Secţiuni » Jurisprudenţă » ÎCCJ
Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieJurisprudenţă curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRecurs în interesul legii

RIL admis. Evaluarea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport cu criteriile prevăzute de art. 488.5 alin. (2) din CPP, în cauzele cu autori necunoscuţi
16.05.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Procedură penală, Recurs în interesul legii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 16 mai 2022, a fost publicată Decizia nr. 7/2022 privind Dosarul nr. 40/1/2022

1. Obiectul recursului în interesul legii

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 1.797/C/2.258/III-5/2021, ca urmare a constatării unei practici judiciare neunitare la nivelul instanţelor naţionale vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 488.6 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 285 din acelaşi cod şi art. 154 din Codul penal, în cauzele având ca obiect contestaţii privind durata procesului în cazul faptelor ai căror autori nu au fost identificaţi (sau identificabili), deşi organele de urmărire penală au depus diligenţele necesare în acest scop, în temeiul prevederilor art. 471 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a lămuri dacă se poate dispune stabilirea unui termen în care procurorul să rezolve cauza, în condiţiile în care obligaţiile organelor de urmărire penală subzistă până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

2. Practica instanţelor de judecată

Premisa comună vizează situaţia în care judecătorul de drepturi şi libertăţi este învestit cu o contestaţie privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, autorii fiind necunoscuţi, dar şi aceea că aprecierea duratei rezonabile a procedurilor impune o analiză complexă în temeiul mai multor criterii ori elemente.

A) Într-o primă orientare jurisprudenţială se consideră că judecătorul de drepturi şi libertăţi va evalua caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport cu criteriile prevăzute de art. 4885 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care le adaptează la particularitatea cauzelor cu autori necunoscuţi, făcând o analiză in concreto a consecinţelor pe care desfăşurarea urmăririi penale in rem le produce asupra ritmicităţii şi celerităţii procedurii judiciare (anexele 1-9, curţile de apel Suceava, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, laşi).

Prin acest demers judecătorul de drepturi şi libertăţi evaluează obiectiv în ce măsură stabilirea unui termen de soluţionare a cauzei are aptitudinea de a conduce la accelerarea procedurii.

Încheierile ce exemplifică această orientare jurisprudenţială sunt de respingere a contestaţiilor privind durata procesului penal, iar în motivare sunt menţionate dispoziţiile art. 4885 alin. (2) din Codul de procedură penală şi se arată că, faţă de împrejurarea că organele de urmărire penală au făcut toate demersurile necesare identificării autorului, nu se poate reţine că nesoluţionarea dosarului într-un termen rezonabil este cauzată de inactivitatea acestora ori de nesocotirea obligaţiilor procesuale ce le revin (anexele 1-3, 5, 6, 8, 9).

B) În cea de-a doua orientare jurisprudenţială se consideră că judecătorul de drepturi şi libertăţi, fiind învestit cu o contestaţie privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare prin aplicarea aparent sau aşa-zis formală a criteriilor prevăzute de art. 4885 alin. (2) din Codul de procedură penală, bazată pe argumentul de principiu al perioadei de inactivitate după introducerea dosarului în evidenţa pasivă (anexele 10-17, curţile de apel Piteşti, Oradea, Bucureşti, Craiova, Iaşi).

Contestaţiile privind durata procesului penal sunt evaluate pe baza constatării existenţei unei perioade de inactivitate după introducerea dosarului în evidenţa pasivă (anexa 10), ca urmare a îngheţării probatoriului, consecinţă a introducerii în evidenţa pasivă, ceea ce exclude ori îngreunează reevaluarea epuizării şi completării sale (anexele 10-12, 15) ori contestaţiile sunt evaluate fără a se verifica dacă lipsa identificării autorului este imputabilă organului de urmărire penală (anexele 13, 14, 17).

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Prin sesizarea formulată, procurorul general a opinat în sensul că prima orientare jurisprudenţială reprezintă soluţia legală, considerând că judecătorul de drepturi şi libertăţi, fiind învestit cu o contestaţie privind durata procesului penal, într-o cauză în care cercetările se efectuează cu privire la autori necunoscuţi, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport cu criteriile prevăzute de art. 4885 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care le adaptează la particularitatea cauzelor cu autori necunoscuţi, făcând o analiză in concreto a consecinţelor pe care desfăşurarea urmăririi penale in rem le produce asupra ritmicităţii şi celerităţii procedurii judiciare.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 488.6 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 285 din acelaşi cod şi art. 154 din Codul penal, în cauzele având ca obiect contestaţii privind durata procesului în cazul faptelor ai căror autori nu au fost identificaţi (sau identificabili), deşi organele de urmărire penală au depus diligenţele necesare în acest scop, se stabilesc termene în vederea finalizării urmăririi penale (ce implică şi identificarea făptuitorilor) şi, respectiv, în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 martie 2022.

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti