Secţiuni » Interviuri
Interviuri
 1 comentariu

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Îmi asum să reprezint cinstit pe judecători în CSM
04.06.2022 | Alina MATEI

Secţiuni: Alegeri CSM, Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Cosmin-Răzvan Mihăilă

Cosmin-Răzvan Mihăilă

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule judecător dr. Cosmin-Răzvan Mihăilă, Președintele Curții de Apel Galați, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Cum ați decis să candidați pentru funcția de membru CSM?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Vă mulțumesc și eu pentru posibilitatea de a fi alături de colegii mei judecători prin intermediul site-ului dumneavoastră prestigios. Motivația candidaturii mele pentru calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este legată de faptul că momentul prezent este important, de răscruce, pentru sistemul judiciar și îmi propun ca, împreună cu colegii magistrați și cu dumneavoastră, să reușim ca justiția și sistemul judiciar să își recâștige imaginea și rolul de elită în societate, rol care a fost afectat, atât ca urmare a atacurilor venite din exterior, cât și ca urmare a unor acțiuni din interior, chiar din partea organelor reprezentative ale profesiei, care au transmis mesajul greșit către societate.

Alina Matei: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele trei probleme cu caracter general ale sistemului judiciar?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Firul călăuzitor al proiectului meu stă sub semnul echilibrului. Aceasta este nevoia majoră a sistemului judiciar; avem cu toții nevoie să existe măsuri, decizii echilibrate ale CSM, moralitate, legalitate, decizii care sunt luate cu adevărat în interesul sistemului judiciar, cu binele acestuia în gând, de către reprezentanți aleși ai judecătorilor cărora le „bate inima” cu adevărat pentru sistemul judiciar.

În acest moment, trăim o criză morală în sistemul judiciar.

Prima problemă cu caracter general, pe care o sesizez, este lipsa majoră de echilibru, de măsură în modalitatea de luare a deciziilor în cadrul organelor de conducere ale profesiei.
Mult prea multe decizii sunt luate arbitrar, printr-o manieră netransparentă, chiar și deciziile capitale pentru viitorul sistemului judiciar. Alegerea judecătorilor care promovează la Înalta Curte, desfășurarea concursurilor de promovare în funcții de execuție ori de conducere, modalitatea de soluționare a cererilor de transfer și multe altele ridică tuturor o întrebare, anume dacă organele de conducere ale profesiei se preocupă de binele sistemului judiciar, pe care s-au angajat să îl promoveze.
Răzbunările, lipsa de deschidere pentru cooperare, lipsa principiilor, trădarea principiilor asumate public, poate chiar și a principiilor de viață ori a valorilor fundamentale, toate manifestate public, ne determină să ne simțim dezamăgiți și abandonați.
Certurile nesfârșite și deciziile lipsite de echilibru creează un sentiment de teamă în sistemul judiciar. Judecătorii nu știu la ce să se aștepte, nu știu dacă să își exprime părerea și nici măcar dacă să întrebe cum să procedeze.
Dublul standard, dubla măsură creează confuzie. Regulile nu mai sunt clare, devin simple interpretări, care pot fi date la o parte oricând, dacă nu mai convin.
Particularizarea, individualizarea unor măsuri este arbitrară, în funcție de simpatii ori antipatii sau este prilej de declarații publice țintite pentru audiență maximă.
Promovarea insistentă a arbitrariului trădează votul dat de judecători reprezentanților lor în urmă cu 6 ani.

O a doua problemă, tot cu caracter general, este lipsa aprecierii și a respectului datorat magistratului.
Simțim cu toții că lipsește aprecierea, respectul și preocuparea cuvenite și datorate magistraților. Promovarea pe criterii valorice, de competență profesională a fost înlocuită prea mult cu interesul conjunctural.
Noi, judecătorii, ne simțim neapreciați și nerespectați. Eforturile noastre profesionale, pregătirea academică, preocuparea față de munca noastră, seriozitatea cu care tratăm responsabilitatea profesiei nu mai au nicio relevanță.
Meritul profesional nu mai contează. În schimb, par a fi promovate fățiș lipsa de pregătire ori simpatiile, arătând dispreț față de cei cărora le pasă de munca lor. Mai mult de atât, interesele sunt schimbătoare, așa că, de multe ori, indiferent de susținerea inițială, nimeni nu este mulțumit.
Regulile par că se schimbă de la caz la caz, de la zi la zi, în funcție de interesul de moment. Justificarea publică, masca sub care sunt ascunse motivele schimbărilor, ajunge de multe ori să fie abandonată complet. Situațiile devin evidente, fățișe.
Declarațiile publice sunt părtinitoare, acide, au țintă precisă și reflectă alt interes decât cel al sistemului judiciar. Pozițiile sunt formulate pentru a avea impact mediatic maxim, pentru a genera audiență. Contează cum pare pe social media, nu cine este sau ce face judecătorul.

A treia problemă constă în volumul ridicat de muncă și politica deficitară de resurse umane.
Se resimt efectele volumului ridicat de muncă, dublate de complexitatea deosebită a dosarelor și de lipsa acută de magistrați în sistem.
Promovarea judecătorilor la instanțele superioare nu se poate face din cauza vechimii ridicate necesare și a procesului laborios, în mai mulți pași. În același timp, tot mai mulți magistrați ies la pensie de îndată ce îndeplinesc vechimea, invocând volumul ridicat de muncă și nesiguranța statutului.
Sunt ingredientele unei furtuni perfecte. O generație pleacă din sistem, dar nu se realizează schimbul de generații, deoarece nu există nimeni care să ia locul celor plecați.
Bulgărele, odată pus în mișcare, crește. Plecările masive din sistem conduc la încărcarea cu activitate a judecătorilor rămași, ceea ce conduce la alte plecări din sistem.
Peste tot se resimte dificultatea unui volum de muncă ridicat și persistă îngrijorarea că acesta este doar începutul unei perioade și mai dificile.
Avem nevoie să ne mobilizăm, ca organe de conducere a profesiei și să adoptăm o atitudine plină de responsabilitate, coeziune, efort și asumare a calității de reprezentanți ai sistemului judiciar, pentru ca justiția să își recâștige imaginea și rolul de frunte în societate.

Alina Matei: Din punct de vedere profesional, judecătorii de curți de apel au statut consolidat, au lăsat în urmă judecătoriile/tribunalele și se pot uita spre Înalta Curte, dacă doresc. Și totuși, care sunt problemele cu care se confruntă aceștia?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: O problemă majoră cu care se confruntă judecătorii de la curțile de apel o constituie volumul ridicat de activitate.

Am menționat în proiectul meu de candidatură pentru calitatea de membru ales al CSM din partea curților de apel ocuparea posturilor vacante de judecător ca soluție pentru degrevarea judecătorilor în activitate de volumul excesiv de dosare. Situația gravă a multor instanțe în ce privește gradul de ocupare a posturilor de judecător nu mai poate fi ascunsă. Se impune scăderea vechimilor de promovare în funcții de execuție, cuplată cu luarea în calcul a vechimii ca auditor de justiție, pentru a se reuși ocuparea posturilor de la instanțele superioare.

Desigur că trebuie să fim echilibrați, nu trebuie să cădem în cealaltă capcană, aceea de a promova foarte rapid persoane lipsite de experiență profesională, deoarece acest lucru nu ar face bine sistemului judiciar pe termen mediu și lung. Însă, trebuie să inițiem o dezbatere asupra modalității de promovare efectivă, fie prin organizarea mai multor concursuri de promovare efectivă în cursul unui an, fie prin înlocuirea concursului de promovare efectivă cu procedura transferului, cu luarea în calcul a punctului de vedere al instanței la care promovează magistratul.

Este nevoie de o reformă și în ce privește admiterea magistraților în profesie. Un exemplu de disfuncționalitate este acela că ultimul concurs de admitere în magistratură, respectiv INM, a durat 9 luni, ceea ce este nepermis de mult.

Un proiect foarte bun inițiat de CSM a vizat introducerea asistenților pentru judecători la mai multe instanțe judecătorești din țară, cu titlu de test. Acest proiect este unul de succes și consider că trebuie extins la toate instanțele din țară.

Statutul asistenților va fi diferit de cel al grefierilor, nu doar o categorie de grefieri prevăzută de actul normativ care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate. Remunerația trebuie să fie corespunzătoare, adaptată cerințelor mai dificile ale postului, situată între cea a grefierilor și cea a judecătorilor.

Astfel, activitatea judecătorului este degrevată foarte mult de sarcinile repetitive, care aduc valoare adăugată mică. Acesta este lăsat să se concentreze pe ce este mai important: înțelegerea dosarului, interpretarea probatoriului, pronunțarea soluției.

Recrutarea asistenților vine la pachet cu probleme logistice – lipsa spațiilor în care aceștia să își desfășoare activitatea – însă avantajele sunt mult prea mari și măsura merită orice efort logistic. Mă voi asigura că măsura este implementată și că, în calitatea sa de organ de conducere a profesiei, Consiliul va face toate demersurile posibile în acest sens.

Degrevarea de activitate se poate face și prin introducerea unor proceduri prealabile eficiente. Vom declanșa o consultare largă cu celelalte profesii din domeniul juridic și nu numai – mediatori, avocați, consilieri juridici, specialiști în probleme de muncă, resurse umane, administrație publică – pentru a vedea care sunt cele mai bune proceduri ce ar putea fi introduse pentru soluționarea conflictelor înainte ca acestea să ajungă în fața instanțelor.

O altă soluție este eliberarea judecătorilor de atribuții care nu sunt legate de activitatea de judecată.

Observăm că, de prea multe ori, judecătorii ajung să fie copleșiți de atribuții administrative, care nu au legătură cu activitatea de judecată. Vedem că tendința este de creștere a acestor atribuții non-judiciare, prevăzute de regulamentul de ordine interioară sau de alte hotărâri adoptate de Consiliu. Judecătorul trebuie să fie lăsat să se concentreze pe munca sa și atunci trebuie ca atribuțiile administrative să fie reduse, prin regândirea sau eliminarea lor, prin alocarea lor altor categorii de personal sau prin realizarea lor în mod centralizat, la distanță, prin mijloace electronice, de către aparatul CSM.

În contextul introducerii asistenților pentru judecători, este o idee foarte bună să trecem cât mai multe dintre atribuțiile neesențiale ale judecătorilor către asistenți, sens în care se impune să aducem modificări importante regulamentului de ordine interioară.

Doar pasul ocupării posturilor vacante din sistem nu este suficient pentru a asigura judecătorilor un volum optim de activitate.

Este necesar să mărim schemele de judecători la fiecare instanță, dar într-un mod echilibrat, cu respectarea standardelor de pregătire profesională și a prestigiului justiției.

Stăm mult mai rău decât multe țări din spațiul european în ce privește volumul de activitate pe judecător, iar în multe sisteme judiciare există și o specializare mai mare a judecătorilor pe subdomenii. Nu de puține ori auzim despre colegi magistrați din străinătate care sunt uimiți când află câte dosare are un judecător român într-o ședință.

Drept urmare, în Consiliu, trebuie să facem demersurile necesare pe lângă Ministerul Justiției (MJ) pentru mărirea periodică a schemelor de judecător de la instanțe, după consultarea acestora și după efectuarea unei analize serioase. După atingerea unui grad rezonabil de ocupare a posturilor existente de judecător, această analiză se poate face anual, pentru a fi avută în vedere la organizarea concursurilor următoare de admitere în profesie și de promovare la instanțele superioare.

Dacă bugetul instanțelor va trece, cum este firesc, la CSM, atunci procedura de alocare a unor posturi suplimentare va fi simplificată foarte mult, numărul de posturi suplimentare putând fi estimat și inclus în bugetul anului următor.

În ce privește schemele de personal auxiliar de specialitate, acestea sunt evident subdimensionate, iar aceasta în condițiile unui grad de ocupare a schemelor existente apropiat de 100%.

La nivelul instanței pe care o conduc și a celor din circumscripție, în ce privește competența noastră de recrutare a personalului auxiliar de specialitate, am reușit să fim de mai mulți ani cu grad de ocupare 100% pe schema acestei categorii de personal. De asemenea, am stabilit prin ordin criterii transparente pentru valorificarea grefierilor temporari pe posturi vacante definitiv, care permit grefierilor să aibă așteptări clare în privința carierei lor, dar permit și președinților de instanțe să selecteze și să păstreze oamenii cei buni.

O altă problemă o reprezintă procedurile lipsite de transparență pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și pentru celelalte concursuri și proceduri din sistemul judiciar.

În privința promovării la instanța supremă, trebuie ca atât declarațiile, cât și faptele membrilor Consiliului să fie la unison în direcția promovării unor criterii clare de selecție pe bază de competență și merit profesional. Deficitul de meritocrație afectează profund încrederea în sistemul judiciar. Doar prin puterea exemplului, prin organizarea unei serii de concursuri corecte și transparente, poate fi redată încrederea magistraților în organele de conducere a profesiei. Desigur că vom iniția o dezbatere largă asupra reformei modalității de promovare la ÎCCJ pentru că, în mod cert, situația actuală nu mai poate continua.

Sentimentul arbitrariului persistă, mai ales, în procedurile de ocupare a funcțiilor din sistem care presupun o evaluare subiectivă. Mulți judecători se arată descurajați, se întreabă dacă nu vor fi umiliți, chiar dacă profesional sunt respectați de colegi urmare a eforturilor deosebite pe care le-au depus.

Un remediu este lărgirea bazei de selecție pentru membrii comisiilor de examinare la concursurile organizate în sistem, apelând la persoane din exterior, cu multă credibilitate: specialiști recunoscuți în resurse umane, manageri cu experiență, în special din domeniul privat.

Pentru început, remedierea erorilor este importantă. Existența posibilității de contestare a probelor subiective (interviuri) va da un plus de credibilitate acestor concursuri, dacă comisiile de contestații vor sta sub semnul independenței.

Se impune și o dezbatere largă în sistem, dacă sistemul electiv, care presupune alegerea președintelui instanței de către adunarea generală a judecătorilor, este optim în acest moment. Nu este optim nici sistemul în care un președinte de instanță este ales membru în CSM și apoi blochează postul de conducere timp de 6 ani, perioadă în care cineva îi ține locul cu delegație.

O altă problemă cu care ne confruntăm o constituie afectarea statutului profesiei și a independenței judecătorului.
Avem nevoie ca rolul Inspecției Judiciare să fie unul echilibrat, care să creeze încredere în interiorul sistemului. Este necesară anchetarea abaterilor săvârșite de magistrați, pentru a sancționa și preîntâmpina comportamente care aduc evident atingere imaginii justiției. Regulile – ce este permis și ce nu este permis – trebuie să fie, însă, codificate clar și aplicate riguros și fără diferențe nejustificate de tratament, iar normele procedurale trebuie urmate pentru a fi respectate drepturile persoanelor vizate de aceste proceduri.

În toate cazurile, trebuie respectată demnitatea persoanelor implicate în procedurile de tragere la răspundere a magistraților, indiferent de natura acestei proceduri.

Avem nevoie ca noul Consiliu să lămurească cât se poate de clar incompatibilitățile magistraților, după o consultare temeinică cu sistemul judiciar, pentru ca să evităm situații excesive, de exemplu interdicția de a scrie cărți de alimentație pentru copii mici, interdicția de participare la anumite competiții sportive.

Noul Consiliu trebuie să evite dubla măsură, să evite să rețină existența unor abateri disciplinare și să aplice sancțiuni disciplinare diferit, în funcție de persoana magistratului cercetat și de opiniile sale exprimate. Aduce prejudicii sistemului judiciar și existența unor diferențe majore de tratament în ce privește răspunderea disciplinară între judecători și procurori, astfel că reprezentanții celor două categorii profesionale vor trebui să găsească un numitor comun în privința standardului de răspundere disciplinară.

Consiliul trebuie să găsească cele mai bune metode de a apăra reputația profesională a magistraților, atunci când sunt supuși unor atacuri de presă. Pentru aceasta trebuie să își îmbunătățească mijloacele de comunicare publică.

Totodată, Consiliul trebuie să se implice activ în protejarea altor drepturi cuvenite magistraților: decontarea unei chirii decente, în multe localități plafoanele de decontare fiind derizorii, măsură amânată de ani de zile de Ministerul Justiției (MJ), care refuză să actualizeze ordinul cu plafonul maxim decontabil pentru chirii; decontarea la alegere, fie a chiriei lunare, fie a ratei la un credit pentru cumpărarea unei locuințe, măsură întâlnită în statutul altor profesii; revenirea la șase călătorii dus-întors în țară decontate anual.

Este important ca pensia magistratului să se situeze la o valoare apropiată de cea a salariului și se impune ca vechimea de pensionare să nu fie afectată în sensul creșterii ei sau introducerii unor praguri de vârstă. În schimb, trebuie introduse anumite limitări pentru a preveni situațiile în care se abuzează de acest drept (de ex., pensionare după câteva luni de magistratură), iar o soluție ar putea fi introducerea unui minim de 5 ani de activitate ca magistrat înainte de acordarea dreptului la pensie specială.

Alina Matei: Cum ați gândit dumneavoastră această campanie pentru CSM? Înțeleg că sunt costuri legate de transport/cazare și că sunt suportate de candidați.

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Campania mea a constat, în principal, în întâlniri cu colegii judecători de la curțile de apel din țară. Costurile legate de transport și cazare au fost suportate din fondurile mele personale.

Alina Matei: O să vă rog să ne spuneți cum au decurs întâlnirile cu colegii judecători până acum.

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Întâlnirile cu judecătorii au fost un prilej extraordinar pentru mine de a-mi cunoaște colegii de pe întreg teritoriul țării, de a-mi revedea foști colegi, de a înțelege și de a vedea problemele cu care se confruntă justiția astăzi. Le transmit și pe această cale tuturor considerația și mulțumirile pentru modul în care m-au primit, pentru felul în care au ales să comunicăm și pentru participarea tuturor împreună cu mine la construirea unui sistem judiciar mai puternic. Fiecare întâlnire cu colegii mei de la instanțele din țară a contat foarte mult pentru mine. Am prețuit întrebările aplicate, concrete, devotamentul și integritatea principiilor colegilor.

În discuțiile purtate cu colegii judecători de la curțile de apel din țară și cu cei de la toate nivelurile instanțelor am sesizat un sentiment de dezamăgire cu privire la activitatea Consiliului. În anul 2016, când au avut loc cele mai recente alegeri pentru CSM, am avut cu toții așteptări realiste de la reprezentanții noștri, iar acum, după șase ani, sentimentul de nemulțumire răzbește la toate nivelurile sistemului judiciar.

Nemulțumirea este puternică, profundă, uneori este spusă cu voce tare, de cele mai multe ori este spusă în șoaptă.

Mulți colegi manifestă resemnare, consecință a unor speranțe înșelate și unor deziluzii repetate din partea colegilor aleși în CSM, cinism ca urmare a așteptărilor care nu s-au confirmat niciodată până acum și tratează tema alegerilor cu dezinteres. Desigur că nu pot fi de acord cu dezinteresul și cu absenteismul de la vot. Nu poți să nu îți exprimi părerea; dacă nu participi la vot, lași pe cel de lângă tine care votează să își exprime opinia în locul tău.

Judecătorii înțeleg că, deși formele de protest civilizate și decente sunt importante, acum este momentul crucial să producă o schimbare majoră de atitudine și de direcție în Consiliu prin votul pe care îl dau.

Am simțit că judecătorii au nevoie să se simtă în siguranță, protejați de Consiliul Superior al Magistraturii, să aibă posibilitatea să își îndeplinească în liniște atribuțiile de serviciu.

Avem cu toții nevoie să existe în Consiliu o așezare a lucrurilor, asemenea țărilor mai dezvoltate, predictibilitate și așteptări confirmate din partea organelor reprezentative ale profesiei noastre.

Alina Matei: Sunteți un model de președinte de curte de apel care a făcut enorm pentru Curtea de Apel Galați. Tonul/startul digitalizării pe care trebuia să-l dea CSM, l-au dat magistrații de la instanțe. Dacă veți fi ales membru CSM, veți încerca o uniformizare a practicilor digitale la nivelul tuturor curților de apel? Cred că instanța condusă de dumneavoastră, Curtea de Apel Galați, a fost prima instanță din țară unde a fost posibilă judecarea cauzelor online.

Cosmin-Răzvan Mihăilă: După mai mulți ani de implementare a dosarului electronic, a comunicării electronice, a roboților de prelucrat documente, a ședințelor desfășurate prin videoconferință și a tuturor celorlalte aplicații informatice, putem trage concluzia că digitalizarea activității instanțelor este un avantaj incontestabil pentru justiție.

Îmi exprim părerea de rău că aceste aplicații nu au fost dezvoltate central, sub egida sau măcar sub îndrumarea Ministerului Justiției, ci de jos în sus, de la nivelul instanțelor judecătorești. Sunt mândru, însă, că o parte dintre colegii noștri au dat dovadă de preocupare pentru locul lor de muncă și au dezvoltat aceste aplicații dincolo de atribuțiile lor de serviciu obișnuite.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să ia toate aceste aplicații sub egida sa, să coordoneze activitatea specialiștilor IT și să promoveze rezultatele muncii lor. Până la o eventuală preluare de către CSM a direcției de specialitate din cadrul MJ, Consiliul trebuie să își intensifice eforturile de cooperare cu MJ pentru a unifica practicile digitale și soluțiile tehnice (de ex., dosarul electronic național).

În cadrul Curții de Apel Galați ne-am adus partea noastră de contribuție la digitalizarea sistemului judiciar. Am realizat roboții, aplicațiile informatice care extrag și urcă automat în programul ECRIS documentele, dovezile de citare, dovezile de comunicare și dovezile de publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Recent am lansat proiectul Historia, prin care Curtea de Apel Galați oferă juriștilor, cercetătorilor, istoricilor și publicului larg acces liber și direct la colecția de documente istorice din fondul arhivistic al Arhivelor Naționale – Serviciul Județean Galați care privesc activitatea sa, a instanțelor din județul Galați și a Baroului Galați.

Proiectul nostru este unul în premieră și vine în contextul în care ne dorim să ne apropiem de justițiabili, de locurile de unde venim, să arătăm și să promovăm istoria, cultura, oamenii, valorile, frumusețea țării în care ne sunt rădăcinile. Totodată, este vorba despre moștenirea noastră, despre reconectarea cu trecutul, dar este vorba și despre speranță, repere, deschidere, despre un orizont mai bun pe care l-au construit înaintea noastră generațiile trecute, dar mereu prezente.

Foarte curând vom lansa noul portal al Curții de Apel Galați, bazat pe tehnologii web de ultimă generație, punct unic prin care justițiabilii și avocații vor putea să solicite serviciile uzuale ale instanțelor din circumscripție (depunere documente la dosar, creare dosar nou, plată taxă judiciară de timbru, eliberare certificat de grefă, eliberare copie legalizată hotărâre, eliberare copie dispozitiv, contactează instanța prin e-mail) și vor plăti taxa judiciară de timbru pe loc, cu cardul bancar, fără niciun comision suplimentar, printr-un flux de plată integrat cu procesatorii de plăți electronice, exact cum procedăm atunci când facem cumpărături la marile magazine online. În acest sens, am încheiat un parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, care deține Sistemul Național Electronic de Plată a impozitelor și taxelor ghiseul.ro și care și-a adaptat în premieră portalul, în urma acordul încheiat cu noi, pentru a face foarte ușoară plata online integrată a taxelor și impozitelor pentru noi și pentru toate autoritățile și instituțiile publice din România.

Alina Matei: Unul dintre punctele proiectului dumneavoastră este salarizarea nediscriminatorie și corectă a magistraților. ”Ni s-a spus că ”ne dăm (pronunțăm) hotărâri favorabile între noi”.” scrieți în proiect. Care este adevărata problemă a salarizării: nu sunt calculate corect indemnizațiile, nu se respectă legea?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Dintotdeauna ne-am confruntat cu reticența vecină cu abuzul a Ministerului Justiției în a acorda drepturile salariale cuvenite judecătorilor, câștigate prin hotărâri judecătorești.

În ultima vreme, ne-am lovit de atitudini sfidătoare, arogante, care ne-au pus în imposibilitatea de a reacționa, deoarece nu doream să ajungem la certuri.

Ni s-a spus că „ne dăm (pronunțăm) hotărâri favorabile între noi”, „ce dacă este definitivă, ce fel de hotărâre este aceasta, este greșită”, „gata, vă ajunge cât salariu aveți”. S-a ajuns în situația ca unii colegi să solicite amenzi și despăgubiri aplicate factorilor de decizie din cadrul Ministerului, care au refuzat cu obstinație să execute hotărâri judecătorești definitive în materia salarizării.

În cele din urmă, confruntați cu valul numeros de acțiuni promovate pe rolul instanțelor de judecată, reprezentanții Ministerului ne-au spus că suntem „lacomi”, că „nu vă mai săturați” și că nu sunt bani.

Când am întrebat de ce ceilalți ordonatori principali de credite (Parchetul General, ÎCCJ, CSM) plătesc anumite drepturi salariale recunoscute deja prin practică judiciară unanimă, iar Ministerul Justiției întârzie nepermis de mult, ni s-a răspuns că hotărârile judecătorești definitive pe care le-am obținut sunt „proaste”.

Când ni s-au recunoscut, din inițiativa Ministerului, unele drepturi salariale, s-a procedat cu jumătăți de măsură – salariul de bază a crescut la nivelul grilei din anul 2022 prevăzute de Legea nr. 153/2017, însă sporurile nu au fost majorate la 30% – așa că valul de acțiuni în instanțe continuă.

Este evident că atitudinea constantă a Ministerului este deficitară, iar aceasta este principala problemă în materie, care generează valul permanent de acțiuni în justiție.

Având în vedere calitatea sa, Consiliul trebuie să se implice decisiv, ferm și continuu în rezolvarea problemelor salariale.

Avem nevoie ca CSM să militeze, cu diplomație și claritate în mesaj, pentru rezolvarea unei alte probleme majore, respectiv pentru adoptarea unei salarizări simple, ușor de calculat, care să nu poarte tarele trecutului și să nu presupună o aplicare etapizată, întinsă pe perioade lungi de timp. Este o idee bună adoptarea unei legi speciale de salarizare a magistraților, care să nu repete erorile și necorelările izvorâte din caracterul comun al legislației de salarizare (de exemplu, sporuri de maxim 45%, dar care nu pot depăși 30% din fondul de salarii pe ordonator).

Consiliul nu poate să accepte scăderi ale drepturilor salariale, așa cum se promovează uneori în presă; tendința în privința salarizării magistraților trebuie să fie crescătoare, pe măsura profesionalizării și a statutului ridicat în societate.

De asemenea, noul Consiliu va susține în fața Ministerului executarea de îndată a hotărârilor judecătorești în materia salarizării, sens în care va centraliza hotărârile definitive de la magistrați și le va înainta către Minister cu solicitarea de a fi puse în aplicare.

În ipoteza în care bugetul instanțelor va trece la CSM, noul Consiliu nu va repeta greșelile Ministerului; așadar, Consiliul este dator să solicite din timp fondurile necesare de la bugetul de stat, iar apoi să plătească rapid sumele datorate în temeiul hotărârilor judecătorești.

Așa cum am menționat mai devreme, în viitorul Consiliu trebuie să ne implicăm activ în protejarea celorlalte drepturi cuvenite magistraților: pensia magistratului care să se situeze la o valoare apropiată de cea a salariului, iar vechimea de pensionare să nu fie afectată în sensul creșterii ei sau introducerii unor praguri de vârstă; decontarea unei chirii decente, în multe localități plafoanele de decontare fiind derizorii; decontarea la alegere, fie a chiriei lunare, fie a ratei la un credit pentru cumpărarea unei locuințe; revenirea la șase călătorii dus-întors în țară decontate anual.

Alina Matei: Cum ar trebui să fie, din punctul dumneavoastră de vedere, viitorul CSM? De ce să vă aleagă pe dumneavoastră în CSM colegii?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Tensiunile din actualul CSM par să fi ajuns la cote deosebit de ridicate, iar Consiliul transmite mesajul că nu mai există decât o preocupare foarte redusă pentru bine sistemului judiciar. Experiența instituțiilor publice arată efectele grave pe care le au tensiunile deosebite și atmosfera de lucru devenită insuportabilă.

Discuțiile contradictorii care apar trebuie să privească lucruri importante. Dacă simpla prezență a colegilor de serviciu determină izbucnirea unui conflict, atunci în mod clar preocuparea pentru realizarea atribuțiilor respectivei instituții devine un lucru secundar, iar scopul principal devine câștigarea bătăliilor în conflictul interpersonal.

Am spus la început că momentul actual este unul important, de răscruce, deoarece am trecut prin trei Consilii, de componențe variate, iar părerea generală a majorității colegilor este că tendința a fost permanent una negativă, iar continuarea în același tipar încă șase ani va avea consecințe catastrofale pentru sistemul judiciar.

Drept urmare, rugămintea mea către colegii magistrați este să ne mobilizăm cu toții pentru a avea un Consiliu Superior al Magistraturii care să ne reprezinte cu adevărat.

Știu că este greu să discernem între ofertele candidaților și că aceștia fac multe promisiuni cu caracter electoral, care apoi nu sunt respectate.

De aceea, este important să ne gândim cu adevărat ce ne dorim de la un judecător reprezentant al nostru în Consiliu.

Avem nevoie de membri CSM care își doresc modernizarea sistemului judiciar. Spre deosebire de președintele unei instanțe, care este un organ de conducere unipersonal, Consiliul este un organ colegial, în care un vot, deși contează, poate fi nerelevant sub tirania majorității. Nu îmi doresc să facem permanent experimente, însă este important să fim în rând cu celelalte țări din Europa și să profităm de experiența lor și de ideile noastre în ce privește îmbunătățirea activității sistemului judiciar.

Apoi, membrii CSM trebuie să dea dovadă de aplecare spre a-și face datoria sau chiar mai mult decât atât, să dea dovadă de excelență în obținerea unor rezultate pentru progresul instanțelor judecătorești. Așadar, este nevoie să ne preocupăm de mai mult decât minimul necesar, mai mult decât să răspundem la adrese. Sistemul judiciar are nevoie să implementăm proiecte dincolo de interesul personal sau de interesul unui grup. Un bun exemplu de ce are nevoie sistemul judiciar este dosarul electronic național sau proiectele dezvoltate de Curtea de Apel Galați.

De asemenea, avem cu toții nevoie de mult mai puține orgolii nemăsurate și necontrolate în Consiliu. Am insistat în prezentările mele pe necesitatea ca judecătorii care vor fi aleși în CSM să aibă o mentalitate diferită, pe faptul că, de această dată, omul contează și că trebuie să votăm persoana, nu tabăra din care credem că aceasta face parte.

Ideile și soluțiile sunt importante, dar ele au fost spuse și la alegerile CSM de acum 6 ani, și la cele de acum 12 ani și mai mult ca sigur și la cele de acum 18 ani. 99% din ideile și propunerile exprimate de candidați au rămas aceleași, ceea ce este cea mai bună dovadă a faptului că foarte puține dintre ele au fost implementate. Așadar, ceea ce este primordial acum este să avem membri în Consiliu care să lase orgoliile la o parte, să stea la masa discuțiilor, să asculte opinia celorlalți colegi, punctul de vedere al aparatului de specialitate și vocea sistemului judiciar și să aleagă ideea cea mai bună, chiar dacă nu este a lor. Este nevoie ca membrii CSM să renunțe la încăpățânare. Nu poți să porți un dialog al surzilor, în care fiecare parte își susține orbește punctul de vedere și nu se adaptează argumentelor oferite de interlocutor.

Declarațiile unui candidat pot fi înșelătoare, însă cel mai bun criteriu identificat până acum de evaluare a unui candidat îl reprezintă trecutul său, realizările sale anterioare, în sensul că acțiunile, realizările și comportamentul său din trecut cel mai probabil se vor repeta și în viitor.

Cred că, în activitatea mea ca Președinte al Curții de Apel Galați, am dovedit cu prisosință realizările și acțiunile care pot fi foarte utile sistemului judiciar din poziția de membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii.

Îmi asum ca obiectiv să lucrez în echipă alături de colegii din CSM și îmi asum să reprezint cinstit pe judecători, să arăt curaj în fața dificultăților, să nu mă dau la o parte și nici să fug din fața responsabilităților.

În momentele grele, echilibrul, verticalitatea și onestitatea sunt cele mai importante. Îmi voi păstra opinia și votul, chiar dacă majoritatea membrilor CSM are altă părere.

Ne-am făcut speranțe false, iluzii și am simțit că mulți din cei pe care i-am votat în trecut ne-au dezamăgit. Vreau ca, în noul Consiliu, să fim un exemplu pozitiv de cooperare și să fim model de bune practici în materia reprezentării și apărării intereselor sistemului judiciar. Cred că am reușit să reprezint cu demnitate interesul public, în calitate de Președinte al Curții de Apel Galați, pentru instanțele din circumscripție și cred că experiența dobândită va fi un atu în cadrul Consiliului.

Vreau să facem în Consiliu un inventar real al problemelor existente și să ne concentrăm pe rezolvarea lor, fără a căuta vinovați în trecut. Înțeleg că munca în Consiliu este una de echipă și că trebuie să consultăm judecătorii pentru a vedea problemele lor reale. Îmi propun să mă consult înainte de fiecare decizie majoră cu judecătorii pe care îi reprezint și nu numai.

Alina Matei: Tocmai am terminat de citit cartea Cele trei fiice ale Evei, de Elif Shafak. Unul dintre personaje – un profesor de filosofie care predă materia Dumnezeu – are un câine pe care îl cheamă Spinoza. Câinele moare și primește un ciobănesc românesc, căruia îi dă numele Cioran. Animalele precum pisicile, câinii, dar și chiar broaștele sau șopârlele crescute în terarii dezmorțesc din om nevoia de a iubi. Aveți animale preferate?

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Elif Shafak este una dintre autoarele favorite ale soției mele. Natura și regnul animal ne dau exemple impresionante de conviețuire, loialitate și devotament. Îmi plac foarte mult câinii; pe câinele meu din copilărie îl chema Taz, dar acum nu mai este printre noi. Aștept să crească fiul meu, care are în prezent trei ani și să ne bucurăm împreună de un nou membru patruped al familiei.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Vă reprezint cu adevărat și va trebui să păstrăm cu toții legătura pentru binele instanțelor noastre și al sistemului judiciar. Numai împreună putem reuși. Acesta este mesajul meu, proiectul meu pentru alegerea ca membru CSM din partea curților de apel, iar citatul care marchează începutul proiectului meu („Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el”) nu este o invitație la rezistență, ci la perseverență în cultivarea calităților care v-au transformat pe fiecare într-un om mai valoros și într-un judecător mai valoros, este o invitație la construirea unui sistem judiciar mai puternic.

Alina Matei: Mulțumesc pentru răspunsurile dumneavoastră!

Cosmin-Răzvan Mihăilă: Vă mulțumesc și sunt onorat de faptul că ați dorit să stați de vorbă cu mine.

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti