Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Decizia CCR nr. 176/2022 – Dezincriminarea infracțiunii de contrabandă asimilată
23.05.2022 | Răzvan DOSEANU, Cosmin BUTA

Secţiuni: Articole, CCR, Drept penal, Procedură penală
JURIDICE - In Law We Trust
Răzvan Doseanu

Răzvan Doseanu

Cosmin Buta

Cosmin Buta

La data de 24 martie 2022, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României.

Astfel, a fost pronunțată decizia nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial la 5 mai 2022.

 

Prin această decizie, Curtea Constituțională a fost cât se poate de categorică, nelăsând loc de interpretare, certificând faptul că infracțiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Codul Vamal al României, a fost gândită și reglementată într-un total dezacord cu valorile constituționale.

Într-un târziu, după multe alte oportunități de a corija această infracțiune reglementată defectuos, în virtutea principiului dreptului viu, Curtea și-a reconsiderat optica, admițând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, apreciind că reglementarea nu mai corespunde realității juridice, întrucât facilita ivirea unor situații derizorii în care inculpații erau condamnați pentru fapte nesemnificative la pedepse echivalente infracțiunilor contra vieții (spre exemplu, arată Curtea, situația a doi soți care dețineau împreună un pachet de țigări provenit din contrabandă erau pasibili de pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 15 ani).

În esență, s-a statuat faptul că dispozițiile art. 270 alin. (3) aduc atingere principiului constituțional al statului de drept consacrat la art. 1 alin. (3) din Constituție, prin faptul că nu reglementează un prag valoric sau temporar cât privește faptele asimilate ale contrabandei și prin nesocotirea principiului ultima ratio în materie penală.

De asemenea, în aceeași măsură, Curtea a apreciat că neconstituționalitatea art. 270 alin. (3) se pune în evidență și din perspectiva stabilirii de către instanță a pericolului social concret pe care îl reprezintă faptele de contrabandă deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor constituționale prev. la art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Ca element de comparație, forul constituțional a arătat în paralel faptul că, spre exemplu, în cazul infracțiunilor de contrabandă prev. de art. 270 alin. (2) sau art. 452 alin. (1) lit. „h” din Codul Fiscal 2015, legiuitorul a reglementat anumite praguri valorice sau temporare de la care o anumită faptă dobândește valențe penale (valoarea în vama mărfurilor peste 20.000 lei; de două ori într-un an, 10.000 țigarete…etc.), în caz contrar rămânând în sfera contravențională.

Pe cale de consecință, s-a concluzionat că infracțiunea de contrabandă asimilată, în măsura în care nu are reglementată o limită valorică similară celor mai sus arătate, nu poate trece examenul de constituționalitate în acest moment, întrucât intră în contradicție cu principiul legalității incriminării, al statului de drept și al înfăptuirii justiției în numele legii.

Este evident că o astfel de intervenție din partea Curții Constituționale nu poate avea decât valoarea unei dezincriminări a infracțiunii de contrabandă asimilată, neputându-se considera că latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 270 alin. (3) se poate regăsi în plenitudinea sa în alt text de lege incriminator.

Astfel, de la momentul publicării acestei decizii, în Monitorul Oficial, respectiv de la data de 5 mai 2022, infracțiunea de contrabandă asimilată prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 este abrogată ca efect direct al deciziei 176/2022.

Prezenta decizie generează efecte importante, atât în privința cauzelor pendinte (cele în care nu s-a pronunțat o soluție definitivă) cât și în privința cauzelor soluționate în mod definitiv (prin apelare sau neapelare).

Conform art. 147 alin. (1) din Constituția României „dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice de la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”.

Totodată se arată că „deciziile Curții Constituționale se publică în Mon. Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

În acest context, este evident că în cauzele penale pendinte, care se află anterior momentului de a se fi pronunțat o decizie definitivă în cauză, soluția care urmează a se pronunța cu privire la săvârșirea infracțiunii de contrabandă asimilată, este cea prev. de art. 16 alin. (1) lit. „b” teza I, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, ca urmare a intervenirii unei veritabile dezincriminări a faptei.

Faptul că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 sunt suspendate de drept în acord cu dispozițiile art. 147 alin. (1) ultima teza din Constituția României, nu poate genera vreo consecință în planul răspunderii penale sau, mai cu seamă, a reglementa o tipicitate a infracțiunii de contrabandă cu titlu retroactiv.

Orice făptuitor trebuie să cunoască la momentul săvârșirii faptei sale, elementele de tipicitate ale faptei și pedeapsa aferentă, legea penală nouă neputând retroactiva, decât în măsura în care ar reglementa dispoziții mai favorabile.

Or, aplicarea legii penale mai favorabile are o reglementare distinctă, fiind regăsită la art. 5 și 6 din Codul penal. Prezentul context juridic, fiind plasat sub imperiul unei abrogări efective a textului incriminator prev. de art. 270 alin. (3) din Codul Vamal, ne plasează în sfera dispozițiilor art. 4 din Codul penal care reglementează situația dezincriminării unei fapte.

Dacă legiuitorul își va îndeplini obligația procedural pozitivă, de a reglementa infracțiunea de contrabandă asimilată cu îndeplinirea tuturor condițiilor de eligibilitate constituțională, atunci  se va putea considera din perspectiva principiului activității legii penale, că toate faptele săvârșite sub legea nouă vor putea fi din nou sancționate în modalitatea respectivă.

Însă, actualmente, decizia 176/2022 a Curții Constituționale, generează consecințe identice cu cele ale dezincriminării, întrucât latura obiectivă și pedeapsa aferentă, astfel cum a fost concepută de legiuitor la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 au fost considerate neconstituționale.

Acest lucru se desprinde din lecturarea argumentelor prezentate în decizia penală nr. 18/2016 a ICCJ, pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, unde se reține că prevederile art. 147 alin. (1) și (4)  din Constituție referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, potrivit cărora efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate sunt echivalente abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acestuia.

Astfel, ținând cont de faptul că legea penală nu poate retroactiva sau ultraactiva, decât în măsura în care ar fi reglementate dispoziții penale mai favorabile (situație distinctă de prezentul context juridic) pentru autorul sau participanții la infracțiunea de contrabandă asimilată, toate faptele săvârșite până în acest moment cu referire la ceea ce a fost art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, nu vor putea fi considerate ca fiind tipice, astfel că singura soluție legală ar fi de clasare sau de achitare în raport de dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. „b” teza I cod proc.pen.

În ceea ce privește cauzele soluționate cu titlu definitiv apreciem că se poate promova cu titlu de admisibilitate, o contestație la executare în raport de dispozițiile art. 595 cod proc.pen., întrucât decizia nr. 176/2022 pronunțată de Curtea Constituțională este o decizie de dezincriminare a faptei de contrabandă asimilată.

Un astfel de resort procesual a fost identificat în practica judiciară în legătură cu situația persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, interpretat în sensul arătat în decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale.

Astfel, art. 595 cod proc.pen. prevede faptul că atunci când „după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai ușoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 din Codul penal.”

Pe cale de consecință, devin aplicabile dispozițiile art. 4 din Codul Penal care prevăd faptul că „legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Foarte important de menționat faptul că, potrivit deciziei CCR nr. 651/2018, Curtea a statuat faptul că „soluția legislativă prev. de art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative este neconstituțională”. Pe cale de consecință, decizia Curții Constituționale care sancționează o normă incriminatorie în substanța ei, se află în sfera actelor normative care generează efect dezincriminator al unei fapte penale.

Or, în măsura în care orice persoană condamnată, continuă să execute o pedeapsă pentru o faptă care nu mai este prevăzută de legea penală datorită constatării neconstituționalității elementului constitutiv al tipicității sale obiective, este evident că ne aflăm în cazul unei încălcări flagrante a dispozițiilor art. 6 , 7 sau chiar 13 din din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a se evita această situație de inechitate flagrantă, legiuitorul a înțeles să reglementeze acest neajuns, prin introducerea dispozițiile art. 3 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevăd că „dispozițiile art. 4 din Codul Penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii”.

În acest sens, practica judiciară și doctrina a înțeles să interpreteze toată acesta conjunctură juridică, în sensul de a da posibilitatea persoanelor condamnate definitiv să beneficieze de efectele DCCR nr. 176/2022 din 24 martie 2022 prin intermediul promovării unor acțiuni, precum contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 595 cod proc.pen.

În acest sens, cu privire la admisibilitatea unei astfel de contestații întemeiată pe dispozițiile art. 595 cod proc.pen. a se vedea Curtea de Apel Alba Iulia, dec. pen. nr.20/A/2017 în dosar nr. 4754/97/2016. Pentru identitate de rațiune, a se vedea decizia penală nr. 387/2016 a Jud. Iași ori decizia pen. nr. 42/2016 a Trib. Cluj unde s-a constatat incidența art. 4 cu referire la art. 6 din Legea 241/2005 ca efect al deciziei Curții Constituționale nr. 363/2015.

De asemenea relevantă este și decizia pronunțată în dosarul cu nr. 11019/3/2018* de către Curtea de Apel București la data de 17.08.2021 prin care a admis contestația formulată în baza art. 595 și a constata dezincriminată fapta de abuz în serviciu în considerarea deciziei CCR nr. 405/2016, înlăturând pedeapsa aplicată pentru această infracțiune din sarcina inculpaților.

Aceste aspecte trebuie trecute și prin filtrul convenționalității dreptului european, întrucât doctrina și practica judiciară tratează actualmente această problemă a dezincriminării faptelor și prin prisma reglementărilor CEDO.

Or, potrivit doctrinei învederăm instanței că se apreciază în acest caz „o problemă de conformitate cu art. 7 paragraf. 1 din CEDO. Astfel, întrucât prin dezincriminarea unei fapte, conform legislației naționale, este obligatorie reducerea sau, după caz, înlăturarea în totalitate a pedepsei aplicate, o astfel de măsură intră sub incidența retroactivității pedepselor, consacrată de art. 7 paragraf 1 din CEDO” – M. Udroiu (coord.), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole ed. II, ed. C.H. Beck, București, 2017, p. 2424.

Potrivit art. 25 alin. (5) cod proc.pen., în caz de constatare a cazului care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale sau exercitarea pe mai departe a acesteia în cadrul procesului penal, latura civilă va fi lăsată nesoluționată, menținându-se măsurile asigurătorii dispuse în cauză pentru un termen de 30 de zile. În măsura în care partea civilă nu va introduce o acțiune la instanța civilă, aceste măsuri vor înceta de drept atunci când va fi împlinit termenul de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În toate cazurile, odată constatată dezincriminarea infracțiunii de contrabandă asimilată, persoanele care se află fie în executarea unei pedepse privative de libertate, fie sub imperiul unor măsuri preventive restrictive de drepturi și libertăți, apreciem că trebuie puse de îndată în libertate iar măsurile preventive, revocate cu același efect.

Av. Răzvan Doseanu
Av. Cosmin Buta

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti