Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Project Justice. Ioan-Viorel Cerbu, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București: Încărcătura de dosare pe procuror este foarte mare, iar spațiile sunt vădit insuficiente desfășurării activității
23.05.2022 | Robert WILLIAMS

Secţiuni: Drept penal, Interviuri, Procedură penală, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Robert Williams

Robert Williams

Ioan-Viorel Cerbu

Ioan-Viorel Cerbu

Agenția Britanică de Știri News247WorldPress a deschis seria interviurilor denumite generic „Project Justice”.

Ioan-Viorel Cerbu, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a răspuns întrebărilor News247WorldPress după cum urmează:

1. Stimate domnule procuror general Ioan-Viorel Cerbu vă mulțumim pentru amabilitatea acordării interviurilor News247WorldPress. Cu ce forțe ați început anul 2022?

Anul 2022 a debutat cu o schemă de personal incompletă, respectiv 4 posturi de conducere vacante şi 11 posturi de execuție vacante. Prin proceduri legale, dar care asigură ocuparea temporară a posturilor vacante, au fost delegați 3 procurori în funcții de conducere și alți 13 procurori în funcții de execuție, astfel încât desfășurarea activității Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București să se realizeze în condiții optime.

2. Care este situația la nivel de PCA/Parchetele arondate având în vedere pensionările şi transferurile din sistemul judiciar?

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București şi al unităților din circumscripție, la sfârșitul anului 2021 şi începutul anului 2022, s-au pensionat un număr de 17 procurori, locurile rămase vacante ca urmare a acestor plecări din sistemul de justiție fiind, în mare parte, ocupate temporar, așa cum am arătat anterior, prin delegarea unor procurori de la unitățile din subordine ori de pe raza altor parchete de pe lângă curțile de apel din țară.
În privința procedurii de transfer, aceasta a devenit operațională după aproximativ 2 ani, astfel încât la începutul lunii martie 2022 schema de personal a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a fost ocupată, în parte, prin definitivarea în funcție a unui număr de 9 procurori, în timp ce la unitățile din circumscripție au fost definitivați în funcții un număr de 26 de procurori, realizându se astfel obiectivele specifice referitoare la stabilitatea în funcție şi continuitatea în activitatea desfășurată.

3. Care este încărcătura de dosare per procuror, comparativ cu perioadele similare şi ce previzionați pentru anul în curs?

Precizăm că în contextul fluctuației de personal, prezentate anterior, dar şi al promulgării Legii nr. 49/2022 (privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), lege care a stabilit competențe materiale noi în sarcina parchetelor de pe lângă curțile de apel și în temeiul căreia au fost trimise, pe cale administrativă, dosarele anterior înregistrate pe rolul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, încărcătura de dosare pe procuror este foarte mare, cu impact, în principal, asupra operativității urmăririi penale.

4. Structura logistică, imobiliară, resursele umane de care dispuneți în prezent sunt în concordanță cu necesitățile instituției?

Fiecare dintre unitățile de parchet dispune de sediu, resursă umană şi logistică aferentă desfășurării activității, însă, în condițiile prezentate anterior, aceste resurse sunt improprii asigurării standardelor de înaltă performanță profesională.
De asemenea, se mențin precizările din interviul anterior referitoare la spațiile de care dispun cu titlu de sediu Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, spatii vădit insuficiente desfășurării activității.

5. Sistemul judiciar trece prin alegerile noilor membri ai CSM, având în vedere acest context, sunt magistrații mai atenți la alegerea făcută?

Având în vedere impactul deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii asupra carierei şi activității magistraților procurori, în contextul alegerii noilor membrii ai Consiliul Superior al Magistraturii, procurorii chemați să desemneze reprezentantul lor în cadrul acestei instituții dau dovadă de un interes sporit în identificarea şi susținerea persoanelor apreciate ca reprezentându-le cel mai bine interesele.

6. La nivelul PCA/Parchetelor arondate sunt magistrați candidați pentru CSM?

Da, sunt înscriși în competiția pentru desemnarea ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii atât magistrați procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cât şi din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, respectiv din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile sectoarelor 1, 2, 3 şi 4 București.

7. Relația cu mass-media, având în vedere Proiectul TAEJ, ce schimbări s au produs de la începerea proiectului amintit și până în prezent?

Ca urmare a derulării Proiectului TAEJ -„Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, proiect care a debutat la finele anului 2018, relația cu mass-media s-a îmbunătățit urmare aprobării, prin Hotărârea nr. 197 din 17.09.2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a ,,Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media”, context în care au fost identificați şi numiți în funcțiile de purtători de cuvânt ai unităților de parchet procurori care să promoveze valorile care trebuie protejate în comunicarea publică; au fost actualizate site-urile unităților de parchet cu toate informațiile referitoare la birourile de informare şi relații publice; au fost publicate şi puse la dispoziția justițiabililor numeroase materiale referitoare la desfășurarea activității judecătorilor şi procurorilor, cunoașterea drepturilor procesuale, accesarea a diferite servicii destinate publicului; au fost adoptate ghiduri de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, gestionarea situațiilor de criză, etc., în toate aceste activități mass media având rolul de partener instituțional al Ministerului Public.

8. Cunoașteți activitatea de Educație Juridică după modelul Curții de Apel Pitești, unde aceasta a avut emisiuni tv pe plan local, dar și separat în scoli, având ca parteneri mass-media? Poate fi un model pentru dumneavoastră?

Apreciem că activitatea de educație juridică poate fi realizată după modelul Curții de Apel Pitești.
Așa cum am precizat în interviul anterior, în temeiul Protocolului de colaborare privind educația juridică în licee şi scoli, încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casație şi Justiție, în cursul anilor 2017-2019, un număr de peste 30 de procurori din jurisdicția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au efectuat acțiuni de voluntariat având ca obiect educația juridică în licee şi școli, sens în care procurorii s-au deplasat în unitățile școlare, iar elevii au efectuat vizite la sediile unităților de parchet.
Activitatea sus menționată a fost suspendată ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia Covid-19.

9. Cu ce planuri și care este stadiul proiectelor din mandatul dumneavoastră?

Una dintre măsurile constante ale mandatului de procuror general a fost și rămâne aceea de asigurare a unui nivel bun de ocupare a schemei de personal.
Totodată, ca urmare a sporirii competenței materiale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin reglementarea în competența funcțională a acestuia a instrumentării cauzelor având ca obiect infracțiuni comise de magistrați, obiectivul imediat şi urgent este acela de specializare a procurorilor pe tipuri noi de infracțiuni, cu precădere infracțiuni de corupție.
De asemenea, în vederea asigurării bunei funcționări a activității Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au fost realizate demersuri pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție în vederea desemnării unor ofițeri de poliție care să își desfășoare activitatea în cadrul unității noastre de parchet, ca o componentă absolut necesară efectuării instrucției penale în cauzele având ca obiect infracțiuni comise de magistrați; sporirii schemei de personal prin transformarea a două posturi vacante de specialiști în posturi de procuror respectiv grefier; identificarea unor spatii suplimentare necesare realizării activităților specifice compartimentului de arhivă.

10. Care este media de vârstă în unitățile de parchet din subordinea dumneavoastră?

Media de vârstă a personalului din jurisdicția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București este de 35 de ani.

11. Cadrul legal actual corespunde realităților profesionale?

Cadrul legal este unul într-o permanentă modificare, atât în domeniul legilor justiției cât şi în privința reglementării relațiilor sociale care intră sub incidența legii penale, fără a aprecia însă că noile modificări aduse corespund realităților profesionale.

12. ÎCCJ, CSM, PG, IJ, INM, SNG, … ce impact au la nivelul PCA/Parchetelor arondate, având în vedere specificul și competențele celor citate?

Toate documentele şi instituțiile indicate au impact în activitatea parchetului.

13. Cum descrieți infracțiunea şi amploarea acesteia în România?

Infracțiunea este, potrivit legii penale române o faptă prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârșit-o (art. 15 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal al României).
Dinamica fenomenului infracțional constituie obiect de studiu atât la nivelul Ministerului Public şi partenerilor instituționali ai acestuia, cu precădere Ministerul Administrației şi Internelor, împrejurare în care sunt elaborate numeroase studii și analize, publicate pe site-urile instituțiilor publice menționate ori în revistele de specialitate juridică.
Referindu-ne strict la activitatea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București se constată o creștere şi o diversificare a fenomenului infracțional, fapt care necesită un corp al magistraților consolidat, care se bucură de stabilitate şi de o bună pregătire profesională.
Mult mai multe informații cu privire la aspectele de interes sunt disponibile, actualizat, pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Robert Williams
Redactor șef News247WorldPress

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti