Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

CEDO. Hotărârea în Cauza Marin împotriva României – încălcarea dreptului la viață sub aspect procedural
03.06.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CEDO, Drept penal, Drepturile omului, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 525 din 27 mai 2022 a fost publicată Hotărârea în Cauza Marin împotriva României.

În fapt, reclamantul susține că fiul său major nu a murit, în seara zilei de 21 mai 2014 în urma alunecării accidentale în canalul râului din imediata apropiere a unei microhidrocentrale, ci în urma unei infracțiuni pe care autoritățile române au cercetat-o cu superficialitate, dispunând în final, clasarea cauzei.

Mai exact, la 21 mai 2014, C.L. a telefonat la Poliţia Municipiului Curtea de Argeş pentru a semnala dispariţia lui M.R.C., fiul major al reclamantului, angajat de C.L. pentru paza stupilor. Acesta bănuia că M.R.C. s-a înecat în canalul râului din imediata apropiere a unei microhidrocentrale. În urma apelului, trei poliţişti, inclusiv un expert criminalist, s-au deplasat pe malul cursului de apă în prezenţa reclamantului. Au găsit urme de alunecare şi corpul lui M.R.C. în apă. Poliţiştii au întocmit un proces-verbal de cercetare la faţa locului şi au fotografiat trupul; de asemenea, la faţa locului au identificat obiecte de pescuit şi obiecte de îmbrăcăminte ale lui M.R.C. A fost demarată din oficiu cercetarea penală şi sesizat în acest sens Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş. Acesta din urmă a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă.

În același context, poliţia i-a audiat pe reclamant şi C.L. Acesta din urmă a declarat că vorbise cu M.R.C. la telefon şi că respectivul nu îi semnalase nimic deosebit. Mai târziu, în cursul aceleiaşi zile, negăsindu-l pe M.R.C. la locul său de muncă obişnuit, a început să îl caute şi a găsit o undiţă de pescuit în apă şi urme de alunecare pe malul apei. A dedus astfel că M.R.C. a căzut accidental în apă şi, prin urmare, a telefonat la poliţie.

Poliţia a dispus efectuarea unei autopsii, în urma căreia s-a constatat că înecarea a fost cauza decesului. Potrivit examinării medico-legale, nu s-au constatat leziuni de violenţă pe corpul victimei.

Audiat de două ori de poliţie şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, reclamantul a susţinut că argumentul înecării accidentale nu era plauzibil. A susţinut că fiul său nu a practicat niciodată pescuitul şi că îi era frică de apă pentru că nu ştia să înoate.

Reclamantul a susţinut că presupunea că fiul său a fost împins în apă în timpul unui conflict cu două persoane necunoscute cu care s-a întâlnit în data de 21 mai 2014. A solicitat identificarea şi audierea acestor persoane, precum şi administrarea înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere ale microhidrocentralei. A criticat, de asemenea, faptul că organele de cercetare penală au omis să păstreze şi să analizeze obiectele găsite în apropierea locului înecului. S-a constituit parte civilă în cadrul procedurii.

În final, organele de cercetare penală au identificat pe baza declarațiilor lui C.L. cele două persoane c car s-ar fi întâlnit M.R.C în acea seară, mai exact, era vorba despre B.V. şi D.D., doi apicultori pe care îi cunoştea și despre a căror întâlnire îi comunicase lui C.L.

Audiaţi de poliţie la 2 şi 15 februarie 2016, B.V. şi D.D. au negat că s-au întâlnit cu M.R.C. Au susţinut că s-au dus în apropierea râului a doua zi după decesul acestuia din urmă.

La 10 martie 2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că M.R.C. s-a înecat accidental în timpul pescuitului.

La 6 octombrie 2016, Tribunalul Argeş a admis plângerea reclamantului. Instanţa a considerat că cercetarea penală a fost „extrem de superficială, astfel că au rămas foarte multe aspecte nelămurite”. În special, tribunalul a constatat că declaraţiile martorilor B.V. şi D.D. erau în contradicţie cu ale lui C.L. şi erau aproape identice, deşi au fost audiaţi la date diferite.

Prin urmare, instanţa a considerat că era nevoie de o nouă audiere a lui B.V. şi D.D, precum şi de o confruntare cu C.L. De asemenea, instanţa a dispus luarea de măsuri pentru identificarea altor martori şi verificarea înregistrărilor camerelor de supraveghere ale microhidrocentralei.

La 20 aprilie 2017, organele de poliţie l-au audiat din nou pe C.L., care şi-a menţinut declaraţiile. De asemenea, au audiat o persoană care cunoştea locul respectiv, dar aceasta a declarat că nu s-a întâlnit cu fiul reclamantului. S-au deplasat la microhidrocentrală, dar au constatat că respectivele camere erau prea departe şi că, în orice caz, termenul de păstrare a înregistrărilor expirase şi acestea fuseseră şterse. În final, au considerat că nu se impunea o nouă audiere a lui B.V. şi D.D. şi o confruntare cu C.L., „întrucât declaraţiile lor nu conţineau elemente contradictorii”.

Având în vedere cercetarea penală efectuată de poliţie, prin Ordonanţa din 24 iulie 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a dispus, din nou, clasarea cauzei. Reclamantul a făcut plângere împotriva soluţiei de clasare şi a reluat argumentele prezentate anterior.

Printr-o încheiere din 27 decembrie 2017, definitivă, Tribunalul Argeş a confirmat soluţia de clasare, considerând că nu s-au putut identifica indicii care să confirme săvârşirea vreunei infracţiuni care să fi provocat înecul victimei.

În opinia reclamantului, a fost încălcat art. 2 din Convenţie, care prevede următoarele:

„1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege […]”

Examinând cererea reclamantului, Curtea observă:

A. Cu privire la admisibilitate

Constatând că cererea nu este în mod vădit nefondată şi că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenţie, Curtea o declară admisibilă.

B. Cu privire la fond

Curtea reaminteşte că principiile generale elaborate de aceasta în materie de obligaţii procedurale care decurg din art. 2 din Convenţie au fost rezumate în Cauza Nicolae Virgiliu Tănase împotriva României [(MC), nr. 41.720/13, pct. 157-171, 25 iunie 2019].
Curtea reaminteşte că principiile generale elaborate de aceasta în materie de obligaţii procedurale care decurg din art. 2 din Convenţie au fost rezumate în Cauza Nicolae Virgiliu Tănase împotriva României [(MC), nr. 41.720/13, pct. 157-171, 25 iunie 2019].
În speţă, Curtea constată că, chiar în ziua descoperirii corpului neînsufleţit, 21 mai 2014, au fost demarate imediat cercetările penale, că trei poliţişti, inclusiv un expert criminalist, s-au deplasat la locul înecului şi au întocmit un proces-verbal de cercetare la faţa locului şi au luat primele declaraţii de martor.

Astfel, se poate considera că organele de cercetare penală au acţionat imediat din oficiu cu privire la speţa în care au fost sesizate. Rămâne de văzut dacă au luat măsurile rezonabile pe care le aveau la dispoziţie pentru lămurirea circumstanţelor în care a avut loc decesul fiului reclamantului şi pentru identificarea şi pedepsirea eventualilor vinovaţi.

Curtea constată că, în prima fază a cercetării penale, parchetul, în baza constatărilor rezultate în urma efectuării autopsiei şi a declaraţiilor lui C.L. şi cele ale altor doi martori, a dispus clasarea, cu motivarea că înecul nu s-a datorat acţiunii sau inacţiunii vreunei alte persoane.

Curtea constată că, procedând astfel, organele de cercetare penală au prezentat o explicaţie a circumstanţelor care au condus la decesul fiului reclamantului. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este suficient să se formuleze o ipoteză cu privire la motivele decesului. O astfel de ipoteză trebuie totodată să fie susţinută în mod suficient de probe, astfel încât să nu se mai poată considera că decesul a avut loc în condiţii suspecte (a se vedea, mutatis mutandis, Pleşca împotriva României, nr. 2.158/08, pct. 47, 18 iunie 2013).

Curtea constată că Tribunalul Argeş a considerat că cercetarea penală în urma căreia s-a dispus clasarea cauzei la 10 martie 2016 a fost „extrem de superficială”. Deşi instanţa a indicat măsurile de cercetare penală necesare pentru a clarifica pe deplin circumstanţele decesului lui M.R.C., organele de cercetare nu au realizat efectiv toate aceste completări. Martorii B.V. şi D.D. nu au fost audiaţi din nou şi nu au fost confruntaţi cu C.L., deşi existau contradicţii evidente între declaraţiile acestora şi suspiciuni cu privire la circumstanţele în care aceştia au fost audiaţi de poliţie.

Curtea consideră că reaudierea acestor martori şi confruntarea lor cu C.L. erau acte de cercetare esenţiale, care ar fi putut ajuta la lămurirea succesiunii principalelor evenimente din ziua de 21 mai 2014.

În plus, constată că cercetarea penală a fost afectată de diverse omisiuni în faza sa iniţială. În această privinţă, observă că, în pofida prezenţei în rândul organelor de cercetare penală a unui expert criminalist şi a descoperirii la locul înecării a mai multor obiecte, organele de cercetare nu au analizat şi nici nu au păstrat obiectele de îmbrăcăminte ale fiului reclamantului şi obiectele de pescuit considerate a fi fost folosite de victimă în ziua decesului. Cu toate acestea, explorarea oricăror eventuale indicii ar fi putut să confirme ori să infirme argumentul înecării accidentale, contestat de reclamant.

Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că organele de cercetare nu s-au ocupat de aspectele din dosar rămase nelămurite la sfârşitul cercetării penale. Prin urmare, nu se poate considera că autorităţile interne au permis stabilirea într-un mod suficient de clar a circumstanţelor care au condus la decesul fiului reclamantului.

În consecinţă, a fost încălcat art. 2 din Convenţie sub aspect procedural.

Reclamantul solicită 200.000 de euro (EUR) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral. Susţine că încă este profund afectat de natura superficială a cercetării penale. Nu solicită rambursarea cheltuielilor de judecată.

Curtea consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral care nu poate fi reparat prin simpla constatare a încălcării. Având în vedere natura încălcării constatate şi circumstanţele cauzei, Curtea, pronunţându-se în echitate, consideră că reclamantului ar trebui să i se acorde suma de 20.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.

Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:

1. declară cererea admisibilă;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 2 din Convenţie sub aspect procedural;

3. hotărăşte:
a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 20.000 EUR (douăzeci de mii de euro) cu titlu de daune morale, care trebuie convertită în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti