Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. modul de stabilire a valorii punctului de pensie
30.05.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Dreptul securitatii sociale, Jurisprudență
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 30 mai 2022 a fost publicată Decizia nr. 84/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Nechifor în Dosarul nr. 2.522/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 344D/2020.

În opinia autorului excepției, prevederile criticate stabilesc valoarea punctului de pensie printr-o decizie politică, în mod arbitrar şi ilegal, deoarece nu se ţine seama de valoarea patrimoniului de pensie creat de către salariaţi. Astfel, prevederile art. 102 alin. (1)-(6) din Legea nr. 263/2010 nu se corelează cu alte prevederi ale acestui act normativ, respectiv art. 94-101, care, în esenţă, constituie viitorul fond de pensie, obiectiv determinabil, al cărui cuantum este confirmat de punctele de pensie acumulate pe durata în care salariaţii au muncit. Plecând de la caracterul acestui fond, autorul propune o modalitate alternativă de stabilire a valorii punctului de pensie care să dea expresie deplină principiului fundamental pe care se clădeşte sistemul asigurărilor sociale, respectiv cel al contributivităţii.

Mai departe, autorul menţionează că în expunerea de motive a celor două acte normative din care fac parte dispoziţiile pe care le critică nu se precizează în ce fel s-a ajuns la valoarea punctului de pensie precizată. Calcularea valorii punctului de pensie racordată la valoarea salariului mediu brut pe economie trebuia să fie o consecinţă chiar a materializării prevederilor legale de reţinere a cotelor de contribuţii de asigurări sociale şi de alocare în contul fiecărui salariat a unui punctaj corespunzător, stabilit în urma raportării veniturilor salariale brute ale acestuia la acelaşi indicator – salariul mediu brut pe economie.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. La data de 12 iulie 2019, prevederile art. 102 din Legea nr. 263/2010, care au reglementat valoarea punctului de pensie începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi până la momentul ieşirii acesteia din vigoare, au fost abrogate, potrivit art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este legal învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 102 din Legea nr. 263/2010, în conţinutul pe care îl avea la data abrogării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în esenţă, autorul acesteia este nemulţumit, pe de o parte, de valoarea punctului de pensie stabilită la nivelul anului 2019 şi, pe de altă parte, de faptul că legiuitorul nu a evidenţiat raţiunile de care a ţinut seama când a stabilit această valoare

În prealabil, se impune precizarea că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât şi cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei.

Curtea reaminteşte că statul trebuie să deţină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18).

Mai mult decât atât, în cauza soluţionată prin decizia anterior menţionată, s-a criticat modul în care Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013, a stabilit valoarea punctului de pensie pentru anul 2013. În mod asemănător, în prezenta cauză se critică modul în care Guvernul a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, pentru anul 2019, valoarea punctului de pensie. Ca atare, rămân relevante şi în prezenta cauză considerentele din Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, în care Curtea, analizând consideraţiile de care Guvernul a ţinut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie pentru anul 2013, a statuat că acestea sunt elemente ce ţin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc”, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49).

În sfârşit, Curtea observă că, în cauza soluţionată prin Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, instanţa de contencios constituţional a răspuns unei critici prin care se punea în discuţie lipsa de corelare între, pe de o parte, dispoziţia de reglementare a valorii punctului de pensie pentru anul 2013 şi, pe de altă parte, alte dispoziţii legale. În mod similar, în cauza de faţă se critică lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 şi alte prevederi din Legea nr. 263/2010. Ca atare, se impune reiterarea considerentelor de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc chestiuni privind constituţionalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti