Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete
4 comentarii

CSM avizează negativ propunerea de abrogare a abaterii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR și RIL. UPDATE: Avizul
07.07.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Proiecte legislative, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

AVIZ referitor la propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor 

În urma examinării Propunerii legislative pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, transmisă spre avizare de Camera Deputaților,

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

în temeiul dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

În baza Hotărârii nr. 86 din 2 iunie 2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii: Avizează negativ Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie abatere disciplinară „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în solutionarea recursurilor în interesul legii”.

Această abatere disciplinară, a cărei abrogare constituie obiectul propunerii legislative, vizează nesocotirea intenționată a unei decizii a Curții Constituționale sau a unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluţionarea unui recurs în interesul legii, fără o justificare rezonabilă desprinsă dintr-un raționament juridic firesc al judecătorului în raport de împrejurările concrete ale fiecărei cauze.

Contrar celor susținute în expunerea de motive a propunerii legislative, în care se acreditează eronat ideea că această prevedere legală ar reprezenta un risc pentru independența judecătorilor, judecătorul național are libertatea de analiză a fiecărei situații juridice pe care o implică soluţionarea unui litigiu pendinte.

În acest demers, inclusiv în situaţiile în care se ridică problema conformității legislației naţionale cu dreptul Uniunii Europene, judecătorul rămâne singurul abilitat să decidă, în raport de elementele de specificitate ale fiecărei cauze, asupra aplicabilității unei anumite dispoziții din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidenţei în cauză a unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a Curţii Constituționale ori a unei decizii adoptate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurilor de unificare a jurisprudenței.

Prin urmare, este evident că dispoziția cuprinsă la art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu prezintă niciun risc pentru independenta judecătorului, fapt subliniat şi de împrejurarea că în cei aproape 10 ani de la intrarea în vigoare nu a fost semnalată nicio situație concretă care să vizeze cel puțin o suspiciune în acest sens.

Dimpotrivă, ar trebui atent evaluate efectele potenţiale ale abrogării acestei dispoziții, care, fără îndoială, ar putea constitui premisa unei insecurităţi juridice inacceptabile, deschizând calea lipsirii de eficienţă juridică a oricărei decizii a Curţii Constituționale sau a oricărei decizii pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii.

Atât în cazul deciziilor Curții Constituționale, cât şi în cazul deciziilor pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, cadrul normativ în vigoare – art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (pentru deciziile Curții Constituţionale), și respectiv art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă și art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală (pentru deciziile înaltei Curte de Casaţie şi Justiție) – consacră caracterul obligatoriu al acestora.

În aceste condiții, judecătorii și procurorii nu ar putea să nesocotească forţa obligatorie a acestor decizii, context în care reglementarea abaterii disciplinare prevăzută la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este nu doar firească, ci şi necesară.

Mai mult, din rațiuni similare, de acelaşi regim juridic ar trebui să beneficieze şi hotărârile Curţii de Justiție a Uniunii Europene, context în care reglementarea art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ar trebui completată cu ipoteza nerespectării acestor hotărâri.

În acest sens, reglementarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar trebui modificată, după cum urmează: „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curţii de Justiție a Uniunii Europene;” 

Pe de altă parte, propunerea legislativă vizează o intervenție singulară asupra Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Or, în anul 2020, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectele celor trei „legi ale justiţiei”, context în care la nivelul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost realizată o analiză preliminară, fiind discutate unele chestiuni de principiu vizate de proiectele de acte normative, observaţiile şi propunerile astfel formulate fiind transmise Ministerului Justiției cu adresa nr. 11009/2020.

Orice demers de modificare sau completare a legislației trebuie atent evaluat înainte de a fi inițiat, inclusiv din perspectiva implicaţiilor pe care le-ar avea asupra stabilității cadrului normativ, cu toate consecinţele negative pe care le-ar aduce afectarea acestui principiu.

În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune promovarea unor modificări legislative fragmentate, care nu ar putea aduce vreun beneficiu real pentru calitatea cadrului normativ. Un demers constructiv şi coerent de modificare a legilor justiției ar trebui să presupună o abordare exhaustivă, integrată şi corelată a materiei, iar nu una fragmentată, astfel încât să poată crea toate premisele pentru asigurarea unui cadru normativ complet și predictibil pentru destinatarii săi.

:: Avizul

***

Joi, 2 iunie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea negativă a propunerii de abrogare a dispoziţiilor art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004.

Art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 are următorul conținut: Constituie abatere disciplinară: ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii.

:: Ordinea de zi soluţionată (pct. 9)

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti