Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Recuperare creanţe
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

ÎCCJ. Competența instanței de executare silită. Executarea silită ține cont de domiciliul din actul de identitate al debitorului sau de domiciliul în fapt al debitorului?
07.06.2022 | Rosemary BĂZĂVAN, Dan BĂZĂVAN

Secţiuni: Drept civil, Jurisprudență, Jurisprudență curentă ÎCCJ, Jurisprudența ÎCCJ, Note de studiu, Procedură civilă, Recuperare creanțe, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Rosemary Băzăvan

Rosemary Băzăvan

Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

Întrucât la nivelul instanțelor de judecată există o practică neunitară în ceea ce privește organul competent (executorul judecătoresc și implicit instanța de executare) privind încuviințarea executării silite, este nevoie de o interpretare unitară a textelor legale.

Conform dispozițiilor legale în vigoare, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, și anume, în baza unor hotărâri executorii, hotărârile cu executare provizorie, hotărâri definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare (ex. titluri executorii europene, înscrisurile autentice notariale, titlurile de credit etc.).

Astfel, potrivit art. 662 NCPC, executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă şi exigibilă.[1]

Iar din art. 625 NCPC rezultă imperativ că: (1) Executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate. (2) Este interzisă efectuarea de acte de executare de către alte persoane sau organe decât cele prevăzute la art. 623.

În conformitate cu prevederile art. 663 alin. (1) NCPC, executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă legea nu prevede altfel; la cerere se vor atașa titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, şi dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum şi, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege.

Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative, potrivit art. 663 alin. (2).

Organul competent (executorul judecătoresc, și implicit instanța de executare) în efectuarea executării silite, constituie izvorul interpretării neunitare a instanțelor de judecată, astfel:

În dosarul nr. 655/225/2021, prin Decizia civilă nr. 1269 din 12 martie 2021, Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pentru a decide astfel, a dat eficiență prevederilor art. 651 alin. (1) lit. b) NCPC[2], care stabilesc că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanța s-a raportat la domiciliul în fapt al debitorului care este în București, sectorul 6, conform verificărilor rezultate din baza de date DEPABD și copiei de pe cartea de identitate depusă de contestator la dosar.

Prin sentința civilă nr. 5089 din 22 iunie 2021, Judecătoria Sectorului 6 București, Secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin. În considerente, a reținut incidența dispozițiilor art. 714 alin. (1) NCPC coroborate cu art. 651 alin. (1) din același cod precum și faptul că ultimul text nu reglementează competența teritorială în raport de reședința debitorului.

A constatat existența conflictului negativ de competență între cele două instanțe, a suspendat soluționarea cauzei și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Investită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării contestației la executare revine Judecătoriei Sectorului 6 București, pentru considerentele ce succed:

Litigiul dedus judecății vizează contestația la executare formulată de contestator privind executarea silită însăși, toate actele de executare emise în dosarul 533/2020 al BEJ Josceanu Claudiu, precum și încheierea de încuviințare a executării silite nr. 5711 din 04.12.2020 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, îndreptată prin încheierea nr. 6021 din 21.12.2020.

În cauză executarea silită a fost pornită la cererea creditorului împotriva debitorului, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4183/06.06.2019, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 14824/3/2016*, completată prin sentința civilă nr. 5424/05.09.2019, pronunțată de Tribunalul București în același dosar și decizia civilă nr. 1604/25.09.2020 a Curții de Apel București, pentru realizarea obligației de plată a sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Problema care a generat ivirea conflictului de competență a fost determinat de aprecierea diferită a celor două instanțe cu privire la domiciliul debitorului la care se face referire în dispozițiile art. 651 NCPC. Astfel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin s-a raportat la locuința în fapt a contestatorului la data formulării cererii de executare silită, iar Judecătoria Sectorului 6 București a avut în vedere domiciliul evidențiat în actul de identitate, această ultimă instanță argumentând că norma din art. 651 NCPC nu reglementează competența în raport cu reședința debitorului.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în Codul civil [3], Înalta Curte reține că debitorul are domiciliul legal în Drobeta Turnu Severin, iar reședința în București, Sectorul 6 în perioada 17.12.2019 – 16.12.2020, aspect ce rezultă din verificările efectuate în baza de date DEPABD și din copia de pe cartea de identitate aflată la fila 8 vol. I din dosarul primei instanțe sesizate.

Înalta Curte a statuat că noțiunea de domiciliu se raportează la locuința unde se găsește în fapt acea persoană și nu corespunde elementelor ce interesează evidența populației, prin raportare la mențiunile din cartea de identitate, care au numai un caracter de evidență a persoanei respective potrivit art. 91 C. civ. aceasta, întrucât scopul dispozițiilor art. 87 C. civ. este acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiilor dreptului la apărare [4] și dreptului la un proces echitabil. [5]

De altfel, Înalta Curte reține că, în situația particulară a contestației la executare, proximitatea domiciliului în fapt al debitorului față de instanța de executare îi facilitează acestuia accesul efectiv la justiție.

Constatând că debitorul avea domiciliul în fapt, la data sesizării organului de executare, 19.11.1010 fila 54 vol. II dosar Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București, în temeiul art. 135 alin (4) NCPC, se va fixa competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.[6]

Așadar, în dosarul 655/225/2021, instanța competentă, Judecătoria Sectorului 6 București a anulat încheierea de încuviințare a executării silite nr. 5711 din data de 04.12.2020 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 10252/225/2020 astfel cum a fost îndreptată prin încheierea nr. 6021 din data de 21.12.2020 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 10252/225/2020, executarea silită însăși, precum și toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 533/2020 al Biroului Executorului Judecătoresc Josceanu Claudiu.[7]

Prin aceste note de jurisprudență, sperăm să ajutăm la interpretarea în mod unitar a prevederilor legale în ceea ce privește organul competent în efectuarea și încuviințarea executării silite, fiind stabilită, fără echivoc, competența organului și instanței de executare din raza teritorială unde debitorul locuiește în fapt și înlăturarea practicii neunitare.


[1] Art. 662 NCPC –  Creanța certă, lichidă şi exigibilă  (2) Creanța este certă când existenta ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. (3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.
[2] Art. 651 NCPC – Executorul judecătoresc (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează: b) … executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului;
[3]Art. 87 C. civ. Domiciliul. Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.
Art. 88 C. civ.  Reședința. Reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară.
Art. 90 alin. (1) C. civ. Prezumția de domiciliu(1) Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut.
Art. 91 C. civ. Dovada (1) Dovada domiciliului şi a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.
[4] Art. 24 alin. (1) din Constituția României – Dreptul la apărare este garantat.
[5] Art. 21 alin. (3) din Constituția României – Părțile au dreptul la un proces echitabil şi la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
[6] Decizia civilă nr. 2039 din 07.10.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul 655/225/2021.
[7] Sentința civilă nr. 3760/2022 din 26.05.2022 a Judecătoriei Sectorului 6, pronunțată în dosarul 655/225/2021.


Dr. fiz. Rosemary Băzăvan
Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan Băzăvan

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti