Secţiuni » Interviuri
Interviuri

Daniel Grădinaru: Un colectiv puternic de magistrați va reclădi încrederea în întreaga societate
17.06.2022 | Alina MATEI

Secţiuni: Alegeri CSM, Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Daniel Grădinaru

Daniel Grădinaru

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Judecător dr. Daniel Grădinaru, Președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Ce v-a determinat să luați decizia de a candida pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii?

Daniel Grădinaru: Bună ziua! Vă mulțumesc și eu pentru acordarea oportunității de a dezvolta câteva idei pe care le-am expus și în proiectul de candidat pentru a ocupa poziția de membru în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii.

Fiind judecător de 22 de ani, am văzut care sunt problemele justiției. Am fost judecător în instanțe încărcate (Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 4, Tribunalul București – Secția 1 Penală, Curtea de Apel București – Secția I și a II-a penală – președinte de secție și vicepreședinte al Curții).

Constatat cu o oarecare nemulțumire că, după atâția ani de la ”revoluție”, suntem încă în tranziție. Cred că este momentul să punem capăt acestui proces și că sistemul judiciar să își găsească locul în arhitectura constituțională. Autoritatea judecătorească trebuie să fie percepută ca o putere atât de către celelalte puteri ale statului, cât și de către cei care se adresează ei.

Salarizarea judecătorilor instanței supreme la nivelul corespunzător importanței poziției pe care o ocupă este, de asemenea, un obiectiv pe care îl voi urmări. Este o anomalie ca judecători relativ recent admiși în funcție să aibă așteptarea de a obține un venit apropiat judecătorilor instanței supreme.

Așadar, trebuie ca justiția atât pentru sistem, cât și pentru justițiabili să se așeze în matca ei. Stabilitatea ei va duce la asimilarea valorilor democratice și responsabilizarea tuturor actorilor la viața socială.

Alina Matei: În proiectul de candidat, primul obiectiv propus de dumneavoastră se referă la ”inițierea demersurilor pentru adoptarea  unei legi a instanței supreme, care să reflecte corect și locul acesteia în arhitectura prescrisă de Constituție”. În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie rolul și locul Înaltei Curți?

Daniel Grădinaru: Așa cum spuneam și în proiect, o lege separată a instanței supreme ar fi o consacrare a poziției și rolului pe care trebuie să îl aibă Înalta Curte de Casație și Justiție. Tradițional, de la înființarea instanței supreme, aceasta a avut o lege proprie de organizare și funcționare, ultima fiind Legea nr. 56/1993 – Legea Curții Supreme de Justiție. Consider că față de poziția pe care o are instanța supremă, ar trebui să aibă o lege separată de organizare și funcționare, în care să fie clar stabilit statutul judecătorului de Înaltă Curte – condiții de promovare, regândirea modului de alcătuire și funcționare a completurilor de 5 judecători în materie penală, pensionare…

Adoptarea unei legi unice pentru toate instanțele, dincolo de intențiile bune, a promovat ideea că toți judecătorii trebuie să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar ratarea acestui obiectiv a condus la un val de nemulțumiri pentru mulți judecători care au trecut prin această procedură.  Judecătorii de la instanța supremă trebuie să reprezinte vârful sistemului judiciar, modele pentru ceilalți, iar deciziile lor să îndrume practica celorlalte instanțe.

Alina Matei: Deși ca judecător ar putea părea că nu contează instanța unde activezi, când apare după ”judecător” și instanța unde activează, în speță, Înalta Curte, lucrurile se schimbă la nivel de percepție. Este omenesc să fie așa. Funcționează o prezumție de înalt profesionalism, înaltă rigoare și înaltă spre foarte înaltă muncă (doar judecătorii de la Înalta Curte soluționează RIL-urile, DCD-urile, separat de cauzele date în competență acestora). Au timp judecătorii de la Înalta să reflecteze asupra importanței activității lor pentru sistemul judiciar, pentru societatea românească?

Daniel Grădinaru: Există un înalt profesionalism, cu siguranță, la instanța supremă. Cum spuneam, sunt judecător de 22 de ani în instanțe importante din București, dar promovare la Înalta Curte este cel mai cel mai bun lucru pe care îl poate trăi un judecător.

Unul dintre obiective, după cum cu siguranță ați observat, este degrevarea Înaltei Curți de soluționarea cauzelor care pot fi judecate foarte bine de tribunale sau curți de apel. Încărcarea instanței supreme cu soluționarea cauzelor care nu trebuie să ajungă la cea mai înaltă instanță din țară nu poate avea un efect pozitiv din niciun punct de vedere.

Pe de o parte, judecătorii de la această instanță nu trebuie să facă o judecată pe care trebuie să o facă instanțele de fond, iar pe de altă parte, limitarea căilor de atac este și în interesul justițiabililor, cauzele fiind soluționate cu mai mare celeritate.

Judecătorii instanței supreme sunt conștienți de rolul lor, în cea mai mare parte concentrându-se asupra pronunțării hotărârilor de unificare a practicii judiciare. Totodată, acordă toată atenția soluționării cauzelor, având pe deplin conștiința rolului pe care îl îndeplinesc.

Alina Matei: Iar ceea ce este și mai interesant este că această prezumție ”înaltă” însoțește judecătorul și în cadrul Consiliului. În ipoteza alegerii în CSM, care va fi abordarea dumneavoastră, întrucât, ca în orice organism colectiv, nu doar că fiecare va vrea să fie cel dintâi, dar vrea să fie și unicul (vorba lui Goethe)?

Daniel Grădinaru: Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colegial, în plus, funcționează în secții (judecători și procurori), dar și în plen. De la promovarea mea în funcția de judecător la Tribunalul București – anul 2006 – am experimentat ceea ce înseamnă adoptarea deciziilor împreună cu colegii. Nu am avut multe opinii separate, fapt care că mă face să cred că am abilitatea găsirii soluțiilor celor mai bune. Apoi, am fost președinte de al Secției I penale a Curții de Apel București, vicepreședinte la al aceleiași instanțe și membru în Colegiul de conducere al Curții – 2012 – 2016. La Înalta Curte, sunt președinte al Secției penale de 3 ani și jumătate și, în această calitate, am luat multe decizii importante pentru buna desfășurarea a actului de justiție. De asemenea, am participat la lucrările Colegiului de conducere în toată această perioadă, cunoscând problemele judecătorilor de la toate secțiile instanței supreme.

În astfel de instituții este importat să stabilești obiective clare, împărtășite de cât mai mulți colegi. De asemenea, comunicarea eficientă este foarte importantă, mare parte dintre reușite fiind rezultatul unei bune comunicări. Ceea ce este important este să asiguri funcționarea continuă a instituției, iar problemele interne să nu se transmită în exterior.

Ca judecător care a activat aproape în toată perioada în materie penală, am interacționat și cu procurorii, și pot spune că pot asigura bazele unei bune colaborări cu aceștia.

Alina Matei: Problema sediului Înaltei Curți este veche. Pe dinafară, clădirea este aspectuoasă. Pe dinăuntru, lucrurile se schimbă. Și uite așa aflăm că judecătorii celei mai înalte instanțe din țară au condiții de lucru și spații mai rele decât colegii de la instanțe din țară. S-au dat câteva palate de justiție în folosință, care fac cinste sistemului judiciar. De ce credeți că problema rămâne problemă și care ar fi soluția?

Daniel Grădinaru: Este evident că Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să își aibă sediu într-o clădire care să reflecte rolul și poziția instanței supreme, ca autoritate supremă în justiției, adică în Palatul de justiție. Sediul actual nu reprezintă un factor motivațional pentru judecătorii promovați, dimpotrivă.

Consider că președinții anteriori trebuiau să acorde o atenție specială acestui aspect. Un sediu adecvat al instanței supreme completează statutul judecătorului de la această instanță unică.

Există un proiect de extindere și renovarea a sediului Înaltei Curți care a fost demarat la sfârșitul anului trecut și sperăm că se va finaliza la sfârșitul acestui an.

Înalta Curte trebuie, cu siguranță, să își găsească sediul potrivit, în acord cu poziția pe care o are în rândul autorităților publice.

Alina Matei: Sunteți judecător la Instanța Supremă de șase ani. Timp suficient să cunoașteți toate aspectele de care se lovește un judecător aici. Ce descoperă un judecător care ajunge la Înalta Curte și cu ce se obișnuiește, întrucât nu ține de el să îndrepte?

Daniel Grădinaru: Este adevărat, de la promovarea mea la Înalta Curte, am avut parte de cele mai interesante experiențe: am participat în mai multe completuri de judecată, am fost judecător ”supleant” și titular în completurile de 5 judecători, membru în completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și a completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Judecătorul din această poziție trebuie să se obișnuiască cu faptul că deciziile pe care le ia au putere de lege, în cea mai mare parte. În multe situații, nu doar soluționează o speță între particulari, ci dau o anumită orientare jurisprudenței. Rolul Înaltei Curți trebuie să fie acela de unificare a jurisprudenței, iar acesta trebuie să fie înțeles de către toți cei implicați în realizarea actului de justiție.

Alina Matei: ”Este absolut nefiresc fenomenul actual, prin care judecătorii cu experiență profesională remarcabilă, care ar putea aduce cu adevărat beneficii actului de justiție, aleg eliberarea prin pensionare”, spuneți în proiect. Judecătorii români pot fi pensionari în jurul vârstei de 50 de ani. La CEDO și CJUE la 50 de ani ești un tânăr judecător. Nici pomeneală de pensionare. Cum s-ar putea înlocui expresia din armată ”AMR 2 ani până la pensie” (de exemplu) cu ”să dau, să fiu de folos, să fiu și azi judecător”?

Daniel Grădinaru: Aceasta este o problemă reală la instanța supremă. Consider că reducerea vechimii pentru promovarea la Înalta Curte ar putea să rezolve într-o anumită măsură această chestiune. Cred că reducerea vechimii minime în magistratură pentru promovare la Înalta Curte la 15 ani, așa cum era înainte de modificarea legii în anul 2018, ar putea asigura o stabilitate în activitatea instanței. De asemenea, motivarea financiară a judecătorilor să își desfășoare activitate și după atingerea vechimii de 25 de ani în magistratură poate constitui un aspect demn de luat în seamă pentru rămânerea în funcție.

Alina Matei: Cum se face că au existat situații când judecătorii Înaltei Curți s-au trezit în fața faptului împlinit, reglementări care îi priveau direct, fără o minimă și respectuoasă consultare a acestora?

Daniel Grădinaru: Nu am fost niciodată de acord cu aceste practici. În multe situații am fost doar ”martor asistent” la astfel de modificări legislative. Înalta Curte și celelalte instanțe trebuie să își exprime punctul de vedere în legătură cu modificările legislative importante, în special în ceea ce privește principalele legi ale justiției – codurile și legile de organizare și funcționare ale justiției.

De multe ori am aflat de modificările legislative din presă, fără nicio consultare, exprimare a vreunui punct de vedere. Consider ca este inadmisibilă aceasta abordare, iar relația cu ministrul justiției trebuie să fie una de cooperarea loială și bazată pe bună-credință.

Revenind la rolul Consiliului Superior al Magistraturii, afirm cu toată încrederea că un colectiv puternic de magistrați va reclădi încrederea în întreaga societate, dar mai ales pentru celelalte puteri. Cred că prin exprimarea unor opinii fundamentate și asumate de întreg corpul magistraților se va transmite foarte clar care sunt nevoile sistemului.

Alina Matei: Colaborarea cu toate profesiile juridice de care faceți vorbire în proiect reflectă o abordare extinsă a rolului CSM. Magistrații au locul lor, așa cum și alte profesii au autostrada lor profesională. În ceea ce privește avocații, cum ar putea fi simplă conlucrarea celor două profesii?

Daniel Grădinaru: Toți profesioniștii dreptului joacă un rol foarte important în înfăptuirea justiției. Realizarea drepturilor oamenilor nu înseamnă doar obținerea unei hotărâri judecătorești care să consacre asta. Toți cei care practică dreptul, indiferent de ocupația pe care o au, trebuie să contribuie la înfăptuirea ei. Îmi dau seama de importanța rolului fiecărui participant și voi milita pentru exercitarea atribuțiilor fiecăruia pentru atingerea acestui obiectiv comun.

Ca avocat înscris pe tabloul avocaților incompatibili, pot afirma că știu care este poziția avocatului în sistemul judiciar. Am fost și dincolo de bară și zic că știu care sunt așteptările părților exprimate prin apărătorii lor.

Am un respect maxim pentru avocații. Consider că avocații contribuie într-o mare măsură la înfăptuirea justiției și întotdeauna am ascultat cu mare atenție opiniile exprimate de aceștia.

Alina Matei: O să încheiem interviul cu motto-ul cu care dumneavoastră ați început proiectul: ”Conștiința fără Dumnezeu este ca o instanță de judecată fără judecător”. Este foarte greu acest motto, așa că o să vă rog să ne spuneți de ce este importantă pentru dumneavoastră și utilă sistemului judiciar alegerea dumneavoastră în Consiliu.

Daniel Grădinaru: Judecătorul nu este un simplu funcționar al statului. Judecătorul este cel care trebuie să facă dreptatea. Nu există dreptate fără credință în valorile umane, fără Dumnezeu. În plus, se tot vorbește în ultima vreme despre înlocuirea judecătorului cu inteligența artificială. Aceea nu va fi în niciun caz justiție.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Daniel Grădinaru: Vă mulțumesc încă odată pentru că mi-ați dat ocazia de a mă adresa celor care vă citesc. Sper ca lucrurile negative care s-au întâmplat în activitatea acestui Consiliu nu se vor mai repeta.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Daniel Grădinaru: Și eu vă mulțumesc. Întotdeauna voi răspunde cu bucurie invitațiilor dumneavoastră, cunoscând valorile pe care le promovați.

Vă doresc mult succes în continuare!

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti