțată pe fondul plângerii.

Demersul nostru anterior vine în ajutorul acestor persoane și aduce în atenția publică aspectele de neconstituționalitate aferente acestui context.

Astfel, odată cu depunerea cererii de sesizare a CCR cu soluționarea excepției de neconstituționalitate sau prin cerere separată, petenții au posibilitatea de a solicita instanței suspendarea judecării cauzei.

Altfel spus, orice instanță care a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale în condițiile arătate, are posibilitatea de a dispune inclusiv suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției, dacă specificul cauzei o impune.

În acest sens, relativ recent, două instanțe au pronunțat astfel de soluții:

1. Judecătoria Botoșani – dosar nr. 3916/193/2020

Această instanță a soluționat prin Încheiere de şedinţă din 25.11.2021 cererea de sesizare a CCR si a dispus admiterea acesteia, fiind astfel format dosarul nr. 3780D/2021 pe rolul Curții, la data publicării prezentului articol cauza fiind în faza de raport.

Însă, la data de 16.02.2022, prin Încheiere de ședintă diferită, aceeași instanță a dispus:

În temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, suspendă judecarea plângerii contravenţionale formulate de petentul B.A. în contradictoriu cu intimatul IPJ Botoşani până la soluţionarea excepţiei de neconstitu?ionalitate ridicată in prezenta cauză şi cu soluţionarea căreia a fost sesizată Curtea Constituţională a României prin încheierea din 25.11.2021”.

2. Judecătoria Iași – dosar nr. 4162/245/2021

În cauza de la Iași, petentul a formulat două cereri de sesizare a CCR cu două exceptii de neconstituționalitate diferite. Judecătoria Iași a acordat cuvântul pe aceste cereri odată cu fondul cauzei și a rămas în pronunțare.

Cu toate acestea, la termenul stabilit pentru pronunțare, respectiv prin Încheierea din 18.04.2022, instanța a dispus admiterea ambelor cereri de sesizare a CCR, dispunând totodată:

”În temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, suspendă judecarea plângerii contraventionale formulate de petentul C.C. în contradictoriu cu intimatul IPJ I. până la solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate invocate în prezenta cauză”.

Încheierea de suspendare nu este redactată in prezent, astfel încât pe rolul CCR nu există încă un dosar corespondent.

Deși în ambele cazuri echitatea a primat în fața soluționării cu celeritate a cauzei, am constatat că, de la momentul publicării Deciziei ÎCCJ dată în recurs în interesul legii nr. 5 din 12 aprilie 2021 până în prezent, au existat numeroase situații în care plângerile contravenționale au fost soluționate, chiar definitiv, indiferent de fondul cauzei și de situația de fapt, prin menținerea sancțiunii complementare a dreptului de a conduce.

Nu vom relua aspectele intrinseci ale excepției de neconstituționalitate, însă, prin corelarea celor două articole, ne propunem să venim în sprijinul justițiabililor care vor fi nevoiți să execute o sancțiune restrictivă de drepturi care a fost sustrasă controlului judecătoresc prin intervenția ÎCCJ în dreptul pozitiv.

Nota: Argumentarea de mai jos și modelul din atașament, deși privesc situația unei plângeri contravenționale ce are ca obiect o contravenție rutieră sancționată, printre altele cu suspendarea dreptului de a conduce, sunt deopotrivă aplicabile și în alte cauze.

Scurt istoric legislativ

Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în forma de bază, nu conținea nicio prevedere referitoare la situația în care Curtea este sesizată cu soluționarea unei excepții de constituționalitate de către o instanță de drept comun.

În contextul revizuirii Constituției și al reformei legislative, Legea 47/1992 a suferit modificări, fiind introdus textul alin. 5 al art. 29 care prevedea în mod expres că:

”Pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă”.

Acest mijloc procesual a făcut însă și obiectul a numeroase abuzuri, cu precădere săvârșite de avocați, care se foloseau de sesizarea CCR pentru a tergiversa judecarea cauzei, deturnând practic norma juridică de la finalitatea urmărită de legiuitor.

Așadar, alin. (5) al art. 29 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din Legea nr. 177 din 28 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României.

Scopul acestei abrogări a fost tocmai de a evita abuzul de drept procesual, însă efectele abrogării au dus la crearea de inechități, de tipul celei prezentate mai jos.

Astfel, opinia majoritară a fost, pentru o bună perioadă de timp, în sensul că, prin abrogarea textului normativ care prevedea obligativitatea suspendării cauzei pe durata soluționării excepției de neconstituționalitate, legiuitorul a interzis practic suspendarea judecării cauzelor de către instanțele de drept comun.

Așa cum vom evidenția mai jos, nu aceasta a fost intenția reală a legiuitorului, aspect clarificat de jurisprudență.

Fondul cererii de suspendare

Considerăm că suspendarea judecării cauzei în care este aplicabilă situația de mai sus se impune din cel putin 2 motive:

1. existența deja pe rolul CCR a numeroase cauze care au ca obiect analizarea dreptului instanței de a analiza proporționalitatea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce și dreptul corelativ al petentului de a supune controlului judecătoresc o astfel de sancțiune;

2. pentru a evita aplicabilitatea art. 509 alin. 1 pct. 11 C.pr.civ., respectiv pentru a evita pronunțarea unei hotărâri judecătorești supuse revizuirii, având în vedere că soluționarea unei astfel de cauze depinde în mod indisolubil de solutța ce va fi dată de Curtea Constituțională excepției invocate.

Astfel, deși temeiul de drept care prevedea suspendarea obligatorie a cauzelor în care a fost admisă sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, a fost abrogat, lipsa unei obligații a instantei, de suspendare a cauzei, nu înlătură această posibilitate.

Altfel spus, instanța investită cu o cerere de sesizare a CCR are posibilitatea de a suspenda judecarea cauzei, fapt motivat de Înalta Curte de Casație și Justiție care a reținut că:

“în cazul sesizării Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate în decursul soluționării unei cereri de chemare în judecată, nu este obligatorie suspendarea judecății. 

Lipsa unei dispoziții procesuale exprese în sensul suspendării judecății cauzei în cazul admiterii cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, precum și abrogarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care prevedea suspendarea de drept a judecății cauzei în intervalul de soluționare a excepției de neconstituționalitate, relevă intenția legiuitorului, manifestată în noile reglementări, de a nu impune cu caracter obligatoriu, imperativ, de drept, luarea de către judecător a unei asemenea măsuri; în egală măsură, însă, aceste împrejurări nu pot să conducă la concluzia că instanța nu poate suspenda cursul judecății în cazul particular de suspendare facultativă, atunci când, în funcție de elementele cauzei, apreciază că măsura se impune.

Înalta Curte apreciază că, pentru identitate de rațiune, aceleași argumente se dovedesc valabile și din perspectiva criticii vizând introducerea cazului de revizuire a hotărârii prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 noul Cod de procedură civilă, existența cazului de revizuire neînlăturând per se posibilitatea suspendării facultative a judecății până la soluționarea excepției de neconstituționalitate”. (Decizia nr. 1160 din 21 iunie 2016 pronunţată în recurs de Secţia de a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca contestație la executare)

Conform dreptului pozitiv, este incontestabil ca nu este instituită o cauză obligatorie sau facultativă de suspendare nici în dispoziţiile Codului de procedură civilă şi nici în prevederile vreunei legi speciale.

Însă, în această ipoteză considerăm aplicabile dispozițiile art. 5 alin. 2 C.pr.civ. conform cărora “Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă”.

Situatia particulara din astfel de cauze considerăm că justifică suspendarea cauzei, inclusiv în lipsa unui temei de drept/obligații în sarcina instanței.

În ipoteza în care plângerea contravențională este soluționată definitiv până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, prin aplicarea imposibilității judecătorului de a analiza legalitatea și temeinicia sancțiunii complementare, atunci petentul va fi nevoit, în baza dreptului pozitiv, să execute sancțiunea complementară, fapt ce ar duce la o îngrădire a drepturilor fundamentale, deși temeiul de drept care stă la baza îngrădirii are o situație incertă.

Altfel spus, există riscul ca efectele unei hotărâri, pronunțate pe baza unui temei de drept care ulterior va fi constatat ca neconstituțional, să fie ireversibile.

Într-adevăr, ulterior admiterii excepției de neconstituționalitate, există remediul procesual constând în revizuirea hotărârii, însa efectele (executarea sancțiunii complementare) nu vor putea fi remediate/înlăturate în nicio ipoteză, drepturile fundamentale ale petentului devenind astfel iluzorii.

În ceea ce privește aplicabilitatea art. 413 alin. 1 C.pr.civ. În astfel de cauze, considerăm că existența pe rolul CCR a unui dosar având ca obiect excepția de neconstituționalitate are natura unei alte judecăţi referitoare la existenţa sau inexistenţa unui drept.

Textul normativ indicat în mod expres este cel care se apropie cel mai mult de situația din astfel de cauze, însa nu trebuie neglijat faptul că acesta nu este singurul temei, ci așa cum am arătat mai sus, temeiul principal este dat de principiile generale de drept procesual, cu atât mai mult cu cât dreptul pozitiv nu prevede vreo interdicție în acest sens.

Așadar, textul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. prevede că: “Instanța poate suspenda judecata: 1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți”.

Corelând textul normativ indicat cu sesizarea CCR considerăm că obiectul excepției de neconstituționalitate poate fi sintetizat astfel: “instanța de judecată nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare”.

Cu alte cuvinte, ÎCCJ a negat DREPTUL instanței de a examina proporționalitatea sancțiunii complementare și, corelativ, a negat DREPTUL petentului de a supune controlului instantei sancțiunea complementară aplicată.

Așadar, în ambele ipoteze, obiectul dosarului CCR este un drept care face obiectul unei alte judecăți (nelimitativ referitor la instanță).

Nu trebuie neglijat cel mai important aspect și anume că jurispudența face trimitere la dreptul pozitiv a cărei constituționalitate este criticată, arătând că nu poate analiza cererea petentului referitoare la înlăturarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce dat fiind faptul ca, potrivit disp. art. 517 al. 4 C.pr.civ., dezlegarea data problemelor de drept judecate sunt obligatorii pentru instanţe, context in care orice hotarare ar fi pronuntata cauze similare, ar fi profund nelegala in ipoteza admiterii exceptiei invocate.

Disclaimer

Nu încurajăm săvârșirea de contravenții iar prezentul demers, prin raportare la circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, chiar duă pronunțarea unei decizii favorabile a Curții Constituționale, poate să nu ducă în mod automat la înlăturarea sancțiunii complementare.

Însă considerăm că, atât timp cat norma juridică, în interpretarea dată de ÎCCJ, este de natură să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor, prezentul demers reprezintă o obligație morală a autorilor.

În acest sens, punem la dispoziția oricărei persoane aflate într-o situație similară, un model de cerere de suspendare a plângerii contravenționale până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, pusă de asemenea la dispoziția cititorilor, într-un articol precedent.

:: Atașament cerere de suspendare

Andrei Băcăuanu
Cosmin Cadar

« Aspecte de neconstituționalitate referitoare la (im)posibilitatea instanței de a analiza proporționalitatea sancțiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.