Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. încălcarea dreptului la muncă prin instituirea incompatibilității între calitatea de personal al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau al caselor de asigurări şi cea de salariat în cadrul societăţilor furnizoare de servicii medicale
21.06.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Dreptul muncii, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 602 din 20 iunie 2022 a fost publicată Decizia nr. 154/2022 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 295 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Elena Daniela Dragnea în Dosarul nr. 318/44/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2019.

În opinia autoarei excepției, dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul la muncă, întrucât nu recunosc pregătirea profesională de medic şi restricţionează dreptul de a practica această profesie, deşi ministrul sănătăţii, în baza diplomelor obţinute, certifică acest drept.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 285 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Însă Curtea observă că, anterior sesizării sale, Legea nr. 95/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, dându-se textelor o nouă numerotare, normele de lege criticate regăsindu-se la art. 295 alin. (1). În aceste condiţii, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, potrivit cărora: „Personalul CNAS şi al caselor de asigurări este constituit din funcţionari publici şi personal contractual, în condiţiile legii, şi nu pot desfăşura activităţi la furnizorii de servicii medicale.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate instituie o incompatibilitate între calitatea de personal al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau al caselor de asigurări, constituit din funcţionari publici şi personal contractual, şi cea de salariat în cadrul societăţilor furnizoare de servicii medicale.

Din examinarea dispoziţiilor legale în materie, respectiv a dispoziţiilor art. 276 şi 277 din Legea nr. 95/2006, Curtea reţine că CNAS, instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, asigură aplicarea politicilor şi programelor Guvernului şi are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, iar casele de asigurări gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, şi pot derula şi dezvolta şi activităţi pentru valorizarea fondurilor gestionate.

Curtea reţine că, potrivit art. 253 alin. (1)-(4) din Legea nr. 95/2006, furnizorii de servicii medicale, care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii, pot intra în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Procesul de evaluare cuprinde cabinetele medicale, ambulatoriile de specialitate, spitalele, farmaciile şi furnizorii de îngrijiri la domiciliu, precum şi alte persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii. Evaluarea furnizorilor de servicii medicale se face la nivel naţional sau judeţean. Comisiile de evaluare a furnizorilor de servicii medicale la nivel naţional sunt formate din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai CNAS, iar, la nivel judeţean, comisiile de evaluare sunt formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate şi, după caz, ai ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii.

De asemenea, potrivit art. 254 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, furnizorii de servicii medicale care pot fi în relaţii contractuale cu casele de asigurări sunt unităţile sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor legale în vigoare, autorizate, evaluate şi selectate în condiţiile legii şi alte persoane fizice şi juridice care furnizează servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. În acest sens, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de servicii numai cu unităţile care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii şi care nu sunt cuprinse în hotărârea Guvernului pentru aprobarea raportului comisiei de selecţie şi a listei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Totodată, potrivit art. 255 alin. (1) din lege, relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări sunt de natură civilă, reprezintă acţiuni multianuale şi se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract.

Ca atare, având în vedere cadrul legal anterior menţionat, Curtea reţine că raţiunea instituirii incompatibilităţii între calitatea de personal al CNAS şi al caselor de asigurări şi cea de salariat în cadrul societăţilor furnizoare de servicii medicale este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către personalul CNAS şi al caselor de asigurări a atribuţiilor ce le revin potrivit legii, şi anume asigurarea sănătăţii publice şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece, potrivit normei constituţionale, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce statutul personalului CNAS şi al caselor de asigurări trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora.

De altfel, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, paragraful 38, Curtea a reţinut că importanţa şi necesitatea reglementărilor în materia combaterii corupţiei şi promovării integrităţii în sectorul public, în cadrul sistemului normativ naţional, sunt cunoscute şi acceptate, aceste reglementări reprezentând răspunsul la o cerinţă reală a societăţii româneşti şi o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni, în cadrul procesului de evaluare a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de aceasta ca stat membru al Uniunii Europene. Din raţiuni de prevenire a faptelor de corupţie de către anumite categorii de personal, anume individualizat, legiuitorul este liber să instituie în sarcina acelui personal obligaţii suplimentare, tocmai în considerarea activităţii pe care acesta o desfăşoară, activitate de o anumită natură şi importanţă (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.412 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, sau Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009).

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti