Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

DEZBATEREA CONFIDEX: Dintr-o criză în alta: pandemie, război, inflație. Ce urmează?
24.05.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Business, Fiscalitate, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Impetum Group a organizat luni, 23 mai 2022, o nouă dezbatere din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group și totodată vocea mediului de business.

La eveniment au luat parte:
• Cristian Popa, Membru al Consiliului de administrație BNR
• Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei
• Andrei Cionca, CEO Impetum Group

Cele mai importante declarații ale dezbaterii:

CRISTIAN POPA, MEMBRU ÎN CA AL BNR:

Inflația se hrănește cu inflație. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune și mai mare

„Banca Națională a României a avut printre cele mai ortodoxe măsuri, nu a exagerat. Dacă ne uităm cât a printat Trezoreria Americii, cât a printat Banca Centrală Europeană, câte titluri de stat au cumpărat băncile centrale în lume, România a cumpărat, spre exemplu, de zece ori mai puțin ca procent din PIB decât Polonia. Dobânzile: România nu a mers la dobânzi zero sau negative”, a spus Cristian Popa.

În opinia sa, inflația e „o boală, o taxă parșivă”.

„În lupta cu această boală, pot fi și efecte secundare ale creșterii dobânzilor. În România, noi sperăm să găsim acea cale de mijloc. Însă ținta este să stârpești boala. Inflația se hrănește cu inflație. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune și mai mare. Ai de ales între ceva rău și ceva relativ mai puțin rău”, a declarat Cristian Popa.

El spune că inflația a ajuns la 13,8% deoarece avem costuri mai mari cu combustibilii, cu gazele, cu transportul, la care se adaugă problemele din lanțurile de aprovizionare, care s-au văzut în costurile cu produsele agroalimentare.

„Această rată de transmisie este rapida și puternica, este mai mare decât ne așteptam, aproape la fel de puternică cu rata de transmisie a cursului. E bine că nu avem inflație și din canalul cursului de schimb. Prin natura lor, băncile centrale sunt mereu la mijloc: între importatori și exportatori, între creditori și debitori. Chiar și cu această stabilitate relativă ridicata a cursului, oamenii tot s-au panicat, s-au dus la casele de schimb și au cumpărat euro cu 5,3, cu 5,9 lei. Cum ar fi fost dacă mai aveam și o depreciere a cursului oficial? Ce s-ar fi întâmplat? Oamenii s-au speriat, s-au dus să cumpere combustibil, să cumpere ulei, s-au speriat că nu mai sunt bancnote de valuta. Bancnotele normal că vin, le face Banca Centrală Europeană,  doar că durează 24-48 de ore până vine avionul. S-au panicat chiar și așa. Problema este ca aceste panici creează anticipații inflaționiste, creează inflație, si fac rău tuturor, de aici și apelul Guvernatorului la calm.”, a adăugat Popa.

CLAUDIU NĂSUI, FOST MINISTRU AL ECONOMIEI:

Statul ar fi trebuit să strângă cureaua în pandemie. Inflația, o ”beție” din care trebuie să te trezești

„În mod cert, factura pentru felul cum am ieșit din pandemie și felul cum s-au raportat multe guverne, nu doar România, la ieșirea aceasta din pandemie și din criza economică generate de pandemie, este plătită acum. Este plătită prin inflație, pentru că în economie, chit că suntem America, chit că suntem Germania, chit că e România, totul se plătește. Nu există resurse create din nimic, nu există resurse create din neant, cineva muncește și este automat un proces de redistribuire constant între stat și privat sau între anumite sectoare din privat și altele”, a spus Claudiu Năsui.

Acesta a declarat că multe cheltuieli ale statului se puteau reforma în timpul pandemiei.

„Din păcate, pandemia nu s-a văzut deloc la stat și nu s-a văzut la absolut niciun nivel. Ar fi trebuit și statul să strângă cureaua, nu să pună toată greutatea asupra mediului privat”, a adăugat Claudiu Năsui.

El a precizat că BNR, comparative cu alte bănci naționale din alte țări, a avut o politică monetară mai bună, mai sănătoasă, pentru România.

„Înțelegem presiunile politice care sunt puse de multe ori asupra Băncii Naționale, să acomodeze deficitul și politica fiscală, dar nu putem să nu vedem și legătura între cele două instituții atunci când explicăm fenomenul inflației și ceea ce va veni”, a adăugat Năsui.

În opinia sa, cel mai dăunător efect al inflației este că este ca un drog: avem impresia că ne merge bine, că avem bogăție, dar de fapt acea bogăție nu e creată în mod real.

„Societatea are de ales între aceste două lucruri, între a pune capăt acum și a spune: stop, nu o să intrăm într-un scenariu de tip stagflație, dar asta înseamnă criză – și acesta este scenariul care anticipez eu că va urma – sau să continuăm cu aceleași procese care au avut loc și până acum și să o ducem în continuare cu această inflație care va tot crește. Diferența este că un scenariu nu este unul care să meargă pe termen lung. Nu o să putem să ducem în continuare structura aceasta a economiei inflaționistă încă 10-20 de ani. La un moment dat, distracția se va opri. (…) Ce ne interesează nu sunt zerourile la profit sau la cifra de afaceri sau pe hârtie, ce ne interesează sunt bunurile și serviciile reale: să fie mai mulți producători. Inflația este o mască. Și din această beție a inflației trebuie să te trezești cumva. E o beție. Stagflația este să continuăm beția, recesiunea este mahmureala de care ai nevoie ca să îți revii cu picioarele pe pământ”, a declarat Năsui.

Acesta afirmă că România putea fi mai pregătită pentru criza care va veni.

”În momentul actual, aș spune că este inevitabil că va veni această recesiune la nivel global. Și e o criză la nivel global, care va fi amplificată de politicile de la noi”, a spus Năsui.

ANDREI CIONCA, CEO IMPETUM GROUP:

Deși toți văd că va crește inflația, dar noi suntem într-un maxim de optimism

”Vedem rezultatele din primul trimestru, care sunt foarte bune și care, probabil, astea ne induc în eroare, în momentul de față. Aș tinde pe un bun simț economic să spun că, în general, inflația nu afectează într-o primă fază companiile. Ci că pentru companii crește cifra de afaceri, cresc rezultatele etc. De aceea, probabil, oamenii de afaceri, în răspunsurile lor, nu sunt foarte panicați. Deși toți văd că va crește inflația, dar noi suntem într-un maxim de optimism. Dacă ne uităm strict la cifre, avem un trimestru I istoric, cel mai bun trimestru I din istoria multor companii, în bani, în cifra de afaceri”, a spus Andrei Cionca.

El afirmă că o pondere important de manageri români consideră că războiul din Ucraina le va afecta business-ul.

”Acest lucru trebuie să-l vedem însă în oglindă cu o veste extrem de îmbucurătoare, anume faptul că 53% dintre managerii români spun că societățile pe care le conduc sunt puțin dependente sau chiar independente de resurse care vin din Ucraina și din Rusia. Avem  o stare de dependență relativ scăzută, undeva la 22%, care spun că avem o stare de dependență a companiilor”, a afirmat Andrei Cionca.

Prioritățile managerilor români nu s-au schimbat pe parcursul celor șase ediții de CONFIDEX, acestea au rămas: creșterea vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă și a personalului și îmbunătățirea relației cu clienții.

”Top 3 este același de la începutul pandemiei, lucru care mie îmi spune că nu avem antrenament suficient făcut pentru a deveni anticipativi și pentru a fi un pic înaintea evenimentelor. Suntem, în continuare, reactivi”, a declarat CEO IMPETUM GROUP.

El apreciază că războiul din Ucraina a creat oportunități.

”Avem o creștere a cererii pe piață, care este a doua oportunitate identificată, adică managerii români se confruntă brusc cu cereri pe care nu le pot astăzi satisfice”, a adăugat el.

Sinteza rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022

Potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group, managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deşi presiunea noilor crize este resimțită de cei mai mulți dintre ei. 76% consideră că vor fi afectați într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura şi industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei.

Indicele CONFIDEX creşte la cea mai mare valoare măsurată, 47.8, fapt care indică în mod clar că mediul de business previzionează o dinamică pozitivă, o creştere ponderată, dar una care să consolideze companiile încercate de criza pandemică. Creşterea indiceluli este una generală, dar e mai mare în sectorul transporturilor (+9.7 puncte) şi al serviciilor (+7.6) şi mai ponderată în celelalte (de la +5.4, la +5.9) din cauza apariţiei noilor crize şi a impactului războiului din Ucraina.

Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate şi chiar a economiei româneşti şi europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia naţională s-a îmbunătăţit în ultimul an. Însă 27% consideră că situaţia propriei companii s-a îmbunătăţit şi 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătăţit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală şi cea europeană se vor înrăutăţi în următorul an. 71% consideră acelaşi lucru şi despre economia naţională.

Viitorul pare a fi marcat de criza materiilor prime (86%) şi cea energetică (78%), ce vor creşte costurile de producţie şi vor conduce spre o inflaţie accentuată (93%). De asemenea, 40% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea, deci ne îndreptăm spre recesiune.

În perioada următoare sunt prioritare, în opinia managerilor, creşterea vânzărilor (49%) şi retenţia de personal (41%). În continuare, două treimi dintre manageri optează pentru creşterea productivităţii, iar 73% ar prefera explorarea de noi pieţe. Domeniul servicii este mai aproape de această opţiune (78%), în timp ce managerii din agricultură preferă într-o mai mare proporţie să se concentreze pe portofoliul actual de clienţi (47%).

Înregistrarea dezbaterii este disponibilă aici

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti