Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Elin Andrii vs. Societățile de asigurări din România. Admiterea excepției lipsei calității de reprezentant convenţional al unor angajați din cadrul societăților de asigurări
21.06.2022 | Elin ANDRII

Secţiuni: Asigurări, Opinii, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Elin Andrii

Elin Andrii

Nu mai reprezintă pentru nimeni o noutate numărul imens de dosare înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca părţi litigante unitățile reparatoare/unitățile de rent versus societățile de asigurări.

Însă, noutatea (cel puțin pentru mine) o reprezintă faptul ca am descoperit de ceva timp că adversarii mei, angajați în cadrul diferitelor societăți de asigurări, care pledează în instanţă împotriva mea, NU DEŢIN CALITATEA DE REPREZENTANT CONVENŢIONAL în aceste dosare, respectiv, nici cea de avocat și nici cea de consilier juridic! Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu deţin calitatea de reprezentant convențional, o mare parte dintre aceştia mai poartă şi ROBĂ (de consilier juridic)!

Şi totuși de atâta timp nimeni nu a sesizat (recunosc, eu mi-am dat seama destul de târziu, am avut încredere în aceste corporații) această mare problemă.

Să o luăm cu începutul, chiar dacă poate, pentru anumiți juriști, pot fi destul de plictisitoare aceste articole binecunoscute din Codul de Procedură Civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Codul de Procedură Civilă: Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.”

 Articolul 151 din C.proc.civ, statuează: „Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.”

Astfel, în momentul studiului unui dosar aflat pe rolul instanţelor, am observat faptul că reprezentantul „convenţional” al părţii adverse depusese o FOAIE A4 pe care o numea „DELEGAŢIE”.

Din pură curiozitate (sincer, la acel moment, mă gândeam că persoana respectivă este înscrisă în CCJ, dar nu vrea să cumpere caietul cu împuternicirile de reprezentare juridică eliberat de CCJ), am accesat pagina de Internet a Colegiului Consilierilor Juridici, secțiunea „Tablou CCJ” si am verificat dacă persoana respectivă este înscrisă în Colegiul Consilierilor Juridici, implicit pe Tabloul CCJ.

SURPRIZĂ! Respectiva persoană nu era înscrisă în CCJ (şi sunt destul de convinsă că nici în momentul redactării prezentului articol nu s-a înscris în CCJ)! Având în vedere că în acel prim dosar (în care am invocat această excepţie) nu regăseam împuternicirea emisă de CCJ, am luat la rând, la studiu, toate dosarele demarate împotriva respectivei societăţi de asigurare (sute de dosare) şi am constatat faptul că o singură persoană (dintre toate persoanele care au pledat în instanţă în baza unei foi A4 denumită delegaţie) era înscrisă, la acel moment, în Colegiul Consilierilor Juridici având astfel calitatea de reprezentant convenţional.

Astfel, la primul termen de judecată, am invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al angajatului societății respective, iar instanța de fond (deşi acest lucru nu reiese din încheierea de şedintă de mai jos), respectând dispozițiile art. 82 alin. (2) din C.proc.civ., a acordat un termen scurt în vederea depunerii de către pârâtă a dovezii privind calitatea reprezentantului convenţional.

La termenul următor, reprezentantul pârâtei a depus tot o foaie A4 pe care scria „delegaţie”, astfel că, subsemnata în calitate de consilier juridic ÎNSCRIS ÎN COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI, am insistat în vederea admiterii excepţiei invocate la primul termen de judecata.

Astfel, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, a admis excepţia lipsei calității de reprezentant conventional al paratei, reținând următoarele:

„Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe reclamant XXXXXXXX şi pe pârât XXXXXXXXXXX, intervenient XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect cerere de valoare redusă 32100 LEI La apelul nominal făcut în camera de consiliu, a răspuns reclamanta, prin consilier juridic și pârâta, prin consilier juridic. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, reclamanta, prin consilier juridic, solicită admiterea excepţiei lipsei calitătii de reprezentant convenţional al pârâtei.

Pârâta, prin consilier juridic, solicită respingerea excepţiei lipsei calitătii de reprezentant convenţional, legea nu prevede o anumită formă a împuternicirii de reprezentare.

Instanţa admite lipsa calitătii de reprezentant convenţional al persoanei împuternicite să participe la acest termen de judecată.

Conform art. 84 Cod de procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

Conform art. 82 alin. 1 Cod procedură civilă, când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor, iar dacă acestea nu se acoperă cererea va fi anulată.

Potrivit art. 151 alin. 2 Cod procedură civilă, consilierul juridic va depune împuternicirea, potrivit legii.

În prezenta cauză nu rezultă că reprezentantul pârâtei, din timpul şedinţei de judecată, XXXXXXXXXXXXXXX, este consilier juridic, astfel cum impun prevederile art. 84 alin 1 Cod de procedură civilă, raportat la dispoziţiile Legii 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Sub aspectul dobândirii calităţii de consilier juridic, instanţa reţine că acest lucru este condiţionat de îndeplinirea criteriilor şi formalităţilor prevăzute de legea specială, respectiv Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi Statutul din 2004 al profesiei de consilier juridic.

Art. 1 din Statutul profesiei de consilier juridic stabileşte că „profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform Legii 514/2003”.

Totodată, art. 15 din Legea 514/2003 prevede că “înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici, pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi statutului fiecărui colegiu teritorial”.

La dobândirea calităţii de consilier juridic sunt verificate criteriile stipulate de art. 9-10 din Legea 514/2003, respectiv art. 14, art. 18 şi art. 19 din Statutul profesiei de consilier juridic, în care sunt reglementate condiţiile, cauzele de nedemnitate şi de incompatibilitate.

Astfel, conform art. 16 pct 2 din Statut, colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de lege şi statulul profesiei şi avizează admiterea în colegiul respectiv.

După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi juridice.

Relevant este şi art. 29 alin 3 din Statutul profesiei de consilier juridic, conform căruia „licenţiatul unei facultăţi de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea definitiv”.

Dispoziţiile legale expuse prevăd, aşadar, necesitatea înscrierii în profesia de consilier juridic şi realizarea formalităţilor de opozabilitate, în acest sens.

Absolvirea unei forme de învăţământ juridic şi angajarea, respectiv numirea în funcţia de consilier juridic, NU SUNT SUFICIENTE, PENTRU DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE CONSILIER JURIDIC ŞI DE MEMBRU AL ACESTUI CORP PROFESIONAL.

În lumina acestor norme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, prin Decizia nr. 9/04.04.2016, pronunţată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că „anumite activităţi juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acţiuni, de exercitare şi motivare a căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilieri juridici, dar prestarea unor astfel de activităţi le este perimsă numai în condiţiile reglementate de art. 1-4 din Legea nr. 514/2003, adică în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat”.

Prin urmare prestarea unor activităţi juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, se poate realiza de consilieri juridici, în calitatea lor de funcţionari publici (în cazul unei autorităţi, instituţii publice sau persoană juridică de drept public) sau de angajaţi cu contract individual de muncă (în cazul unei instituţii, a unei persoane juridice de drept public sau privat), însă exclusiv ulterior dobândirii calităţii de membru al acestei profesii juridice.

Dat fiind că art. 2 şi art. 3 din Legea 514/2003 nu instituie o procedură paralelă pentru dobândirea calităţii de consilier juridic, ci stabilesc modalităţi de exercitare a acestei profesii, REZULTĂ CĂ ÎNCHEIEREA UNUI CONTRACT DE MUNCĂ, DE CĂTRE O PERSOANĂ FIZICĂ, PENTRU OCUPAREA UNEI FUNCŢII DE CONSILIER JURIDIC ÎN CADRUL UNEI SOCIETĂŢI, NU REPREZINTĂ UN MIJLOC DE DOBÂNDIRE A CALITĂŢII DE CONSILIER JURIDIC.

Persoana angajată are obligaţia de a face demersurile necesare în vederea înscrierii în profesia de consilier juridic şi numai ulterior înscrierii şi îndeplinirii acestor formalităţi va exista corespondent între funcţia ocupată în cadrul societăţii şi calitatea sa.

Faţă de împrejurarea că a fost admisă excepţia lipsei calitătii de reprezentant convenţional al persoanei împuternicite să participe la acest termen de judecată, instanţa nu va acorda cuvântul acesteia, judecarea cauzei făcându-se în lipsa sa.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul părţii pe probe potrivit art. 237 C.proc.civ.

Reclamanta, prin consilier juridic, solicită proba cu înscrisuri, precum și respingerea probei testimoniale cu martor, solicitată de către pârâta, existând o declaraţie a acestuia la dosarul cauzei.

Deliberând asupra probelor, instanţa, în temeiul art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 C.proc.civ. încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că sunt admisibile şi concludente, în scopul soluţionării procesului.

Instanţa respinge cererea de administrare a probei testimoniale, având în vedere că nu este utilă soluţionării cauzei.

Instanța, în baza art. 244 Codul de Procedură Civilă, declară cercetarea procesului terminată, iar în temeiul art. 392, coroborat cu art. 244 alin. 3 Cod procedură civilă, declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.

<…pledoaria subsemnatei…>

Instanţa, având în vedere că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiul de drept, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile în fond şi reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Având nevoie de timp pentru a delibera amână pronuntarea la data de XXXXXXX

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:

Admite lipsa calitătii de reprezentant convenţional, invocată de reclamantă.

Amână pronunţarea în cauză la data de XXXXXXX.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, XXXXXXX.”

Aveţi totuşi grijă dacă vreţi să invocaţi această excepţie, întrucat în urma admiterii excepţiei în mai multe dosare, anumiţi angajaţi ai societaţilor de asigurări, nu mai sunt chiar atât de fericiţi atunci când avem dosare împreună. De asemenea, mai este posibil să vă fie adresate şi cuvinte urâte sau lecţii de etică nesolicitate pe holurile instanţelor judecătoreşti (deşi, în opinia mea, aceste lucruri arată că persoana respectivă este un adversar slab, pe care am reuşit prea uşor să îl enervez), cel puţin eu asta păţesc, dar m-am obişnuit cu aceste lucruri…

Având în vedere cele relatate mai sus, bineînţeles că am constatat faptul că şi angajaţii altor societăţi de asigurări, care pledează îmbrăcaţi în robe, în faţa instanţelor judecătoreşti, nu deţin calitatea de reprezentant convenţional astfel cum prevăd dispoziţiile Codului de Procedură Civilă, însă, promit să revin cu un nou articol în care vă povestesc şi despre aceste speţe.

Consilier juridic Elin Andrii, Head of Legal Department

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti