Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Controverse cu privire la obligativitatea angajării de persoane cu handicap
30.05.2022 | Andrada PLEŞ

Secţiuni: Articole, Dreptul muncii, Fiscalitate, Health & Pharma (Dreptul sănătății), Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrada Pleș

Andrada Pleș

Asistăm în ultima perioadă la o creștere a varietății temelor abordate de inspectorii ANAF în cadrul inspecțiilor fiscale efectuate.

Astfel, un subiect controversat datorită impactului social și emoțional pe care îl poate cauza constă în îndeplinirea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la protecția persoanelor cu handicap.

În teorie, conform Legii cu nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (”Legea 448”), persoanele juridice cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În caz contrar, se poate opta pentru una din următoarele obligații:

a) plata lunară către bugetul de stat a unei sume reprezentând salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au fost angajate persoane cu handicap;

b) plata lunară către bugetul de stat a unei sume reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au fost angajate persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să se achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.

Menționăm că cele doua opțiuni de plată și calculul acestora au suferit de-a lungul timpului diferite variante de reglementare.

Legea 448 nu conține nicio altă referință / definiție pentru noțiunea de număr total de angajați și nici nu oferă excepții cu privire la o anumită categorie de angajați care să nu fie inclusă în calculul numărului de angajați.

În continuare, singura reglementare a modalității de calcul a numărului de angajați luat drept referință pentru determinarea numărului minim de persoane cu handicap care trebuie angajate este cuprinsă în Ordinul nr. 590/2008 pentru aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Conform art 2. din Instrucțiuni, numărul de angajați care se ia în calcul este numărul mediu de angajați din luna respectivă. Art. 2 alin. (2) prevede în continuare o detaliere a formulei de calcul pentru determinarea numărului mediu de angajați, precum și categoriile specifice de salariați care nu vor fi cuprinse în calcul:

„(2) Se determină numărul mediu lunar de salariați din fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, împărțită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluși salariații aflați în concediu fără plată, cei aflați în grevă, cei detașați la lucru în străinătate și nici cei ale căror contracte individuale de munca sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legala se vor lua în calcul efectivele de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror contract individual de munca a încetat în acea zi.

(3) Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă vor fi incluși în numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.”

În urma înmulțirii procentului de 4% cu numărul de salariați determinat conform celor de mai sus rezultă așadar numărul minim de angajați cu handicap care trebuie să fie salariați ai unei societăți într-o anumită perioadă pentru a nu se datora contribuția suplimentară de plată pentru persoanele cu handicap. Conform prevederilor din Instrucțiuni, numărul va fi calculat cu doua zecimale și în cazul în care o societate nu acoperă acest efectiv atunci se va proceda la calculul obligației de plată.

Concluzii ale inspectorilor ANAF în urma controalelor efectuate

În cadrul inspecțiilor fiscale efectuate, cu precădere pentru perioada fiscala 2016 – 2020, inspectorii ANAF au identificat numeroase neconcordanțe cu privire la modalitatea de calcul a numărului de salariați cu handicap care trebuie angajați de societăți pentru a nu se datora contribuția pentru persoanele cu handicap.

A rezultat că reprezentanții operatorilor economici au considerat că locurile de muncă aferente persoanelor cu handicap angajate de o societate nu intra în calculația  numărului mediu de angajați. Prin urmare, procentul de 4% a fost înmulțit cu un număr mai mic de salariați în vederea determinării obligației de angajare, respectiv de calcul a sumei de plată către bugetul de stat. În urma acestui raționament, prin neincluderea persoanelor cu handicap angajate în numărul mediu de angajați, persoanele juridice nu au ținut cont nici de programul de munca al respectivelor persoane – respectiv norma întreagă sau parțială.

În alte situații întâlnite în practica noastră, chiar dacă persoanele juridice au luat în considerare și persoanele cu handicap în cadrul numărului mediu de angajați, nu s-a ținut cont de timpul efectiv lucrat de aceste persoane.

Prin urmare, conform argumentației inspectorilor fiscali, contribuabilii respectivi au declarat eronat obligația fiscală reprezentând vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu handicap neîncadrate. În consecință, organul fiscal a procedat la recalcularea acestei obligații de plată împreună cu accesoriile de întârziere aferente.

Problema practică invocată de angajatori

Atât reprezentanții societăților verificate, cat și ai organizațiilor care se ocupă de persoane cu handicap au considerat abuzivă perspectiva ANAF, invocând inclusiv faptul ca, prin lege (Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), o persoana cu grad III de invaliditate este caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare cu cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Prin urmare, norma de 8 ore nu poate fi aplicată unei astfel de persoane și pentru a se ocupa un loc de muncă cu normă întreagă angajatorul ar trebui așadar să angajeze 2 astfel de persoane cu normă de 4 ore sau chiar 3 persoane dintre care una cu normă de 4 ore și 2 cu normă de 2 ore.

Urmând abordarea ANAF, ar rezulta un număr mult mai mare de persoane cu handicap care trebuie angajate în vederea respectării normelor legale, descurajând angajatorii să întreprindă o astfel de măsură.

Concluzii și recomandări

Din păcate, în prezent legiuitorul nu realizează o diferențiere la calculul numărului mediu de angajați între angajații cu dizabilități și ceilalți angajați ai unei societăți. Nu există nicio excepție specifică în legislație care să vizeze faptul că numărul mediu de angajați nu ar cuprinde și persoanele cu dizabilități. De asemenea, ponderarea normei cu timpul efectiv lucrat este un aspect clar menționat de legislație. Această reglementare nu ar fi avut relevanță doar în situația în care angajații cu dizabilități nu ar fi afectat numărul total de angajați. Atâta timp cât numărul total de angajați include și angajații cu dizabilități, calculul trebuie să reflecte ponderea timpului efectiv lucrat de aceștia în timpul total de lucru corespunzător unei norme de 8 ore.

În practică însă, am identificat puține situații în care angajații cu dizabilități să aibă chiar și o normă parțială de 4 ore, majoritatea fiind încadrați cu norma de două ore sau o oră. În mod evident, acest fapt crește semnificativ numărul de persoane cu handicap care ar trebui angajate pentru a nu se datora contribuția pentru fondul de persoane cu handicap. Iar angajatorii care nu au realizat calculul conform celor prezentate au avut obligații de plată semnificative în urma inspecțiilor fiscale.

Un punct suplimentar de atenție este reprezentat de angajații detașați. Conform formulei de calcul prezentate, efectivele zilnice de salariați nu cuprind salariații detașați la lucru în străinătate.

Odată cu modificările Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, pot exista diferențe de tratament din perspectiva juridică între definiția detașării conform acestei Legi și definițiile prevăzute de legislația din Codul muncii. Așadar, completări / armonizări ale legislației referitoare la noțiunea de detașare în vederea calculului efectivelor zilnice de salariați sau emiterea unor precizări suplimentare din partea instituțiilor de reglementare sunt binevenite.

Concluzionând, recomandăm agenților economici să verifice modalitatea de calcul a numărului mediu de angajați precum și a numărului de persoane cu handicap angajate, respectiv a obligațiilor fiscale reprezentând vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate pentru a evita eventuale probleme în cazul unor inspecții fiscale.

De asemenea, amintim de existența unor facilități pentru angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți din rândul persoanelor cu handicap. Aceștia vor primi lunar, pentru fiecare absolvent, o sumă de 2.250 lei pe o perioadă de 18 luni, suma care se acordă la rândul său proporțional cu timpul efectiv lucrat de absolvent, precum și pentru perioadele în care se află în concediu de odihnă.

Condiția esențială pentru primirea sumei de mai sus o reprezintă menținerea raporturilor de muncă pentru respectivii angajați cel puțin 18 luni. Dacă ulterior acestui termen se mențin raporturile de muncă, atunci angajatorii pot beneficia de sprijin suplimentar din partea statului, sub forma sumei aferente contribuției asigurătorii pentru muncă datorate de angajatori pentru aceste persoane și virate, conform legii (pe termen limitat de 2 ani).

Andrada Pleș, Tax Partner Dobrinescu Dobrev

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti