Secţiuni » Interviuri
Interviuri
 1 comentariu

Mihai-Ștefan Ghica: CSM trebuie să aibă permanent reprezentarea faptului că este parte a unui întreg, iar nu un sistem izolat
17.06.2022 | Alina MATEI

Secţiuni: Alegeri CSM, Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Mihai-Ștefan Ghica

Mihai-Ștefan Ghica

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule Judecător Mihai-Ștefan Ghica, Tribunalul Cluj, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. De ce ați decis să candidați pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii?

Mihai-Ștefan Ghica: Mulţumesc, stimată doamnă pentru interesul acordat alegerilor şi disponibilitatea de a transmite cititorilor Juridice mesajele finale ale candidaţilor.

Decizia de a candida are legătură cu felul în care a fost construită personalitatea mea. Sunt o persoană hotărâtă, curajoasă, energică şi organizată, iar acest tip de personalitate mă face să mă simt potrivit în sistemul de justiţie.

În ultimii ani, volumul de muncă al judecătorului şi gradul de neocupare a schemelor de personal de la nivelul instanţelor, tribunalelor în special, a afectat serios activitatea fiecărui judecător, inclusiv pe a mea. Practic, oricât de mult am încerca să fim rapizi în soluţionarea cauzelor şi să răspundem cerinţelor de calitate impuse de profesie, rezultatul pare îndepărtat. Activitatea realizată de un judecător pare o muncă de Sisif. În acest cadru, am avut de ales între a mă implica sau a sta deoparte.

Poziţia critică pe care am avut-o de-a lungul timpului faţă de modalitatea de funcţionare a Consiliului nu putea şi nu poate fi suficientă. Practic, asumarea candidaturii a reprezentat pentru mine un pas firesc.

Alina Matei: Cum trebuie să fie, în opinia dumneavoastră, un CSM care să garanteze independența justiției, potrivit Constituției?

Mihai-Ștefan Ghica: Să acţioneze strategic, cu o anticipare clară a viitorului, să fie organizat, echilibrat, cumpătat, transparent, hotărât şi reprezentativ.

Consiliul trebuie să aibă permanent reprezentarea faptului că este parte a unui întreg, iar nu un sistem izolat, şi este necesar să promoveze o conlucrare onestă cu reprezentanţii celorlalte puteri, având la bază o procedură transparentă.

Fundamentul independenţei justiţiei este construit prin încrederea publică. Practic, încrederea justiţiabililor constituie principala garanţie de independenţă. Dacă activitatea Consiliului nu este credibilă, atunci încrederea în justiţiei scade. Din acest motiv, este deosebit de importantă o nouă coordonată a funcţionării Consiliului care să nu transmită polarizarea opiniilor radicale divergente, antagonismul în privinţa valorilor care ar trebui să fie comune. Acest aspect nu contrazice diversitatea, ci o confirmă.

Pentru a face posibilă funcţionarea optimă a acestui organism colegial ar fi nevoie de un program comun adoptat de membri la debutul mandatului (care să cuprindă obiectivele, termenele de realizare şi sarcinile fiecăruia), de implementarea unui mecanism de responsabilizare şi răspundere efectivă a membrilor. De altfel, cred că s-ar impune ca rapoartele anuale de activitate ale Consiliului Superior al Magistraturii să reflecte demersurile realizate pentru implementarea obiectivelor stabilite în programul iniţial.

În plus, şedinţele de secţie ar trebui organizate cu o frecvenţă mai ridicată, conduită adecvată raţiunii de activitate permanentă a membrilor Consiliului.

Desigur, există şi alte modalităţi de îmbunătăţire a activităţii Consiliului, însă mă rezum în acest cadru la cele menţionate.

Alina Matei: Starea în care se află Consiliul se datorează în mare parte membrilor. Cu un asemenea ”patrimoniu” de imagine, ce va trebuit făcut pentru ca instituția să-și recapete încrederea în interior, pentru ca ulterior să se gândească la ce pași trebuie făcuți în raport cu alte puteri și instituții?

Mihai-Ștefan Ghica: Răspunsul la această întrebare decurge parţial din cele afirmate la întrebarea anterioară. Aş completa răspunsul cu nevoia de a elimina metoda folosită anterior, constând în crearea unei majorităţi preconstituite ideii de dezbatere. Se impune, aşadar, reglementarea mecanismelor de reglaj care împiedică polarizarea membrilor, respectiv a celor care îi responsabilizează în raporturile cu judecătorii.

Spre exemplu, crearea unui cadru regulamentar obligatoriu de menţinere a contactului permanent direct cu judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în instanţe va avea ca efect o premisă mai bună pentru funcţionarea Consiliului.

Un Consiliu susţinut de corpul magistraţilor şi, implicit, de încrederea publică are o altă greutate în relaţia cu alte autorităţi publice.

Pentru a oferi transparenţă şi, implicit, credibilitate în interacţiunea cu Parlamentul şi Guvernul este necesară şi realizarea unui cadru normat, a unui mecanism transparent de colaborare cu exponenţii acestor puteri statale.

În final, cred că este nevoie de o altă abordare a comunicării publice, Consiliul trebuind să devină propriul administrator al imaginii sale şi al justiţiei în ansamblul său. În acest sens, asumarea unei poziţii proactive în spaţiul mediatic şi o deschidere mult mai accentuată faţă de formatorii independenţi de opinie poate contribui la reconsolidarea imaginii justiţiei în general şi a Consiliului în special.

Acest demers impune şi comunicarea vulnerabilităţilor sistemului judiciar, a dificultăţilor (cum sunt cele care decurg din lipsa spaţiilor adecvate de lucru, resursa umană insuficientă – gradul ridicat de neocupare a schemelor de personal coroborată cu inflaţia de cauze).

Alina Matei: Care sunt principalele trei mari probleme ale sistemului judiciar și care la rândul lor generează alte și alte probleme, de care musai Consiliul va trebui să se ocupe, pentru că dacă nu o va face nu vor mai rămâne judecători și procurori?

Mihai-Ștefan Ghica: În opinia mea, cele trei mari probleme actuale ale sistemului judiciar sunt: funcţionarea ineficientă a actorului principal, Consiliul, atât în componenta administrativă, cât şi în materie disciplinară; lipsa administrării corespunzătoare a resursei umane; ineficienţa soluţiilor administrative pentru eficientizarea actului de justiţie.

O parte dintre soluţiile la prima problemă le-am prezentat succint în cele ce preced.

Referitor la a doua problemă, aceasta tinde spre o situaţie extrem de gravă. Spre exemplu, la nivel naţional, în cazul tribunalelor, schema posturilor de judecători se apropie în prezent de un grad de ocupare de 70%. Există tribunale în România care funcţionează cu un grad de ocupare de sub 50% (Tribunalele Caraş-Severin, Hunedoara, Harghita, Călăraşi etc.). Să nu uităm faptul că din perspectiva competenţei funcţionale şi materiale, în primă instanţă, tribunalele judecă în special acele cauze deosebit de complexe, de interes magistral pentru societate. Or, exact la tribunale sunt cele mai mari probleme.

Rezolvarea problemei impune măsuri energice rapide cum ar fi: întărirea bazei de selecţie existente la judecătorii (organizarea urgentă a unui nou concurs de admitere directă în magistratură); revenirea la modalitatea de promovare din legislaţia anterioară care şi-a dovedit eficienţa; scăderea urgentă a vechimii necesare pentru promovarea în grad de tribunal de la 7 la 5 ani; publicarea anuală a orarului examenelor/concursurilor; niciun concurs organizat sub umbrela CSM să nu dureze mai mult de 3 luni; până la modificarea legii, promovarea în grad şi cea efectivă să se organizeze la intervale scurte de timp, succesiv, respectiv să fie realizate mai multe sesiuni de promovare efectivă prioritar la instanţele cu cele mai mari probleme.

Eficientizarea actului de justiţie este direct legată de volumul de lucru aferent fiecărui judecător. Resursa timp trebuie să fie o preocupare centrală a viitorului Consiliul. Astfel, va fi nevoie de degrevarea judecătorilor de sarcinile administrative, de digitalizare unitară la nivelul întregului sistem, de achiziţia semnăturilor electronice, de legiferarea profesiei de asistent al judecătorului, de preluarea de către această categorie de personal a unora dintre sarcinile judecătorului, de simplificarea actelor de procedură (o putem numi standardizare în anumite cazuri).

Alina Matei: În proiect vorbiți despre transparența decizională? Este un drept, o obligație? Cum ar trebui implementată la Consiliu transparența?

Mihai-Ștefan Ghica: Transparenţa decizională este o obligaţie legală, însă există anumite limite (spre exemplu secretul votului).

Hotărârile luate de Consiliu ar trebui să fie rezultatul dezbaterilor purtate în şedinţele de Plen şi de secţie. Din nefericire, experienţa fostelor şi actualului Consiliu ne arată că hotărârile sunt luate de majorităţi fragile a priori dezbaterilor, constituite în acest scop.

Ideea de grupare/majoritate în sensul arătat ar trebui să dispară, dacă organismul colegial ar respecta liniile directoare prezentate în cadrul răspunsurilor la primele două întrebări adresate de dumneavoastră.

Alina Matei: Din experiența celorlalte Consilii, fiecare membru a susținut necesitatea menținerii unei legături strânse cu colegii, însă o dată intrat în Consiliu, promisiunea aceasta a intrat într-un con de umbră…În fond, fiecare membru CSM poartă replicat în el voturile colegilor. Împăratul Marcus Aurelius ca să nu înnebunească de cap avea un om care era plătit să îi spună că este un muritor. Desigur, vremurile sunt altele. Cum poate fi păstrată și neuitată această relație judecător membru CSM – judecător coleg?

Mihai-Ștefan Ghica: În această perioadă de „campanie” am reuşit să ajung la 49 din cele 50 de tribunale existente în România (includ aici tribunalele specializate şi pe cele militare), ceea ce a însemnat deplasarea fizică la 53 de locaţii distincte, având în vedere că anumite tribunale îşi desfăşoară activitatea în mai multe locaţii.

Modul în care te apasă responsabilitatea întâlnirii directe cu nevoile oamenilor nu poate fi egalat de nicio altă formă de relaţionare. Pentru a înţelege problemele concrete întâmpinate de colegi în realizarea actului de justiţie trebuie să vezi efectiv locurile unde îşi exercită funcţia, să percepi în mod direct lipsurile, să simţi nevoia de sprijin.

Din acest motiv am propus crearea cadrului normativ regulamentar obligatoriu privind mecanismul de contact al membrilor cu judecătorii care îşi desfăşoară activitatea la nivelul instanţelor judecătoreşti din România.

Alina Matei: Cum au fost întâlnirile cu colegii judecători? Ce impresii v-au lăsat?

Mihai-Ștefan Ghica: Sunt o persoană empatică şi, tocmai de aceea, am simţit din plin apăsarea istovitoare a dificultăţilor actuale întâmpinate de colegii mei. De altfel, m-am convins de faptul că volumul de muncă mult peste orice normă acceptabilă resimţit şi de mine anterior acestei perioade este o problemă generalizată.

Cu toate acestea, colegii m-au întâmpinat în număr mare, fiind multe instanţe la care a participat întreg colectivul de judecători sau o mare parte dintre aceştia, cu speranţă şi încredere.

În pofida dificultăţilor fără precedent de la nivelul sistemului judiciar, colegii au dat dovadă de demnitate şi hotărârea de a aduce o schimbare. Am înţeles mesajul acestora şi acest lucru mă responsabilizează din plin.

Alina Matei: Susțineți necesitatea reformării instituției purtătorului de cuvânt, în condițiile în care știți ce înseamnă să fiți purtător de cuvânt. Valabil atât pentru instanțe/parchete, dar și pentru CSM. Un excelent purtător de cuvânt al CSM a fost doamna judecător Cecilia Morariu, de la CA Alba Iulia. În ce fel ar trebui reformată această instituție?

Mihai-Ștefan Ghica: Am cunoscut-o pe doamna Morariu şi este, într-adevăr, o persoană şi un profesionist de excepţie.

Discuţia despre reformarea instituţiei purtătorului de cuvânt trebuie văzută într-un cadru mai larg, care ţine de reducerea tuturor responsabilităţilor administrative ale judecătorilor pentru a obţine timp suplimentar absolut necesar soluţionării eficiente a cauzelor. În acest cadru, cred că sarcinile purtătorului de cuvânt pot fi preluate de un personal specializat (în domeniile juridic şi/sau jurnalism) sub supravegherea unui judecător desemnat.

De altfel, cred că va trebui menţinută instituţia judecătorului delegat doar în acele situaţii în care legea o impune, conducerea compartimentelor auxiliare ale instanţelor putând fi preluată de personal specializat în acest sens.

Alina Matei: De ce să voteze colegii pe dumneavoastră?

Mihai-Ștefan Ghica: Eu cred că judecătorii trebuie să aleagă acele persoane care sunt cele mai potrivite pentru demnitatea de membru ales al Consiliului, pot fi eu sau unul dintre ceilalţi 7 candidaţi. Sunt convins că vor face alegerea care se potriveşte cel mai bine profesiei noastre şi nevoilor justiţiabililor.

Cât despre mine, pot afirma că sunt un om corect, hotărât, implicat, empatic, energic şi meticulos în tot ceea ce realizez.

Alina Matei: Mircea Cărtărescu spune că ”degețelul mic al fetiței mele valorează pentru mine cât lumea și nu e o valoare pe care s-o pun în discuție”. Aveți doi copii. Cât de mare e lumea lor mică?

Mihai-Ștefan Ghica: Cele două minuni dăruite de această viaţă sunt centrul Universului meu. Ca părinte sunt o parte din dimensiunea vieţii lor şi voi rămâne aşa indiferent de parcursul meu profesional.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Mihai-Ștefan Ghica: Să aibă încredere în judecători şi justiţie şi să rămână mereu preocupaţi şi informaţi de acest domeniu al vieţii sociale.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Mihai-Ștefan Ghica: Eu vă mulţumesc încă o dată pentru efortul dumneavoastră, în special pentru întrebările adresate!

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti