Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Despre contestarea reprezentativității organizațiilor patronale și sindicale
01.06.2022 | Andrei SĂVESCU, Răzvan CRĂCIUNAȘ

Secţiuni: Articole, Dreptul muncii, RNSJ, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Răzvan Crăciunaș

Răzvan Crăciunaș

1. Importanța organizațiilor patronale și sindicale. Organizațiile patronale sunt organizații importante în mediul de afaceri din România, atât datorită stimulării coeziunii dintre oamenii de afaceri, cât și datorită relevanței pe care organizațiile patronate o pot dobândi în legătură cu (i) oamenii politici, reglementările comerciale și de muncă, (ii) relațiile comerciale dintre operatori economici, (iii) societatea civilă și (iv) partenerii sociali (sindicate).

Organizațiile sindicale sunt organizații chiar mai importante, datorită forței membrilor lor (i) în raporturile de muncă și (ii) în mediul politic, căci „unde-s mulți puterea crește”. Deopotrivă, unele organizații sindicale pot asigura asistență juridică membrilor lor în fața instanțelor judecătorești.

Cele mai importante organizații patronale sunt cele reprezentative. Dobândirea reprezentativității, contestarea reprezentativității și funcționarea organizațiilor reprezentative fac obiectul Legii nr. 62/2011 (Legea Dialogului Social).

2. Limitarea numărului organizațiilor patronale și sindicale reprezentative. Numărul patronatelor și sindicatelor poate fi nelimitat, dar numărul celor reprezentative nu poate fi nelimitat, întrucât reprezentativitatea organizațiilor patronale și, respectiv, sindicale este luată în considerare prin raportare la numărul de salariați, astfel:

• La nivel național: 7% pentru patronate / 5% pentru sindicate;

• La nivel de sector de activitate: 10% pentru patronate / 7% pentru sindicate;

• La nivel de unitate: angajatorul pentru patronate / 50%+1 pentru sindicate.

Așadar, numărul maxim de organizații reprezentative este:

• La nivel național: maxim 14 organizații patronale / maxim 20 organizații sindicale;

• La nivel de sector de activitate / grupuri de unități: maxim 10 organizații patronale / maxim 14 organizații sindicale;

• La nivel de unitate: un singur angajator / un singur sindicat.

Din cauza numărului limitat de organizații reprezentative, precum și din cauza drepturilor pe care legea le conferă organizațiilor reprezentative, contestarea reprezentativității prezintă interes.

3. Sediul materiei. Contestarea reprezentativității este reglementată de art. 222 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, care aduce unele circumstanțieri în privința calității procesuale active: ”Reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale ori sindicale corespondente la nivel național, de sector de activitate, grup de unități sau de unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevăzute de art. 51 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 72 alin. (1) lit. A și B, pe baza cărora a fost obținută reprezentativitatea în cauză.”

Potrivit textului, contestarea reprezentativității nu se poate face de către orice persoană interesată, ci doar de către o organizație corespondentă organizației a cărei reprezentativitate este contestată. Acest text necesită câteva clarificări cu privire la cine poate contesta reprezentativitatea și în plus, reprezentativitatea cui poate fi contestată.

4. Contestarea reprezentativității se poate face doar pe același palier. O clarificare se impune cu privire la sintagma “organizație corespondentă”. Această sintagmă se referă la palierele de reprezentativitate: la nivel național, la nivel de sector de activitate/grupuri de unități sau la nivel de unitate. Așadar, contestarea reprezentativității nu se poate face transgresând palierele verticale.

Bunăoară, o organizație patronală sau sindicală de la nivelul unui sector de activitate nu poate contesta reprezentativitatea decât cu privire la o organizație patronală sau sindicală de la nivelul aceluiași sector de activitate, nu și la nivel național. Analog, o organizație patronală sau sindicală de la nivel național nu poate să conteste reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale de la nivel de sector / grupuri de unități ș.a.m.d.

Rațiunea reglementării este limpede: contestarea reprezentativității se poate face doar pe același palier. Doar pe același palier există interesul de contestare, întrucât numărul de organizații reprezentative este limitat, iar doar organizațiile de pe același palier intră în contact juridic, în calitate de parteneri sociali, în negocierile colective.

5. Orice organizație poate contesta reprezentativitatea, indiferent dacă se contestă reprezentativitatea unei organizații de același fel sau nu. Pe de altă parte, textul citat nu precizează dacă are calitatea de a contesta reprezentativitatea doar o organizație de același tip (patronal sau sindical) cu organizația a cărei reprezentativitate este contestată, sau contestarea se poate realiza și de către organizația care este partener de dialog social.

Apreciem că, în lipsa unei distincții sau limitări realizate de lege, precum și în lipsa vreunui motiv care ar ține de rațiunea reglementării, contestarea reprezentativității se poate face atât de către o organizație corespondentă de același tip, patronat sau sindicat, cât și de o organizație corespondentă care este partener social, adică reprezentativitatea organizației patronale să fie contestată de o organizație sindicală de pe același palier, dar și invers, reprezentativitatea organizației sindicale să fie contestată de organizația patronală/angajatorul de pe același palier.

Motivul pentru care partenerii dialogului social pot să-și conteste unul altuia reprezentativitatea este foarte evident: fiecare are interesul să discute cu o organizație reprezentativă.

Rațiunea pentru care contestarea reprezentativității organizațiilor patronale se poate face de către organizațiile patronale situate pe același palier (național și, respectiv, sector de activitate) este limitarea numărului organizațiilor reprezentative de la același nivel. Aceeași rațiune există și în cazul contestării reprezentativității unei organizații sindicale de către o altă organizație sindicală situate pe același palier (național și, respectiv, sector de activitate/grup de unități).

Așadar, la nivelul fiecărui palier în parte se poate contesta reprezentativitatea atât de către organizația/organizațiile care sunt de același tip (patronal, respectiv sindical), cât și de organizațiile opuse (organizația patronală contestă reprezentativitatea organizației sindicale, și invers).

6. Orice organizație poate contesta, indiferent dacă este reprezentativă sau nu. O altă chestiune care nu a fost precizată în textul menționat se referă la împrejurarea dacă o contestare a reprezentativității pe un anumit palier poate fi făcută doar de către o organizație reprezentativă pe acel palier, sau poate fi făcută de către orice organizație de pe același palier, indiferent dacă este reprezentativă sau nu, căci pentru a contesta reprezentativitatea unei organizații patronale sau sindicale textul de lege impune o singură condiție, anume ca cel care contestă să fie organizație corespondentă.

Textul nu prevede dacă prin organizație corespondentă se înțelege organizație reprezentativă sau nu, adică orice organizație, chiar nereprezentativă, poate contesta reprezentativitatea (pe palierul său, bineînțeles).

În lipsa unei restrângeri a dreptului de a contesta reprezentativitatea, acest drept revine oricărei organizații de pe același palier. Această îndreptățire decurge nu doar din lipsa unei restrângeri a dreptului printr-un text de lege, ci și din rațiunea reglementării: interesul contestării reprezentativității unei organizații patronale sau sindicale aparține tocmai organizațiilor care nu au caracter reprezentativ.

Dealtfel o interpretarea contrară ar fi absurdă: dacă reprezentativitatea ar putea fi contestată doar de către o organizație reprezentativă, înseamnă că dacă la un moment dat o anumită organizație ar obține recunoașterea reprezentativității ea nu ar putea fi contestată de nimeni. O asemenea alegație este absurdă întrucât rațiunea reglementării contestării reprezentativității constă tocmai în posibilitatea de a se clarifica pe cale judiciară care organizație are caracter reprezentativ.

Mai mult, dacă am admite teza că organizația corespondentă trebuie să fie și reprezentativă, s-ar adăuga nepermis la lege, prin interpretarea in extenso[1]. Or, textul de lege trebuie interpretat în conformitate cu scopul cu care a fost adoptat și nu prin denaturarea acestuia.

Pe de altă parte, legiuitorul nu face o clasificare a organizațiilor patronale și sindicale în organizații cu sau fără reprezentativitate din perspectiva aptitudinii lor de a-și reprezenta membrii, ci recunoașterea judiciară a reprezentativității are ca obiectiv limitarea numărului de parteneri sociali care se așază la masă cu guvernanții. În acest sens, potrivit legii dialogului social, recunoașterea reprezentativității pe cale judiciară pentru patronate vizează doar palierul național și sectoarele de activitate, nu și grupurile de unități și unitățile, iar la nivel de unitate problema nici nu se pune, din motive care nu necesită o discuție.

Analizând jurisprudența instanțelor naționale[2] am constat că nu există dificultăți de interpretare a art. 222 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, potrivit quasi-unanimității hotărârilor judecătorești. Cu toate acestea, într-o hotărâre[3], izolată și greșită, s-a apreciat că, în ipoteza în care o organizație (patronală sau sindicală) corespondentă pierde reprezentativitatea, ea nu mai poate contesta reprezentativitatea unei alte organizații (patronală sau sindicală). Această soluție este una greșită dacă avem în vedere argumentele expuse mai sus.

Așadar, nu există cerința propriei reprezentativități pentru a contesta reprezentativitatea unei organizații patronale sau sindicale (de pe același palier).

7. Concluzie. Contestarea reprezentativității organizațiilor patronale și sindicale este reglementată de un text de lege scurt și clar, care nu ridică probleme de interpretare. Totuși, deși jurisprudența majoritară este stabilizată, din când în când apar interpretări excentrice, care necesită clarificări.


[1] Dec. civ. nr. 1037/31.07.2020 a Tribunalului Dolj ”Art. 222 din Legea nr. 62/2011 nu instituie această condiție, folosind termenul de ”organizații sindicale corespondente la nivel de unități”, respectiv de orice organizație sindicală din cadrul aceleiași unități, motiv pentru care dispozițiile legale anterior menționate nu se pot interpreta ” in extenso” și nici în corelare cu alte dispoziții legale, instanța de judecată neputând adăuga la lege. (…) Tribunalul reține că alin. 1 al art. 222 din Legea nr. 62/2011 utilizează sintagma de ”organizații sindicale corespondente” și nu de ”organizații sindicale reprezentative”, iar alin. 3 al acestui articol se referă la ” orice persoană interesată îndreptățită ” și nu la ” o altă organizație sindicală reprezentativă.”
[2] Dec. civ. nr. 1727A/06.08.2020 a Tribunalului București; Dec. civ. nr. 177/27.02.2020 a Tribunalului Prahova; Sent. civ. nr. 2RZ/01.03.2017 a Tribunalului București
[3] Sent. civ. nr. 723/06.05.2021 a Tribunalului București


Av. dr. Andrei Săvescu, av. Răzvan Crăciunaș, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti