Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Drepturile veteranilor în teatrele de operații, încălcare a statului de drept?
20.05.2022 | Iuliu-Eduard PREDESCU

JURIDICE - In Law We Trust
Iuliu-Eduard Predescu

Iuliu-Eduard Predescu

Parafrazând Divina Comedie, drumul spre încălcarea statului de drept este pavat cu intenții bune!!!!

Sistemul judiciar roma, naște de foarte mult timp o practică neunitară la nivelul instanțelor asupra unor probleme similare în practica judiciară. În intenția bună de atenuare a acestor soluții opuse, diferite pe problematici oarecum similare din practica instanțelor, s-a transpus și facilitat o practică privind întâlniri ale președinților de secții ale Curților de Apel, cu speranța lămuririi și unificării practicii. DAR,

La umbra intențiilor bune deseori răsar monștrii abuzurilor, a ingerinței instituțiilor de forță în deciziile judecătorilor, rămășite a gândirii comuniste în care statul era omniprezent, decidea, hotăra și stabilea cum și ce sa hotărască judecătorul iar culpa era întotdeauna a cetățeanului, niciodată a statului!

Sistemul de forță, tributar gândirii totalitariste, securiste dar și deseori culpabil față de angajații săi, s-a adaptat!!! Nu mai creează, decide direct decizia și hotărârea în instanțe, ci caută soluții ca aparența deciziei sa fie a judecătorilor, dar manipulați în scopul pe care acestea îl doresc.

În acest sens, una dintre intențiile bune ale CSM a fost pervertită pentru atingerea acestui scop, existând mulți judecători care își adoptă deciziile în cauzele pendinte în funcție de hotărârile stabilite la nivelul întâlnirilor președinților de secții ale Curților de Apel (s.n. multe cu analiză bună și profundă, dar la fel de multe limitate la interesele instituțiilor de forță a statului), ignorând deseori probatoriul specific, chestiunile și aspectele noi din dosare similare dar total diferite de „concluziile” întâlnirilor președinților de secții a Curților de Apel.

Trebuie menționat că aceste întâlniri anuale nu sunt recunoscute de lege iar concluziile trase în aceste întâlniri nu au forța juridică a deciziilor de RIL sau a deciziilor pentru lămurirea unor chestiuni de drept.

Minuta întâlnirii președinților secțiilor Curților de Apel nu are forță juridică obligatorie, fiind mai degrabă o întâlnire informală în care judecătorii își dau cu părerea despre anumite spețe mai sensibile. O intenție bună! 

Din păcate la aceste întâlniri, uneori, problemele divergente din practică sunt prezentate trunchiat, fără a se lua în considerare întregul cadru legislativ astfel încât concluziile sunt adevărate sofisme iar uneori voit prezente într-o anumită forma, ascunse sau necunoscute participanților elemente esențiale, spre a direcționa soluțiile către o anumită direcție!

Va rog sa rețineți: de cele mai multe ori, la aceste întâlniri, formatorul INM, a cărui opinie este preluată majoritar de judecătorii prezenți, prezintă de o manieră subiectivă un studiu de caz propriu, ales cu grijă ca să justifice „opinia”, care ulterior este extins în practică asupra soluțiilor în cazuri similare dar cu foarte multe aspecte diferite, distincții care, de cele mai multe ori, impun soluții diametral opuse celor exprimate de formatorul INM si reținute de judecătorii prezenți.

Cu alte cuvinte, dacă cineva are interes să influențeze din umbră, masa judecătorilor, în afara legii (deciziile de RIL sau pentru lămurirea unor chestiuni de drept-HP-urile) apelează la formatorul INM care organizează întâlnirile anuale ale președinților Curților de Apel pentru ca respectivul să promoveze un anume tip de soluție, de preferință favorabilă statului, instituțiilor de forță a statului. Putem spune că, formatorul INM poate fi calificat, la întâlnirile astea, ca un adevărat agent de influență al statului (voit sau cu bună credință) dar care pavează… dorința acestor instituții!!!

***

Analiza particulară a celor arătate mai sus, care confirma și dovedește modalitatea de pervertire a unor intenții bune, rezidă din întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ a Curților de apel organizate (spre ex. în 2021 organizat de Curtea de Apel Timișoara, și nu numai) și prin care s-a analizat și exprimat puncte de vedere la situația judiciară pendinte privind drepturile de diurnă în valută neachitate veteranilor în teatrele de operații, la care au participat polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, militari, SPP-iști, ofițeri de securitate, judecători sș procurori, s.a., drepturi reglementate printr-un act normativ nepublic (art. 108 alin. 2 Constituție), nepublicat în Monitorul Oficial dat de  HG nr. 1086/2004, act normativ modificat și completat prin alte 2 acte normative, unul – ascuns în continuare față de instanțele de judecată de către instituțiile de forță din RomâniaHG nr. 1932/2004 (s.n. act normativ pe care majoritatea instanțelor nici nu îl cunosc încă) iar altul – HG nr. S/639/2008 – nu numai nepublic dar și secretizat, la nivelul secret de serviciu.

Este util a înțelege și cunoaște că aceste acte normative stabilesc drepturi de diurnă în valută cuvenite participanților la misiuni internaționale enumerate doar de art. 2 lit. a), b), c) si d) din Legea nr. 42/2004 (s.n. abrogată ulterior de Legea nr. 121/2011), și, cu toate că acești participanți la misiuni erau chiar beneficiarii direcți a drepturilor reglementate de aceste acte normative, statul roman, prin instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională angajatoare a acestora, nu au procedat la o prezentare accesibilă și previzibilă a actului normativ nici măcar acestora, nu l-au comunicate/ difuzat /predat spre cunoaștere beneficiarilor – veteranii participanți în misiunile internaționale  -, aceștia aflând, din circumstanțe particulare, despre existența drepturilor cuvenite, despre conținutul actului normativ și cine ar trebuie să răspundă de achitarea acestor drepturi, inclusiv modalitatea de achitare (spre ex. rambursare), „descoperire” efectuată la foarte mulți ani de la terminarea misiunilor.

Astfel, în practica judiciară, chiar dacă concluziile trase la aceste întâlniri a președinților Curților de Apel a secțiilor de contencios administrativ nu sunt obligatorii, am văzut la anumite instanțe (spre ex. Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Brașov) judecători care sunt tentați să apeleze numai la aceste concluzii, ignorând total restul aspectelor legale, actele normative aplicabile fiecărei misiuni internaționale, particularitatea fiecărei spețe, a reglementărilor legale aplicabile fiecărei misiuni internaționale desfășurate sub egida unor instituții internaționale diferite (spre ex. UE, ONU, NATO, OSCE) și care nu au fost prezentate la întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ a Curților de Apel, fie nu au fost cunoscute, fie au fost intenționat „neprezentate”!

Prin această modalitate exprimată asupra unui studiu de caz ales cu grija de către formatorul INM, se exprimă un anumit punct de vedere cu o anumită tentă, fără dovezi, fără piesele particulare a dosarelor, fără argumentele pro și contra ale parților adversare, fără exprimarea/prezentarea măcar a distincție intre armele participante și forma de participare a acestora – polițiști, jandarmi, militari mapn-isti, spp-isti, s.a.) dar, esențial, fără prezentarea măcar a distincției legale intre forma și reglementarea legală diferită a misiunilor desfășurate – UNMIK Kosovo, EULEX Kosovo, Afganistan NTM, ISAF, RSM, Iraqi Freedom, Haiti, Congo, etc., etc., etc.)  iar președinții curților de apel își însușesc, superficial, opinia formatorului în ceea ce privește soluția, opinie care ulterior este aplicată de către anumite complete a Curților de Apel „în orb”.

Spre deosebire de această minută a întâlnirii președinților completelor specializate a curților de apel specializate, deciziile ICCJ în completul pentru dezlegarea unor chestiuni noi de drept sunt obligatorii de la momentul publicării in M.Of. conform art. 521(3) Cod Proc. Civ.: “(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.”

Din păcate, și cu privire la aceste Decizii a ICCJ pronunțate de Completele privind dezlegarea unor chestiuni de drept regăsim și o practică pur și simplu în afara cadrului legal. Astfel, în cazul sesizărilor având ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept, ce sunt respinse ca inadmisibile, considerentele regăsite în aceste Decizii, suplimentare prezentării cadrului legal al obiectului sesizării, nu au nicio acoperire legală (nedând o dezlegare probelor de drept), dar influențând de nenumărate ori într-o anumită direcție soluțiile care ar trebui pronunțate, fie printr-o prezentare cu bună credință dar înțeleasă greșit de instanțele inferioare, fie printr-o prezentare trunchiată, limitată strict la obiectul și limitele actelor procedurale a dosarului în care s-a făcut sesizare, dar prin forma generală exprimată, aplicată strâmb de unele instanțe la situații juridice și probatorii distincte prin simpla identice de obiect al problematicii pendinte, în exemplul dat, drepturile solicitate în baza HG nr. 1086/2004. În această formă, deși nelegal, nereglementată, se influențează, uneori decisiv, opina instanțelor inferioare, care revăd în considerentele ICCJ, deși regăsite într-o decizie pe baza unei sesizări respinsă ca inadmisibilă, o adevărata „biblie” a considerentelor, alegându-se cu grija doar anumite considerente într-o anumită direcție.

De lege ferenda, o sesizare respinsă ca inadmisibilă ar trebui să se limiteze la prezentarea cadrului legal și a punctelor de vedere și a prezentării motivului/lor pentru care sesizarea este respinsă ca inadmisibilă, pentru a nu mai influența astfel instanțele cu considerente suplimentare care creează aparența și poziția unor instanțe de aplicare a considerentelor respective grosso modo!!!!

***

Pentru ca aplicarea în orb a „minutei” întâlnirilor sus arătate, este suficient pentru anumiți judecători care consideră că legea este aplicabilă doar pe baza acelei „minute”, la întâlnirea la care s-a analizat aplicabilitatea HG 1086/2004 și cea privind prescripția, înțeleg să arat, de exemplu:

1) formatorul INM a prezentat judecătorilor conținutul sau măcar existența HG nr. 1932/2004, de modificare și completare a HG nr. 1086/2004, care prevedea dreptul beneficiarilor, participanții în teatrele de operații, de a alege în ce monedă să primească diurna în valută? Oare acest drept de opțiune legală a participanților de a primi dreptul, regăsită în cuprinsul HG nr. 1932/2004 (s.n. repet, necunoscut și neprezentat nici în prezent instanțelor de judecată de către instituțiile publice de forță a statului) nu influențează în mod decisiv concluzia ca participanților trebuia să li se prezinte actul normativ anterior plecării în misiune?

2) formatorul INM a prezentat confraților Ordinul MAI nr. 533/2003 – art. 28-30 prin care la nivelul tuturor instituțiilor din cadrul MAI există obligativitatea comunicării /difuzării /predării /instructajului angajaților,  a tuturor actele normative primite intern (s.n. HG 1086/2004 fiind un act normativ primit și înregistrat intern de către MAI, IGPR, IGPF, IGJR, BSIJ, etc.)?

3) formatorul INM a prezentat cadrul legal al drepturilor pentru fiecare tip de misiune, ce se achită, cum se achită, ce acorduri au fost încheiate, care Ghiduri sau Instrucțiuni erau aplicabile și distincția dintre drepturile cuvenite participanților în teatrul de operații?

4) formatorul INM a prezentat confraților prezenți adresa trimisă de Guvern MAI-ului, prin care se comunică HG 1086/2004 cu dispoziția de a se pune în aplicare pentru personalul MAI? Sau adresa prin care Aparatul Central al MAI comunică HG 1086/2004, IGPR-ului, IGJR-ului, pentru a fi pusă în aplicare față de polițiști și jandarmi?

5) a prezentat formatorul INM distincția între misiunile permanente și misiunile temporare? A prezentat formatorul INM faptul că drepturile cuvenite personalului participant la misiunile permanente/de durată sunt cele cărora li se aplică reglementările HG nr. 1086/2004 iar misiunile temporare sunt cele menționate la art. 1 din HG nr. 518/1995, în cadrul căreia s-a emis HG nr. 582/2015, scopul art. 91 din HG nr. 582/2015 fiind ca diurna în valută să se achite și participanților în misiunile temporare care vizitează teatrele de operații?

6) a prezentat formatorul INM norma de fundamentare pentru aprobarea HG nr. 1086/2004, HG nr. 1932/2004 si HG nr. S/639/2008, care arată intenția legiuitorului, scopul și motivul de acordare a drepturilor de diurnă în valută distincte de cele de hrană, hrană suplimentară și cazare?

7) formatorul INM a prezentat confraților dispozițiile art. 6 alin. 2 din Codul civil român, art. 15 din Constituție și distincția între misiunile de durată/permanente și cele temporare, atunci când a impus o „opinie” a începutului „prescripției” data de momentul publicării art. 91 din HG nr. 582/2015, text prin care se asumă ca și la misiunile temporare polițiștii beneficiază de HG nr. 1086/2004, în situația în care drepturile reglementate de HG nr. 1086/2004 se aplica și privesc misiunile permanente /de durată iar reclamanții din cauzele pendinte sunt participanți la asemenea misiuni nu la cele temporare?

8) a prezentat formatorul INM faptul că pentru participarea la misiunile internaționale organismul internațional achită participanților, direct sau prin procedura rambursării (adică tot instituțiile române plătesc în fapt, iar instituțiile internaționale rambursează statului acele sume) o alocație de subzistență (MSA/DSA/Stipendiu), care acoperă nevoile compensatorii materiale de hrană, cazare și cheltuieli mărunte cum sunt cele de transport în interiorul localităților în teatrul de operații, drepturi total distincte de diurnă în valută reglementată de art. 1 din HG nr. 1086/2004?

9) a prezentat formatorul INM faptul că Alocația de subzistență datorată de organismul internațional acoperă componenta materială a drepturilor cuvenite (hrană, hrană suplimentară, nevoile de cazare și alte cheltuielile mărunte în misiune, gen transport între localități) iar diurna în valută reprezintă componentă morală – recompensă financiară a statului roman pentru detașarea într-o misiune internațională?

10) a prezentat formatorul INM că între componenta materială (MSA/DSA/Stipendiu) și componenta morală a drepturilor (diurna în valută) nu există nicio suprapunere reprezentând drepturi total distincte, singura suprapunere și identitate a drepturilor, reținute de ICCJ în Decizia 30/2017, respectiv decizia 38/2021, privește exclusiv componenta materială?

Studiind zeci de „minute” ale Președinților Secțiilor, în special de contencios administrativ, a Curților de Apel, am constatat următoarele: de ce, niciodată, în cazurile care privesc instituțiile de forță, nu regăsim la raportorul INM și prezentarea punctului de vedere, a probelor, a reglementărilor legale invocate și aplicabile, susținute de parțile adverse în cazurile analizate? De ce formatorul INM susține doar punctul de vedere al acestor instituții de forța? Chiar acestea să aibă, în cazurile sensibile care descătușează culpa acestor instituii, doar valența ideilor pe care doar acesta le susțin? Sau oare sub masca unor intenții bune (s.n. aceste întâlniri în scopul unificării practicii) regăsim exact manipularea modernă, din partea instituțiilor de forță a statului, a influenței hotărârilor judecătorești regăsite sub valența intențiilor bune care nasc… încălcarea statului de drept?

Și o ultimă chestiune, pe care o voi dezbate într-un alt articol, oare notele adresate conducerii Curților de Apel (s.n. și nu numai) ce cuprind susținerile interesului și banului public, frumos ambalate și trimise de reprezentanții Ministerului de Justiție, Ministerului de Finanțe și/sau Ministerului de Interne, ca judecători să aibă grijă de „bugetul statului” că e sensibil, să nu oblige instituțiile la plata cheltuielilor de judecată solicitate și/sau a sumelor datorate legal din culpa aplicării eronate a legii sau neaplicării, intră în regulile corecte ale unui stat de drept, a aplicării egale și imparțiale a legii? Sau e o altă formă „modernă” de manipulare a hotărârilor judecătorești, sub masca prezentării unor „intenții bune”????

Avocat Iuliu-Eduard Predescu

Secţiuni: Opinii, Selected, VARIA (alte surse) | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO