Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Implicații ale cerințelor de conformitate din perspectiva legislației AML în cazul NFT
26.05.2022 | Florentin GIURGEA

Secţiuni: Articole, Cyberlaw, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Florentin Giurgea

Florentin Giurgea

Așa cum arătam într-un articol anterior, token-ul poate fi definit ca fiind valoarea asociată digital cu un bun, un serviciu sau un drept.[1] În funcție de caracterul fungibil, un token poate fi fungibil între participanții la tranzacții, sub forma de cripto-monedă/ monedă virtuală sau poate să fie un token nefungibil (consacrat sub denumirea de NFT[2]). Caracteristic unui NFT este faptul că are alocat un cod unic de identificare care îl deosebește și în individualizează în raport cu oricare alt NFT. Transferul NFT se realizează printr-un DLT[3].

În contextul folosirii pe scară tot mai largă a monedelor virtuale, interesul reglementării acestora din punctul de vedere al legislației prevenirii și combaterii spălării banilor (AML) a fost determinat și de faptul că monedele virtuale pot fi implicate în schimburi directe cu monede fiduciare, iar obligația de raportare a furnizorilor de astfel de servicii sau a celor de portofele digitale era limitată[4]. Totodată, s-a considerat că anonimatul deținătorilor drepturilor asupra monedelor virtuale și utilizarea anonimă a monedelor virtuale ar putea să permită folosirea acestora în scopuri ilicite, care să contravină legii penale[5].

Preliminar, menționăm că moneda virtuală nu ar trebui să fie confundată cu moneda electronică. În legislația noastră, moneda electronică este o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operaţiuni de plată şi care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică[6].

Legea 129/2019[7] definește moneda virtuală ca fiind „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică (n.n. cum ar fi cazul unei monede electronice emise de o bancă centrală), nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani (n.n. cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul monedei electronice), dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată (n.n. de la un utilizator la altul), stocată (n.n. cheia criptografică privată poate fi stocată de un furnizor de portofel digital) şi tranzacţionată electronic (n.n. pe piețe de monede virtuale)”[8].

Mergând mai departe, același act normativ definește furnizorul de portofel digital ca fiind „o entitate care oferă servicii de păstrare în siguranţă a unor chei criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monedă virtuală”[9].

Sunt considerate entități raportoare furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale. Calitatea de entitate raportoare atrage o serie de obligații care constau între altele în: (i) implementa măsurilor de cunoaștere a clientelei (simplificate/ standard/ suplimentare) în funcție de gradul de risc; (ii) documentarea identificării clientului și a verificării identității acestuia; (iii) identificarea beneficiarului real al clientului; (iv) păstrarea/arhivarea documentelor specifice; (v) raportarea către ONPCSB a tranzacțiilor suspecte; (vi) monitoriza relațiilor de afaceri.

În plus, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale trebuie să fie autorizați sau înregistrați de Ministerul Finanțelor, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar. Este interzisă desfăşurarea activităţilor de acești furnizori fără autorizare sau înregistrare, iar nesocotirea acestei cerințe legale constituie infracțiune[10].

Astfel, în măsura în care NFT ar intra în categoria monedelor virtuale, există riscul potențial ca și custodia, stocarea și transferul acestora să fie obiect al Legii 129/2019. Totuși, majoritatea opiniilor identificate sunt în sensul ca un NFT nu se încadrează ab initio în categoria monedelor virtuale, în principal datorită caracterului său nefungibil, ceea ce ar afecta acceptarea pe scară largă de către persoane fizice și juridice ca mijloc de schimb (această problemă nu există în cazul monedelor virtuale și al monedei electronice). Totuși, nu excludem ca un NFT să aibă și anumite caracteristici care să determine o analiză suplimentară pentru a confirma neîncadrarea în categoria monedelor virtuale. Astfel, accentul ar trebui să cadă pe elementele specifice ale token-ului în cauză și mai puțin pe denumirea atribuită lui, pentru o corectă apreciere a cripto-activului în cauză[11].


[1] A se vedea: https://www.juridice.ro/771642/o-perspectiva-juridica-asupra-modelului-token.html
[2] Non-fungible token. Analiza din punctul de vedere al incriminării penale excede obiectului prezentului articol.
[3] Distributed ledger technology
[4] Punctele 8 și 9 din considerentele la Directiva 2018/843 de modificare a Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE
[5] Ibidem
[6] Art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică
[7] Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („Legea 129/2019”). Legea 129/2019 transpune în legislația românească Directiva 2015/849 și Directiva 2018/843
[8] Art. 2 lit. t1 Legea 129/2019. Această definiție o preia în integralitate pe cea oferită de Directiva 2018/843
[9] Art. 2 lit. t2 Legea 129/2019
[10] Art. 47 alin. 2 Legea 129/2019
[11] Această abordare este confirmată în Ghidul FATF – Virtual assets and virtual assets service providers, disponibil aici


Florentin Giurgea, LL.M.

* Acest articol reflectă opiniile, interpretările și concluziile autorului. Acest articol în ansamblul sau, precum și informațiile și detaliile conținute nu reprezintă și nu pot fi construite ca fiind recomandări sau sugestii de investiții în criptomonede, token-uri sau instrumente similare ori asemănătoare.

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti