Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Impozitarea veniturilor din criptomonede
20.06.2022 | Marius MOLDOVAN

Secţiuni: Cyberlaw, Fiscalitate, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Marius Moldovan

Marius Moldovan

INTRODUCERE

În prezent există în circulație mai mult de 18,5 milioane de Bitcoin și aproximativ 15.000 de alte cripto active, la nivelul întregii lumi fiind folosite inclusiv ca mijloc de plată în comerțul electronic. Deși extrem de volatilă și speculativă, descrisă în ultima vreme de pierderi masive, piața monedelor virtuale atrage în continuare investitori care își asumă riscuri foarte mari, dar vulnerabili în lipsa unei reglementări și lipsa de supraveghere a acestui sector.

În contextul actual, impozitarea criptomonedelor a devenit o preocupare atât pentru organul administrativ, cât și pentru practica judiciară. Deși cadrul legal național este deficitar, aspectele de natură fiscală au captat deopotrivă atenția investitorilor, inspectorilor fiscali și specialiștilor în fiscalitate.

Scopul prezentului articol este de a analiza într-o manieră cât mai pragmatică problemele juridice comune investitorilor persoane fizice în piața criptomonedelor. Din acest motiv, în continuare, voi realiza analiza într-o manieră simplă și concretă – prin întrebări.

Ce sunt criptomonedele?

Criptomonedele sau monedele virtuale[1] reprezintă un tip de monedă digitală, nebancară, folosită ca mijloc de plată ce are la bază un sistem de operare de tip open-source[2], ce au fost introduse în anul 2009 odată cu apariția Bitcoin-ului (BTC). Mecanismul ce stă la baza transferului, deținerii și minării în siguranță a criptomonedelor constă în criptarea descentralizată a datelor pe baza tehnologiei blockchain[3].

Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizat, atât pentru a asigura integritatea și anonimitatea informațiilor reprezentând tranzacțiile efectuate între diverse persoane, cât și pentru a preveni alterarea datelor odată ce acestea au fost integrate într-un astfel de sistem.

În România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel. Art. 114 alin. 2 lit. m) Cod fiscal stabilește că printre veniturile impozabile realizate din alte surse se regăsesc și veniturile din transferul de monedă virtuală.

Conform art. 115 alin. 1 C.fisc. aceste venituri nu sunt venituri cu reținere la sursă, astfel încât obligația declarării și plății acestui impozit revine contribuabilului care a realizat venitul, nu unităților bancare în contul cărora contribuabilul a retras suma din tranzacțiile cu monedă virtuală, nici platformelor prin care se tranzacționează moneda virtuală.

Cum se declară veniturile?

Persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea Declarației unice, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului și să plătească taxele datorate[4]. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Potrivit art. 137 C.fisc., pentru veniturile din alte surse, precum veniturile din transferul de criptomonede, nu se datorează CAS.

Conform art. 116 alin. (2) C.fisc. baza de impozitare se determină ca fiind câștigul din transferul de monedă virtuală, adică diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției (ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori – așa-numitele „gas fees”).

Cum se calculează profitul din criptomonede?

Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra acestei baze de impozitare.

Cu alte cuvinte, dacă la un moment dat am investit 1000 de euro pentru achiziționarea de BTC, iar ulterior am câștigat 3000 de euro la vânzare, câștigul este de 2000 de euro. Pentru cei 2000 de euro investitorul va plăti un impozit de 200 de euro (10% din 2000).

Acesta a fost un exemplu pur teoretic, în care investitorul realizează o singură tranzacție astfel încât se poate aplica metoda cea mai frecvent utilizată de platformele de tranzacționare, și anume metoda cronologică FIFO (First In-First Out). Totuși, există posibilitatea să apară unele probleme la calculul impozitului în cazul celor care tranzacționează foarte frecvent, deoarece traderii vor efectua achiziții de ordinul zecilor sau al sutelor, precedente unei singure vânzări.

Pentru a înțelege mai exact, să ne imaginăm următorul scenariu simplificat:

Să presupunem că în ianuarie aș fi cumpărat 3 BTC la prețul de 6.000 de euro, în februarie 5 BTC la prețul de 45.000 de euro, iar în iunie am decis să vând 2 BTC la prețul de 60.000 de euro. Ce câștig voi trece în declarația unică?

În astfel de situații cele mai multe platforme aplică metoda FIFO, prin care se consideră că ai vândut criptomonedele cumpărate inițial în ianuarie și rămâi în portofoliu cu cele achiziționate în februarie. Potrivit acestei metode de calcul, voi plăti un impozit de 5.600 de euro, evaluat asupra bazei impozabile (câștigul net realizat) în valoare 56.000 euro. Această metodă nu reflectă în totalitate adevărul, deoarece tranzacțiile zilnice sau săptămânale sunt numeroase, iar piața criptomonedelor este foarte volatilă, astfel cum se poate observa din exemplul de mai sus, diferențele de preț dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare nu reflectă realitatea.

Alternativele acestei metode, recunoscute de IRS (organul fiscal American) în diverse ghiduri pentru investitori sunt LIFO-Last In First Out (inversul metodei FIFO, prin care se consideră că vinzi ultimele criptomonede achiziționate) și HIFO-Highest In First out, presupune că vinzi cu prioritate criptomonedele cele mai scumpe din portofoliu, ceea ce reduce în mod considerabil baza de impozitare, rezultând plata unui impozit mai mic. Există și varianta simplă în care plătești direct 10% la suma globală pe care ai retras-o într-un an fiscal.

Pe de altă parte, autorii unui articol științific[5] pe tema fiscalității criptomonedelor din România din cadrul ASE București propun drept soluție pentru a reflecta corect baza de impozitare metoda Costului Mediu Ponderat. Potrivit acestei metode, pe baza istoricului cumpărărilor precedente, trebuie să se realizeze un cost unitar. Pe baza unui Cost Mediu Ponderat (CMP) autorii susțin că s-ar putea stabili o bază impozabilă, ca diferență dintre prețul de vânzare și respectivul cost, mult mai veridică decât în cazul FIFO.

Continuând exemplul de mai sus, voi determina valorile bazei impozabile și a impozitului datorat potrivit metodei CMP.

CMP = (6.000 + 45.000)/(3+5) = 6.375. 6.375×2 = 12.750. Baza impozabilă = Preț de vânzare (60.000) – CMP (12.750) = 47.250. Impozit 10% = 4.725 euro (pe care îl vom raporta în lei).

Remarcăm o diferență semnificativă între cele două valori ale bazei impozabile, drept urmare și diferența de impozit. Având în vedere faptul că, normele fiscale nu prestabilesc o anumită metodă de evaluare a câștigului realizat, consider că trebuie reglementată riguros această parte a fiscalității criptomonedelor. Cel mai bine pentru contribuabil este să se aplice aceeași metodă de calcul pentru fiecare tranzacție, după se vor aplica cei 10% sumei rezultante, cu condiția de a avea o evidență clară, constând într-un raport detaliat pe care să îl utilizeze în cadrul declarației unice pe care să o depună la Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Prin excepție, câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 de lei[6].

Având în vedere că achiziția monedelor virtuale se efectuează de obicei în monedă străină (euro, dolar american etc.), sunt relevante și prevederile art. 9 alin. 1 C.fisc. care stabilesc că impozitele se plătesc în moneda națională a României iar alin. 2 stabilește că sumele înscrise pe declarația fiscală se exprimă în aceeași monedă. Prin urmare, calculul bazei de impozitare trebuie să urmeze aceeași regulă[7].

Pentru calculul bazei de impozitare este relevant așadar cursul BNR de la momentul la care se achiziționează monedă virtuală și, ulterior, cursul BNR de la momentul la care moneda virtuală este schimbată în monedă fiduciară, dacă aceasta este altă monedă decât moneda națională.

Referitor la CASS[8], pentru anul 2022 contribuția este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate (fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară (pentru 2022, plafonul este de 30.600 de lei). Cota CASS de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 3.060 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor (odată ce acestea depășesc pragul menționat).

Conform art. 116 alin. 7 C.fisc., cei care realizează venituri din transferul de monedă virtuală nu au obligaţia completării Registrului de evidenţă fiscală și nici obligația de conducere a evidenţei contabile. Cu toate acestea, consider că, persoana fizică ar trebui să păstreze datele din care rezultă sumele investite și câștigurile din activități cu criptomonede, pentru a putea justifica diferența dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare, precum și istoricul tranzacțiilor efectuate. În plus, având în vedere că obligațiile fiscale legate de venituri realizate din criptomonede sunt plasate în sarcina beneficiarilor, aceștia au obligația de a se asigura că efectuează o determinare corectă asupra aspectelor menționate mai sus.

Când realizăm un câștig din transferul de monedă virtuală?

Din interpretarea textului legal, cel mai simplu răspuns ar fi în momentul în care moneda virtuală este schimbată pentru monedă FIAT (moneda fiduciară).

În principiu, momentul ar trebui să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale (lei, euro, dolari etc.). Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională. Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale. În consecință, conversia operată în cadrul platformei, sub condiția de a nu fi transferate fondurile din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține, nu ar trebuie să implice impozitarea veniturilor.

Consider că, atâta timp cât valorile în monedă fiduciară exprimată în contul de utilizator din platformă nu se află sub controlul investitorului, nefiind deci în patrimoniul său valorile exprimate în cont, nu putem discuta despre deținerea de către contribuabil a unei monede fiduciare și, prin urmare, momentul în care obligația de declarare a veniturilor din transferul de monedă fiduciară se naște, în acest caz, doar la momentul la care valoarea fiduciară este transferată în contul bancar al contribuabilului.

Această interpretare este logică dacă ne reamintim faptul că prevederile Codului fiscal rețin că baza impozabilă la care se aplică cota de 10% este dată de diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție al monedei virtuale, iar conform art. 1660 alin. 1 C.civ.: „Prețul constă într-o sumă de bani”.

Din acest motiv, s-a reținut[9] că art. 116 alin. 1 C.fisc., care impune obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit din transferul de monedă virtuală pentru fiecare an fiscal, trebuie interpretat în sensul că se referă la fiecare an în care a fost realizat venit dintr-o astfel de sursă, dar nu neapărat la fiecare an calendaristic.

Spre exemplu, dacă în 10 octombrie 2020 contribuabilul achiziționează pentru prima dată monedă virtuală și, ulterior, continuă să achiziționeze, în momente diferite, acest tip de monedă, doar în anul 2022, când se va decide pentru prima dată să schimbe moneda virtuală în monedă fiduciară, putem discuta, cu condiția realizării unui câștig, despre primul an pentru care se naște obligația declarării venitului și a depunerii declarației unice.

Totodată, dacă deținătorul portofelului digital schimbă din monedă virtuală în monedă fiduciară o sumă inferioară celei folosite până la acel moment pentru achiziționarea de monedă virtuală nu putem discuta de nașterea obligației de declarare, având în vedere că, la momentul respectiv nu putem discuta despre un câștig.

De lege ferenda ar fi necesară o detaliere a modului de impozitare a venitului din transferul de monedă virtuală, întrucât în lipsa unor modificări legislative, situațiile practice vor genera interpretări diferite ale organelor de control fiscal și probleme de interpretare din partea contribuabilului.

Mai întâi, este necesară și firească reglementarea pierderii fiscale din transferul de monedă virtuală. Dacă statul îți ia bani pentru fiecare câștig, înseamnă că trebuie să te scutească și pentru pierderi. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii și Canada sunt proceduri (Tax Loss Harvesting) în care pierderile te ajută să deduci din suma datorată.

Codul fiscal român prevede existența pierderii fiscale în cazul celor mai multe dintre veniturile impozabile, mai puțin cele din transferul de monedă virtuală.

Venitul realizat din schimbul unei monede virtuale cu alta sau cu un stablecoin se impozitează?

Raportat la reglementarea în vigoare, apreciez că răspunsul nu poate fi decât negativ, deoarece obligația de declarare a venitului din transferul de monedă virtuală trebuie să se raporteze la momentul la care câștigul este deținut de contribuabil ca monedă fiduciară.

În momentul în care am schimbat 1 BTC pentru o altă monedă virtuală, chiar și un stablecoin (USDT, USDC sau BUSD) pe care le păstrăm pe platforma de exchange în această natură, nu se datorează impozit pentru că acestea nu sunt valute, ci monede virtuale.

Prin urmare, schimburile pe care contribuabilul le va face de la o monedă virtuală la alta nu vor da naștere obligației de declarare a venitului, chiar dacă valoarea cu care acesta a cumpărat inițial monedele virtuale este mai mică decât cea cu care acesta le vinde pentru a achiziționa altele, rezultând așadar un câștig care poate fi calculat în echivalentul aferent unei monede fiduciare[10].

Ce se întâmplă când folosești cardurile emise de diferite platforme de exchange?

Regulile obligației de a accepta plăți cu cardul bancar de către comercianții de produse și prestatorii de servicii au fost modificate recent potrivit Legii nr. 128/2022[11]. Comercianții vor trebui să accepte inclusiv plățile cu carduri preplătite și/sau prin aplicații de plăți electronice. Așadar, carduri de la companii precum Revolut sau Crypto.com vor trebui acceptate de către toți comercianții.

Utilizarea unui card crypto emis de un exchange (de exemplu cel emis de Binance sau Crypto.com) în parteneriat cu VISA sau Mastercard în vederea efectuării unei plăți la un comerciant poate fi o operațiune care generează obligația de plată a impozitului, deoarece respectivul card face automat conversia din criptomonede în valută prin intermediul platformei pe care noi o folosim la prețul de market în momentul sau înaintea tranzacției pentru a plăti comerciantului în valută (dacă moneda primită la schimb și cea așteptată de comerciant nu sunt similare, mai apare o operațiune de schimb similară cu cele realizate de bănci în cazul unei plăți cu cardul în altă monedă), cu condiția evidentă ca în urma operațiunii contribuabilul să realizeze un câștig impozabil.

Spre exemplu, pornind de la ipoteza în care contribuabilul cumpără o monedă bitcoin cu 50.000 lei, iar când valorea unei monede bitcoin este 100.000 lei, contribuabilul va efectua plăți direct prin intermediul cardului, prin vânzarea echivalentului a 0,5 bitcoin. Acesta va trebui să declare un câștig impozabil de 25.000 lei, având în vedere că 0,5 bitcoin va avea la vânzare valoarea de 50.000 lei și a avut la cumpărare valoarea de 25.000 lei.

Venitul realizat la momentul schimbului monedelor virtuale cu anumite bunuri și servicii se impozitează?

În primul rând, monedele virtuale nu dețin statutul legal de monedă sau de bani[12]. În România, potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, este de competența exclusivă a acesteia.

Criptomonedele pot constitui, uneori, mijloc de plată, de evaluare dar nu există vreun mod prin care un terț care nu a consimțit să fie plătit în monedă virtuală, să fie obligat să primească o asemenea plată. Tranzacțiile prin care, în schimbul unui bun, se transmite moneda virtuală sunt valabile, însă nu pot fi calificate vânzări pentru că moneda virtuală nu are statutul de monedă, dar sunt veritabile contracte de schimb.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a reținut în Broșura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală[13], faptul că veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar, cât și cele în natură[14] (spre exemplu, produse, servicii, călătorii, etc.). Practic, din interpretarea ANAF reiese că orice tranzacție de schimb crypto prin care sunt achiziționate produse sau servicii reprezintă eveniment impozabil per se, fără o justificare logică și legală.

Persoana fizică ce amanetează aur/argint sau alte metale prețioase și obține în schimb orice alt bun de o valoare echivalentă, realizează un venit impozabil? În mod evident, nu. Situația expusă este identică din punct de vedere juridic cu schimbul monedelor virtuale cu anumite bunuri și servicii.

La nivel național, compania românească Autoworld[15] a devenit primul dealer auto care acceptă plata mașinilor cu monedele virtuale eGold și Bitcoin.

Un astfel de contract va avea natura unui contract de schimb chiar dacă prețul este stabilit direct în moneda virtuală și plătibil astfel, întrucât criptomonedele nu au statul legal de monedă, fiind recunoscute ca mijloc de schimb între persoane.

Conform art. 1763 C.civ., schimbul este un contract prin care fiecare dintre părți, denumite copermutanți, transmite, sau, după caz, se obligă să transmită un bun pentru a dobândi un altul. Art. 1764 alin. 1 C.civ. stabilește că regulile de la vânzare se aplică în mod corespunzător.

În cazul transferului monedelor virtuale pentru achiziționarea unor servicii nu discutăm despre un contract de schimb, ci de unul nenumit, întrucât echivalentul prestației este o obligație de a face.

Dacă părțile au stabilit prețul contractului în bani, dar plata efectivă se va face prin monedă virtuală, prin acordul părților, contractul devine o dare în plată, iar obligația de a plăti prețul se stinge, pentru că obiectul ei a fost modificat de către creditorul său în acord cu debitorul atunci când creditorul a acceptat monede virtuale în locul banilor (art. 1.492 Cod civil).

Conclusiv, dacă se achiziționează bunuri sau servicii prin utilizarea criptomonedelor ne situăm în prezența unui contract de schimb sau nenumit, care nu generează ca regulă venituri, dacă însă bunul sau serviciul oferit are o valoare de piață mai mare decât cea a criptomonedelor s-ar putea vorbi de un venit, reprezentat de această diferență de valoare. În această situație consider că, avem un eveniment impozabil.

Activitatea de minare se impozitează?

În termenii cei mai simplii, minarea trebuie privită ca o ecuație matematică foarte dificilă pe care plăcile video o rezolvă în mod automat. Așa se securizează și se validează fiecare tranzacție în blockchain. Cu cât mai nouă și mai performantă placa video, cu atât rezolvarea ecuației este mai rapidă. În acest sens, sunt utilizate computere performante care au capacitatea de a rezolva ecuații complexe.

Persoana (en. Miner) care validează prima un set de tranzacții este recompensată cu un anumit număr de criptomonede sau un comision constant la fiecare tranzacție. Sistemul este gândit în așa fel încât cei care fac mining, adică cei care susțin rețeaua cu calculatoarele lor să fie motivați să o facă pe termen lung, pentru că aceste criptomonede nu au un server central sau o bancă centrală și din acest motiv se bazează pe utilizatorii care sunt dispuși să își pună calculatoarele la minerit.

În opinia mea, obținerea de către contribuabil a monedelor virtuale în acest fel nu generează obligația de declarare pentru că nu ar trebui considerat eveniment taxabil, prin comparație cu situația contribuabilului de a obține noi monede virtuale pe care le-a achiziționat cu monede fiduciare, realizând un transfer. Acest fapt juridic, mining, nu poate fi inclus și asimilat unui venit din transferul de monedă virtuală.

Care sunt consecințele nedeclarării câștigului realizat din transferul de monedă virtuală?

În primul rând, simpla simpla nedeclarare a câștigului rezultat ca urmare a venitului din transferul de monedă virtuală nu este sancționabilă penal, ci doar contravențional, prin raportare la contravenția reținută de art. 336 alin. 1 lit. b) Cod procedură fiscală, constând în neîndeplinirea la termen a obligației de declarare a veniturilor impozabile.

La nivelul răspunderii penale, aceasta poate fi angajată doar prin raportare la art. 9 alin. 1 lit. a) “ascunderea sursei impozabile” din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în cazul în care acțiunea de nedeclarare a venitului este însoțită de o atitudine activă de ascundere a acestuia.

Dacă investitorul care realizează venituri impozabile din transferul de monedă virtuală pur și simplu omite să le declare, dar operațiunile sunt realizate “la vedere”, sunt de părere că nu s-ar putea reține comiterea infracțiunii deoarece fie nu sunt întrunite condițiile de tipicitate raportat la faptul că nu există elementul material al ascunderii, fie nu există intenție în acest sens.

În doctrină[16], s-a considerat că în ipoteza în care omisiunea de a declara sursa impozabilă este însoţită de o conduită activă de disimulare a acesteia, fără îndoială, se poate reţine infracţiunea de evaziune fiscală în modalitatea ascunderii.

Sursa impozabilă este venitul din transferul de monedă virtuală reprezentat de baza de impunere, care se naște ca urmare a operațiunii de transformare a monedei virtuale în monedă fiduciară.

Doctrina penală[17] reține drept ipoteză de conduită activă de ascundere fapta contribuabilului care ulterior folosirii fondurilor proprii pentru a achiziționa monede virtuale, la momentul la care valoarea acestora crește, contribuabilul transferă o parte dintre acestea către un terț (monedele virtuale pot fi transferate între portofele digitale aparținând unor titulari diferiți), complice, tocmai pentru a evita realizarea unui câștig. În ipoteza în care terțul schimbă monedele virtuale primite în monede fiduciare și restituie suma autorului cu alt titlu (restituire împrumut, spre exemplu), infracțiunea analizată va putea fi reținută.

Raportat la modalitatea normativă prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 “Omisiunea evidențierii în alte documente legale a veniturilor realizate”, în cazul venitului realizat din transferul de monedă virtuală nu se poate reține această infracțiune, întrucât Codul fiscal stabilește expres că nu există obligația de ținere a evidenței contabile.

CONCLUZII

Deținerea criptomonedelor nu îi scutește pe proprietarii lor de problemele juridice ce pot decurge din deținerea sau transmiterea lor, motiv ce impune o reglementare fiscală și penală, pentru a se evita riscurile unei piețe nereglementate.

Dezvoltarea unei legislații pro-inovație prin reglementarea unui act normativ național “crypto-friendly” care să aibă o structură clară și logică și să protejeze consumatorii, afacerile și investitorii este imperios necesară ca viziune constructivă pe termen lung, singurul impediment fiind voința politică.

O variantă optimă ar reprezenta-o implementarea unor soluții juridice similare din legislația statelor catalogate deja ca fiind crypto-friendly. Modelul american este impresionant în domeniul activelor digitale, cu referire la Crypto Executive Order[18], actul normativ deschis către inovație și către “future of money”, generând totodată un sentiment de siguranță în rândul utilizatorilor și al investitorilor.


[1] Pentru o dezvoltare asupra noțiunii de monedă virtuală, a se vedea G. Zlati, Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penal, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021, pp. 21-26.
[2] Cu semnificația că sistemul de operare este cu acces liber, devenind astfel ușor auditabil de către orice persoană interesată, inclusiv autoritățile fiscale.
[3] Blockchain este un registru public descentralizat unde sunt înregistrate toate tranzacțiile efectuate vreodată în blockchain. Pentru dezvoltări asupra noțiunii a se vedea G. Zlati, Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penal, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021, pp. 12-21.
[4] Art. 114 alin. 2 lit. m) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.
[5] Bolboceanu Maria, Cîrnu Camil-Ciprian, Fiscalitatea criptomonedelor în România, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, disponibil aici, p. 30. (ultima accesare: 02.06.2022)
[6] Art. 116 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.
[7] D. Cherteș, Venitul din transferul de monedă virtuală și evaziunea fiscală, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021, p. 11, articol disponibil aici
[8] Disponibil aici
[9] D. Cherteș, Venitul din transferul de monedă virtuală și evaziunea fiscală, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021, p. 13, articol disponibil aici
[10] Pentru o dezvoltare a operațiunii potrivit sistemului de drept din SUA a se vedea aici, p. 18.
[11] Legea 128/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicat în M.Of. 456 din 2022.05.06.
[12] Monedele virtuale reprezintă doar un mijloc legal de schimb cu condiția de a fi acceptate ca atare de către cealaltă parte contractantă.
[13] Disponibil aici
[14] Art. 10 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare.
[15] A se vedea NETOPIA Payments oferă opțiunea de plată prin criptomonedele eGold și Bitcoin a mașinilor vândute de dealerul Autoworld, publicat la 13.10.2021 pe https://nocash.ro, disponibil aici.
[16] O. Bugnar-Coldea, Infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, Ed. Universul Juridic, București, 2021, p. 149.
[17] D. Cherteș, Venitul din transferul de monedă virtuală și evaziunea fiscală, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021, p. 23, articol disponibil aici
[18] Disponibil aici


Marius Moldovan
Student – Facultatea de Drept din cadrul Universității de Medicină Farmacie Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” Târgu Mureș

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti