Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Schimbarea de sex pe cale judiciară. Lipsa unor intervenții chirurgicale de schimbare de sex
16.05.2022 | Andrei LĂSCĂRACHE-ȚIFREA

Secţiuni: Drept civil, Jurisprudență, Jurisprudență Judecătorii, Note de studiu, Procedură civilă, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Lăscărache-Țifrea

Andrei Lăscărache-Țifrea

Judecătoria Sector 6 București, sent. civ. nr. 3388/2021, definitivă

Sediul materiei: art. 60 C.civ., art. 98 C.civ.

„Pe fond, obiectul cauzei este schimbarea statutului și stării civile, în scopul punerii în acord a genului masculin afirmat cu genul reflectat de către documentele de stare civilă. Instanța reține că recunoașterea legală a schimbării de sex nu beneficiază în sistemul de drept național de o reglementare proprie, însă inexistența unui cadru legal specific nu poate constitui de plano o limitare în acest sens.

În aceste circumstanțe, instanța reține că probatoriul administrat a relevat prezența în mod real a unei identificări la nivel subiectiv a reclamantei cu sexul opus celui biologic și în urma căreia aceasta se comportă, se înfățișează (aspect pe care l-a perceput și instanța în mod direct prin observarea reclamantei prezente personal) și se prezintă ca fiind o persoană de sex masculin, în contradicție cu aspectele menționate în actele de stare civilă.”

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta AA în contradictoriu cu pârâţii BB şi Serviciul de Stare Civilă X, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

încuviinţarea schimbării sexului în actele de stare civilă din feminin în masculin;

încuviinţarea schimbării prenumelui din A (prenume feminin) în A (prenume masculin);

încuviinţarea schimbării Codului Numeric Personal (CNP) astfel încât să reflecte sexul masculin;

– obligarea pârâtelor să efectueze modificările de sex, prenume şi CNP, menţionate mai sus, în registrul de stare civilă;

– obligarea pârâtelor să elibereze un nou certificat de naştere cu prenumele masculin, sexul masculin şi un nou CNP care să reflecte sexul masculin, fără a exista vreun indiciu care să trădeze schimbarea de sex intervenită.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a născut la data de xx.xx.xxxx, fiind evidențiată în actele de stare civilă cu numele de A, acesteia atribuindu-i-se sexul feminin și C.N.P.-ul 29xxxxxxxxx.

Totuși, reclamanta a arătat că dintotdeauna s-a identificat cu sexul masculin, în prezent trăind ca bărbat cu numele A. De asemenea, a mai arătat că încă din copilărie a simțit o atracție față de jocurile și jucăriile băieților, deși are un frate și 2 surori, dintre care una este geamănă, însă cele mai îndepărtate amintiri le are identificându-se mai mult cu fratele decât cu surorile.

A mai arătat reclamanta că încă de mic îi plăcea să se îmbrace băiețește, se simțea și se comporta ca un băiat, deși nu știa ce înseamnă termenul „transgender”. Ulterior, a aflat de termenul „transgender” și a început să se identifice cu el pe măsură ce afla ce înseamnă, constatând că se simte atras de persoane de sex feminin, nedorindu-și să se vadă în situația de a fi într-o relație homosexuală.

În ultimii ani s-a mutat într-o altă țară unde și-a schimbat oficial numele, fiind cunoscut în colectivitate drept bărbat, prenumele bărbătesc fiind utilizat atât la locul de muncă, cât și la școală, la bancă, în permisul de conducere etc. Cu alte cuvinte, a început să trăiască pe deplin ca băiat.

Instanța a reținut că în urmă cu 3 ani, reclamanta a fost evaluată psihologic în România de către un psiholog clinician care a concluzionat că prezintă „Disforie de gen la adolescenți și adulți”, „Transsexualism” și că „La nivelul identității de gen asumate, chestionarul de identitate de gen indică o identitate de tip masculin”. Ulterior, aceasta a fost evaluată și psihiatric, medicul psihiatru confirmând că partea reclamantă „întrunește condițiile de diagnostic pentru Disforie de gen, Tulburare de identitate sexuală”. Diagnosticul s-a bazat pe dorința reclamantei de a aparține genului masculin, recunoașterea sa în societate ca aparținând genului masculin, pe relațiile de cuplu stabilite cu persoane de sex feminin, precum și pe stilul vestimentar abordat de aceasta.

În plus, din declarația martorei audiate a reieșit că reclamanta este recunoscută în societate ca fiind o persoană de sex masculin.

S-a mai arătat că în soluționarea cererii sunt relevante și dificultățile pe care reclamanta le întâmpină în relația cu autoritățile ori cu persoanele cu care intră în contact, dificultăți născute din lipsa de corelare între înfățișarea fizică și identitatea de gen prezentată, pe de o parte, și mențiunile înscrise în cuprinsul actelor de identitate, pe de altă parte.

Starea civilă este definită în cuprinsul art. 98 C.civ. ca fiind „dreptul persoanei de a se individualiza în familie și societate, prin calitățile strict personale care decurg din actele și faptele de stare civilă”, dovada stării civile fiind făcută, potrivit art. 99 alin. (1) C.civ., prin „actele de naștere, căsătorie și deces întocmite, potrivit legii, în registrele de stare civilă, precum și prin certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora.”

Prin urmare, reține instanța că, individualizarea persoanei în societate prin calitățile strict personale este, din punct de vedere legal, în stare de dependență față de mențiunile înscrise în documentele oficiale care îi atestă starea civilă. Pentru ca dreptul său să nu fie limitat în mod nerezonabil, se impune ca individul să beneficieze de posibilitatea de a-și pune în acord aceste calități cu cele cuprinse în actele de stare civilă.

În motivarea soluției, instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, în cauza X c. Fostei Republici Iugoslave Macedonia a reținut că existența unor lacune legislative și a unor deficiențe grave privind recunoașterea identității reclamantului care, pe de o parte, îl mențin pe acesta într-o situație de incertitudine în legătură cu viața sa privată și, pe de altă parte, au consecințe negative pe termen lung asupra sănătății sale mintale, conduc la o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie prevăzute de art. 8 din C.E.D.O.

Instanța mai reține că reclamantei nu i s-ar putea pretinde suportarea unor intervenții chirurgicale de schimbare de sex pentru a putea obține modificarea înscrisurilor de stare civilă, într-o atare ipoteză fiind adusă atingere dispozițiilor art. 60 C.civ., care recunosc persoanei dreptul de a dispune de sine însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Pentru toate aceste considerente și reținând faptul că probatoriul administrat a relevat o identificare în mod real a reclamantei cu sexul opus, instanța a apreciat că se impune recunoașterea noii sale identități de gen în considerarea căreia să opereze și o modificare corespunzătoare în conținutul actelor de stare civilă.

Prin urmare, instanța a admis primul capăt de cerere și a încuviințat reclamantei schimbarea sexului în actele de stare civilă din feminin în masculin. De asemenea, instanța a încuviințat și schimbarea prenumelui reclamantei din A (prenume feminin) în A (prenume masculin), întrucât, posibilitatea recunoașterii identității de sex actuale pe baza percepției subiective, dar care nu ar putea fi însoțită de modificarea corespunzătoare a actelor de stare civilă în lipsa unor intervenții medicale, ar fi privată de orice efect util.

Dată fiind soluția pronunțată asupra primelor 2 capete de cerere, instanța constată că solicitarea de modificare a C.N.P.-ului este întemeiată, urmând a încuviința schimbarea acestuia astfel încât să reflecte sexul masculin. În consecință, se va dispune, totodată, efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul stării civile și eliberarea unui nou certificat de naștere, corespunzător respectivelor modificări.

În ceea ce privește ultimul capăt de cerere vizând efectuarea modificărilor fără păstrarea vreunui indiciu care să trădeze schimbarea de sex intervenită, nu poate fi, însă, primită, fiind lipsită de temei legal, în condițiile în care procedura în materie beneficiază de o reglementare expresă, având la bază rațiuni de ordine publică, urmând a fi respins ca neîntemeiat.

Avocat Andrei Lăscărache-Țifrea, Baroul Iași

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti