Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Internet of Things. Preocupări în materie de concurență
16.05.2022 | Alexandru CHISTRUGA

JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Chistruga

Alexandru Chistruga

Tehnologiile digitale cum ar fi, de exemplu „sistemele de comunicații, inteligența artificială sau tehnologiile cuantice, ne pot îmbunătăți viața în numeroase feluri”[1]. Dezvoltarea acestora în mod rapid în ultima perioadă de timp, în special în timpul pandemiei de coronavirus, necesită adoptarea unui cadru legal care să unifice legislațiile naționale din întreaga Uniune Europeană. În acest referat, îmi propun să analizez reglementarea Internet of Things (IoT) la nivelul Uniunii Europene, prezentând evoluția și perspectivele acestora din punct de vedere al pieței digitale.

European Union Agency For Cybersecurity definește IoT ca fiind un „ecosistem cyber-fizic de senzori și actuatori interconectați, care permit luarea de decizii inteligente”[2]. Pentru o înțelegere mai ușoară a acestei definiții este utilă enumerarea unei serii de  exemple de IoT:

a) casele inteligente (smart home), noțiune generică care include toate tipurile de electrocasnice inteligente, variind de la aparate mari, cum ar fi frigidere, mașini de spălat și cuptoare, la aparate mici, cum ar fi microunde, mașini de cafea, aspiratoare.

b) dispozitive portabile inteligente (wearable devices), de exemplu smartwatches, fitness trackers, textile inteligente, încălțăminte inteligentă, localizare GPS, etc.

c) Consumer IoT services, care includ servicii intermediare cum ar fi marketplaces și car-sharing 

Pornind de la aceste exemple, putem observa faptul că acestea sunt dispozitive destinate îmbunătățirii condițiilor de viață ale fiecărui cetățean care le folosește, existând și posibilitatea utilizării acestora pentru dezvoltarea unor afaceri pe piața digitală. Prin intermediul calculului low-cost, al cloud-ului, al volumelor mari de date, al analizelor și al tehnologiilor mobile, lucrurile fizice pot partaja și colecta date cu o intervenție umană minimă. În această lume hiperconectată, sistemele digitale pot înregistra, monitoriza și ajusta fiecare interacțiune dintre lucrurile conectate[3]. Astfel, orice persoană care are un smartphone conectat la internet poate să utilizeze dispozitivele electrocasnice de la distanță, programându-le să execute anumite acțiuni la anumite intervale de timp, cum ar fi programarea unui robot de bucătărie să înceapă prepararea alimentelor la o anumită oră în fiecare zi.  Această posibilitate de a programa dispozitivele IoT de la distanță oferă un plus de siguranță, evitând accidentele prin oprirea anumitor echipamente în cazul în care acestea se defectează.

Pentru a putea realiza în mod eficient scopurile pentru care sunt create, aceste tehnologii colectează date pe care le stochează și le analizează în vederea executării comenzilor. În majoritatea cazurilor datele sunt colectate prin intermediul unor senzori de temperatură, senzori de mișcare sau senzori de calitate a aerului care sunt instalate pe dispozitive. Prin urmare, apare necesitatea folosirii unor resurse enorme de metadate (BigData), fapt ce constituie un dezavantaj pentru micile companii care nu supraviețuiesc pe piață în fața giganților cum ar fi Google, Amazon sau Apple.

În vederea reglementării pieței de IoT și limitarea influenței companiilor mari, Comisia Europeană a lansat Alliance for Internet of Things Innovation (AIOTI)[4] ce are drept scop crearea unui ecosistem IoT european inovator și orientat către industrie[5]. De asemenea, Comisia Europeană a publicat un document de lucru intitulat „Advancing the Internet of Things in Europe”, care prevede că piața IoT, în viziunea Uniunii Europene, ar trebui să se centreze pe 3 principii de bază: o piață unică pentru internet of things; a abordare a IoT care să vizeze condițiile de viață ale oamenilor și dezvoltarea continuă a ecosistemului IoT. Ulterior, a fost elaborat un alt document de lucru[6] care conține un raport preliminar privind piața IoT, raport pe care urmează să-l prezint pe larg în continuare.

Constatările preliminare ale acestui raport se bazează pe informațiile obținute de la circa 200 de companii care își desfășoară activitatea în sectorul IoT pentru consumatori, și anume furnizorii de servicii de tipul caselor inteligente, dispozitivelor portabile sau asistenților vocali. Potrivit acestora, dar și a unor estimări, sectorul IoT se dezvoltă foarte rapid în ultimii ani urmând ca veniturile globale să crească de la 105.7 miliarde de Euro[7], venit realizat în 2019, la 406.4 miliarde de Euro în 2030.

În ceea ce privește principalele tehnologii care se dezvoltă, potrivit raportului preliminar, acestea sunt cele din domeniile aferente caselor inteligente și asistenților vocali. Cei mai importanți asistenți vocali de pe piața UE sunt Alexa de la Amazon, Google Assistant și Siri de la Apple. Aceștia sunt asistenți vocali de uz general, deoarece permit utilizatorilor să acceseze o gamă largă de funcționalități, cum ar fi redarea muzicii, ascultarea radioului, știri sau podcast-uri, controlul dispozitivelor smart home, furnizarea de informații sau ajutorul în planificarea și executarea rutinei zilnice.

O altă constatare importantă a raportului preliminar este faptul că toate companiile colectează un număr mare de metadate. Cu nenumărate dispozitive IoT care sunt conectate între ele prin internet, potențialul unei breșe de securitate a datelor este ridicat și, pe măsură ce tot mai multe dispozitive IoT sunt introduse pe piață, această problemă nu ar face decât să se complice și mai mult. În multe cazuri, datele colectate se încadrează în definiția datelor cu caracter personal care sunt protejate prin Regulamentul (UE) 2016/679[8]. În vederea respectării art. 20 din respectivul regulament potrivit căruia, „persoana vizată are dreptul de a primi datele cu caracter personal care o privesc și pe care le-a furnizat operatorului”, companiile oferă utilizatorilor posibilitatea de a-și accesa și descărca datele cu caracter personal. Pentru a asigura confidențialitatea și protecția datelor colectate, furnizorul de servicii IoT poate elabora o politică de confidențialitate care să detalieze informațiile private colectate de furnizorul de servicii, domeniul de aplicare și amploarea utilizării acestor informații și măsurile luate pentru a asigura protecția informațiilor colectate. Datorită implicării mai multor părți interesate/utilizatori IoT, a terților și a multitudinii de surse de metadate, acestea pot intra în posesia mai multor operatori de date. Astfel, în cazul în care un dispozitiv IoT funcționează defectuos sau dacă datele sau software-ul sunt compromise sau pierdute, persoanele fizice și întreprinderile pot suferi pierderi devastatoare[9].

În ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate aceste date, respondenții raportează că utilizează datele colectate pentru funcționarea normală a produselor și serviciilor IoT, personalizarea experienței utilizatorului, analize de afaceri, întreținerea produsului și dezvoltarea sa, precum și în alte cazuri, cum ar fi siguranța și prevenirea fraudei.

În legătură cu principalele probleme cu care se confruntă companiile, majoritatea respondenților invocă costul investițiilor în tehnologie și concurența pe piață. Astfel, companiile consideră că este puțin probabil ca în următorii ani să apară alți asistenți vocali de uz general, întrucât costurile de dezvoltare și funcționare sunt văzute ca fiind extrem de mari. În ceea ce privește situația concurențială, un număr mare de respondenți consideră că principalul obstacol în calea dezvoltării de noi produse și servicii este incapacitatea de a concura cu Google, Amazon și Apple.

Motorul de căutare Google este integrat în diverse platforme de căutare, cum ar fi calculatoare, telefoane inteligente și tablete, fie prin browsere, fie prin aplicațiile create în acest scop. În plus, Google și Apple sunt furnizori a celor mai importante sisteme de operare pentru dispozitivele inteligente și, ca atare, dețin cele două magazine principale de aplicații care determină accesul la serviciile IoT pentru consumatori. Prin ecosistemele lor care combină asistenții vocali cu celelalte tehnologii dezvoltate de ei, cum ar fi sistemele de operare sau magazinele de aplicații, Google, Amazon și Apple dețin o poziție unică în sectorul IoT de consum.

Una dintre cele mai importante părți ale raportului preliminar este cea în care companiile își exprimă preocupările cu privire la practicile care ar putea avea o influență negativă asupra concurenței, inovării și alegerii consumatorilor în sectorul IoT din UE.

În primul rând, în ceea ce privește interoperabilitatea, „adică abilitatea produselor, sistemelor sau proceselor de a lucra împreună pentru realizarea unui scop comun”[10], respondenții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că tehnologiile ce privesc asistenții vocali sunt furnizate de un număr redus de companii care sunt capabile să determine în mod independent cerințele impuse celorlalte companii pentru a accesa ecosistemele acestora. Spre exemplu, un nou asistent vocal elaborat de o mică companie care nu face parte dintr-un ecosistem, nu poate să-și îndeplinească eficient sarcinile, întrucât nu poate interacționa cu tehnologiile furnizate de alte companii de pe piață. Prin urmare, compania este nevoită să contracteze cu liderii de pe piață pentru a putea accesa tehnologiile și bazele de date ale acestora, lideri care ar putea profita de poziția lor dominantă.

În al doilea rând, în ceea ce privește metadatele, asistenții vocali sunt un nod central al IoT, fapt ce permite principalilor furnizori de asistenți vocali să acumuleze cantități mari de date pentru a le valorifica pe piețele adiacente. Mai mult decât atât, acest acces privilegiat la volumele enorme de date permit companiilor mari să dezvolte calitatea asistenților vocali/tehnologiei de recunoaștere vocală prin machine learning.

Prin urmare, companiile mici care nu au acces la aceste date nu pot face față concurenței, în cele mai multe cazuri fiind absorbite de liderii de pe piață. În acest sens, mai mulți producători de dispozitive inteligente și furnizori de servicii IoT subliniază faptul că investițiile pentru dezvoltarea unui cloud care să fie folosit pentru stocarea datelor obținute este rareori justificat. Astfel, aceste companii depind de infrastructura furnizată de liderii de pe piață (de exemplu, Amazon, Microsoft, Alibaba și Google). Această dependență rezultă și din faptul că furnizorii de IoT vor fi nevoiți să suporte costurile în cazul în care decid să schimbe cloudul în care se stochează datele primite de la utilizatori, costuri care în cele mai multe cazuri sunt extrem de ridicate.

Un alt aspect important sesizat de companiile care au contractat cu furnizorii de asistenți vocali este faptul că utilizatorii identifică serviciile oferite de companiile mici ca fiind prestate de către furnizorii de asistenți vocali. Pe lângă faptul că are loc o depreciere a mărcii, companiile mici nu sunt în contact direct cu utilizatorii, cei din urmă putând apela doar la suportul tehnic oferit de furnizorii de asistenți vocali care îndeplinesc rolul de intermediari. În acest sens, mai mulți producători de dispozitive inteligente și furnizori de servicii IoT raportează dificultăți în ceea ce privește relația cu furnizorii de aplicații care blochează, elimină sau întârzie actualizările. De asemenea, o parte dintre producătorii de dispozitive portabile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că nu primesc informații de la furnizorii de sisteme de operare pentru dispozitive mobile inteligente cu privire la actualizări ale sistemului de operare sau politici de confidențialitate, ceea ce duce uneori la probleme tehnice și întârzieri.

În plus, unii respondenți susțin că nu au acces consecvent și imediat la datele relevante privind utilizarea serviciilor și a dispozitivelor lor inteligente prin intermediul asistenților vocali terți. Astfel, furnizorii de asistență vocală au acces la toate datele consumatorilor, în timp ce dezvoltatorii terți trebuie să se ocupe de o procedură de configurare foarte complicată înainte ca utilizatorul să le poată oferi datele lor. Din acest motiv, companiile terțe care sunt nevoite să se folosească de cloudurile furnizate de liderii de pe piață, nu pot să urmărească experiența utilizatorului în timp real, ceea ce duce la existența unui decalaj între apariția unor erori și soluționarea acestora.

În același timp, unele dintre companiile care furnizează dispozitive portabile, cum ar fi ceasurile inteligente au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește plasarea aplicațiilor pe Apple App Store și Google Play Store, invocând faptul că furnizorii blochează, elimină sau întârzie aprobarea aplicațiilor lor însoțitoare. De asemenea, comunicarea cu acești furnizori în timpul procesului de revizuire a aplicațiilor este dificilă, iar atunci când o anumită cerere sau actualizare nu este aprobată, feedback-ul este foarte limitat.

O altă problema care apare pe piața IoT este existența unor practici privind preinstalarea, setarea implicită a serviciilor IoT pe dispozitivele inteligente. Preinstalarea este practica de a preîncărca anumite aplicații pe smartphone înainte ca acestea să fie oferite spre vânzare consumatorilor. Acest lucru implică de obicei încheierea unei înțelegeri cu operatorul de telefonie mobilă care vinde dispozitivul. De exemplu, un dispozitiv Android produs de Samsung vine cu anumite aplicații preinstalate (de exemplu, Google Maps). În ceea ce privește dispozitivele iOS, preinstalarea este limitată la propriile aplicații Apple, adică aplicațiile de la terți nu sunt preinstalate pe iPhone. Aceste practici pot fi decisive pentru descoperirea, vizibilitatea și accesibilitatea unui serviciu IoT și pot oferi avantaje competitive furnizorului unui serviciu care este preinstalat sau setat ca implicit sau căruia i se acordă o importanță deosebită. În majoritatea cazurilor, utilizatorul se va folosi de aplicațiile deja instalate fără a încerca să găsească alternativele oferite de companiile mai mici. Totuși, în cazurile în care ar încerca să o facă, potrivit The Wall Street Journal[11], aplicațiile elaborate de Apple sunt cele care ocupă, în mod obișnuit, prima poziția în rezultatele căutării în App Store.

În cele din urmă, rezultate preliminare ale anchetei sectoriale arată că acordurile existente pe piața IoT conțin o varietate de clauze care consolidează dezechilibrele comerciale dintre cele mai mici companii și cei mai importanți furnizori de tehnologii aferente IoT. De exemplu, unele acorduri prevăd clauze care permit rezilierea unilaterală a contractului fără a informa în prealabil partea contractuală. Un alt exemplu este faptul că unele clauze sunt formulate în așa mod încât să poată oferi unor societăți drepturi în ceea ce privește, de exemplu, accesul și utilizarea datelor, care se extind dincolo de divizia de afaceri vizată de acord.

Pentru a înțelege mai ușor aceste probleme cu care se confruntă noile companii este utilă prezentarea constărilor din TILEC Discussion Paper[12] ce are drept obiect analiza influenței companiei Apple asupra pieței digitale.

Pentru început, este necesar de precizat faptul că dispozitivele mobile inteligente au nevoie de un sistem de operare (OS) pentru a rula, și anume un software care le controlează funcțiile de bază. Utilizatorii pot instala aplicații software suplimentare pentru a adăuga alte funcționalități. Dezvoltarea dispozitivelor mobile inteligente a dus la apariția magazinelor de aplicații, și anume „platforme de distribuție digitală, constituite din servicii online și aplicații aferente care sunt dedicate să permită utilizatorilor să descarce, să instaleze și să gestioneze o gamă largă de aplicații diverse”. Apple și-a proiectat sistemul ca fiind „închis”, adică iOS este disponibil numai pe iPhone-uri, iar Apple permite ca iPhone-urile sale să funcționeze numai pe iOS. În plus, din 2008, atât Apple, cât și Google operează magazine de aplicații pentru sistemele lor de operare respective, și anume App Store (pentru iOS) și Google Play (pentru Android), ambele fiind preinstalate pe dispozitivele utilizatorilor.

Înainte ca o aplicație să poată fi admisă și distribuită în App Store, aceasta trebuie mai întâi să treacă printr-un proces strict de revizuire și să fie aprobată de Apple. Același proces se repetă pentru fiecare actualizare a aplicației. Regulile impuse acoperă o mare varietate de probleme, de la cerințe de performanță la conținut permis (de exemplu, anumite tipuri de conținut pot fi ilegale sau neadecvate pentru copii), de la monetizare la publicitate și de la siguranță și securitate la confidențialitate. Cu toate acestea, Apple a fost criticat pentru că și-a aplicat liniile directoare într-un mod imprevizibil, arbitrar și discriminatoriu, ceea ce, la rândul său, perturbă capacitatea dezvoltatorilor de aplicații de a-și conduce afacerea în mod corespunzător. Această poziție de blocaj îi conferă Apple puterea de a controla accesul la piață (rolul de gatekeeper) și de a stabili regulile care determină modul în care funcționează concurența pe piață (rolul de reglementare)[13].

Apple își poate folosi influența pentru a exploata dezvoltatorii de aplicații, de exemplu, percepând taxe exorbitante pentru serviciile pe care le furnizează, impunând condiții inechitabile. Astfel, în timp ce autoritățile de concurență sunt adesea reticente în a depune reclamații de exploatare – și, în special, de prețuri excesive –, autorii studiului consideră că depunerea acestora este pe deplin justificată în prezența unui monopol de facto pe o piață în care nu este posibilă intrarea și, prin urmare, unde prețurile sunt ridicate iar termenii abuzivi nu se autocorectează. În plus, Apple își poate folosi rolul de supraveghetor și de reglementare pentru a exclude concurenții. Pe lângă operarea App Store, Apple lansează în mod regulat și noi aplicații exclusive precum: Apple Music, News+, Apple TV, Apple Arcade, Apple Pay, Apple Card și multe altele. Acest lucru creează un potențial conflict de interese, deoarece Apple ar putea avea stimulentul de a-și valorifica poziția de monopol pe piața distribuției de aplicații pe dispozitivele iOS, pentru a denatura concurența în favoarea sa.

Cu toate acestea, în pofida dezavantajelor prezentate, pentru dezvoltatorii de aplicații care în prezent își oferă aplicațiile atât pe iOS, cât și pe Android, abandonarea ecosistemului iOS și oferirea doar de aplicații pentru Android ar fi un dezastru din punct de vedere financiar, întrucât le-ar limita în mod semnificativ acoperirea clienților – în cazul UE cu până la 31% – și, prin urmare, baza lor de utilizatori. Trebuie remarcat faptul că, deși Android are o bază mai mare de utilizatori în UE, ecosistemul iOS este mai profitabil pentru dezvoltatorii de aplicații. S-a raportat că o aplicație mobilă medie realizează venituri de patru ori mai mari pe iOS decât pe Android, iar App Store generează de două ori mai multe venituri pentru dezvoltatorii de aplicații.

Cu toate acestea, consumatorii sunt cei de care depinde dezvoltarea pieței IoT, întrucât sunt sursa de venit ale companiilor. În ceea ce privește costul acestor tehnologii, la acest moment, rămâne unul ridicat, deoarece liderii de pe piață își impun propriile reguli. Astfel, existența celor trei companii: Amazon, Apple și Google, are un efect negativ asupra capacității cumpărătorilor de a achiziționa aceste produse. Spre exemplu, dacă o persoană vrea să se folosească de tehnologiile IoT din ecosistemul Apple, acesta are nevoie de minim două dispozitive, un iphone sau ipad pentru a putea da comenzi și un alt dispozitiv care face parte din acest ecosistem care le va executa.

Prin urmare, pentru ca piața IoT să se poată dezvolta în continuare și pentru alte persoane care nu dețin un dispozitiv produs de companiile anterior menționate, este necesară elaborarea unei reglementări care să reducă din influența acestora și să permită altor companii să intre pe această piață. Unele dintre soluțiile ar putea fi adoptate de către Comisia Europeană sunt:

a) eliminarea restricțiilor de comercializare care sunt impuse de către companiile care dețin magazine de aplicații, în special Apple, fapt ce va permite companiilor noi pe piață să includă în aplicația lor link-uri care ar duce la pagina web a dezvoltatorului. Acest lucru ar facilita comunicarea dintre utilizator și companiile care au elaborat aplicația necesară pentru utilizarea dispozitivului inteligent.

b) Apple și Google își pot folosi controlul lor asupra magazinelor de aplicații pentru a-și promova propriile aplicații, în detrimentul celora care provin de la terți. Prin urmare, sunt necesare intervenții pentru a limita poziția dominantă a acestora, care, totuși, să nu influențeze negativ dezvoltarea economică a companiilor.

c) Companiile furnizoare de clouduri de date nu ar trebui să aibă acces la datele sensibile din punct de vedere comercial, cum ar fi listele de clienți, veniturile etc., care pot fi accesate de către operatorii de date, în special Apple și Google care au acces la aceste date prin intermediul App Store și Google Play. În acest sens, ar putea fi stabilite mecanisme de control pentru a se asigura că aceste companii se comportă în mod egal cu aplicațiile pe care le elaborează și aplicațiile rivale, astfel încât acestea să concureze în condiții de concurență echitabile.

În același timp, ar putea fi limitate aplicațiile care pot fi preinstalate pe dispozitivele inteligente pe care le furnizează Apple sau Google. De asemenea, ar putea fi elaborate mai multe proiecte de către Comisia Europeană în domeniul IoT la care să aibă acces privilegiat companiile mai slabe din punct de vedere economic. În plus, consider că, spre deosebire de alte domenii, gestionarea unui volum mare de metadate constituie o barieră de intrare pe piață pentru companiile mici care nu au investit în tehnologiile aferente, întrucât IoT se află într-o strânsă legătură cu gestionarea unui volum mare de date ale utilizatorilor. Astfel, ar trebui să fie găsită o soluție care să nu împiedice dezvoltarea companiilor mari în domeniul BigData, dar care să permită intrarea noilor societăți pe piață. Una dintre variante ar fi reglementarea mai restrictivă a situațiilor în care companiile mici nu pot transfera bazele de date la un alt furnizor din cauza costurilor exagerate.


[1] Conturarea viitorului digital al Europei, Comunicare a comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, disponibil aici.
[2] ENISA Good practices for IoT and Smart Infrastructures Tool, disponibil aici.
[3] Anirudh Sarin, Legal Issues Pertaining To Internet Of Things (IOT), 2018, disponibil aici.
[4] Pagina oficială a AIOTI, disponibilă aici.
[5] Europe’s Internet of Things Policy, disponibil aici.
[6] Preliminary Report – Sector inquiry into Consumer Internet of Things, disponibil aici.
[7] Transforma Insights. (December 22, 2020). Internet of Things (IoT) revenue worldwide from 2019 to 2030 (in billion U.S. dollars), by vertical [Graph]. In Statista. Retrieved March 23, 2021, from here.
[8] Regulamentul (UE) 2016/679, disponibil aici.
[9] Anirudh Sarin, op. cit..
[10] Definiția interoperabilității potrivit dexonline, disponibil aici.
[11] Tripp Mickle, Apple Dominates App Store Search Results, Thwarting Competitors, The Wall Street Journal, 23 iulie 2019, disponibil aici.
[12] D. Geradin, D. Katsifis, The antitrust case against the Apple App Store, TILEC Discussion Paper DP 2020-035, 2020, disponibil aici.
[13] US House Antitrust Report, p. 334 (Apple’s control over iOS provides it with gatekeeper power over software distribution on iOS devices).


Alexandru Chistruga
Materand – Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași

Secţiuni: Articole, Concurență, Cyberlaw, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO