Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. încălcarea principiului egalităţii în faţa legii prin imposibilitatea introducerii contestaţiei privind durata rezonabilă a procesului penal în privința proceselor penale începute înainte de intrarea în vigoare a NCPP
22.06.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 22 iunie 2022 a fost publicată Decizia nr. 96/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Lemarco – S.A. din Bucureşti, de Mircea Rădină şi de Neculai Martaş în Dosarul nr. 5.803/3/2019 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.326D/2019.

În opinia autorilor excepției, dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil cunoaşte o protecţie mult mai elaborată şi nediferenţiată prin normativul şi practica judiciară aferente Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel încât, în mod firesc, se vor aplica cu prioritate aceste instrumente de protecţie a drepturilor omului, şi nu o dispoziţie neconvenţională şi neconstituţională cuprinsă în Legea nr. 255/2013. Invocă, în acest sens, dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Constituţie. Arată că, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, acces care nu poate fi îngrădit prin invocarea pretextului potrivit căruia legea procesuală nouă nu prevede o cale de atac efectivă internă împotriva duratei excesive a procesului. Susţin că, prin norma criticată, legiuitorul naţional a nesocotit caracterul universal şi nediscriminatoriu al unui proces echitabil, în eficientizarea căruia trebuie recunoscut dreptul la o durată rezonabilă a procesului penal, garanţie consfinţită inclusiv prin art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 105 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu următorul conţinut: „Dispoziţiile art. 4881-4886 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestaţia privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 105 din Legea nr. 255/2013, criticate dintr-o perspectivă identică, prin deciziile nr. 295 din 6 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 16 august 2021, nr. 488 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 14 decembrie 2017, nr. 612 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 27 decembrie 2016, nr. 668 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, şi nr. 589 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 16 ianuarie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că, fiind vorba de norme penale ce aparţin domeniului procedural, acestea sunt guvernate de principiul activităţii, ceea ce înseamnă că legea se aplică din momentul intrării în vigoare şi până la momentul ieşirii sale din vigoare. Astfel, la aplicarea legii procesual penale nu se ia în considerare data săvârşirii infracţiunii, ci data la care se efectuează actul procesual sau procedural, chiar dacă procesul a fost început anterior intrării în vigoare a legii. Totodată, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reţinut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea „sunt prevăzute numai de lege”.

Curtea a reţinut, de asemenea, că, prin dispoziţiile legale deduse controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii diferite. Curtea a constatat, astfel, că textul de lege criticat nu stabileşte vreo distincţie sau discriminare, motiv pentru care nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie. Câtă vreme procesul penal este guvernat de alte reguli procedurale pentru fiecare categorie în parte, este evident că, din această perspectivă, cele două categorii de persoane se află în situaţii juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferenţiat este pe deplin justificat. Prin urmare, Curtea a constatat că, în cauză, nu poate fi reţinută încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Legea fundamentală.

Referitor la invocarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a constatat că principiul accesului liber la justiţie are ca semnificaţie faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social. Cu toate acestea, el poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece competenţa şi procedura sunt stabilite de lege. Este îndeobşte admis că procesul penal se desfăşoară sub autoritatea ordinii normative de drept care capătă caracter efectiv prin constrângere şi conformare, sens în care, dimpotrivă, tocmai în realizarea dreptului la un proces echitabil, situaţia nou-reglementată, dacă s-ar aplica retroactiv, adică proceselor începute sub imperiul legii vechi, ar duce la afectarea previzibilităţii legii ce guvernează procesul. Mai mult, Curtea a reţinut că împrejurarea că procesele începute sub imperiul legii vechi nu sunt susceptibile de cenzura ce poate fi exercitată pe calea contestaţiei privind durata rezonabilă a procesului nu echivalează cu afectarea principiului constituţional consacrat de art. 21, deoarece, în acord cu art. 8 referitor la caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal din Codul de procedură penală, „Organele judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali, astfel încât (…) orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil”. Prin urmare, indiferent de regimul juridic sub autoritatea căruia au fost începute procesele, organele judiciare, în deplin acord cu principiul legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, sunt obligate să respecte un termen rezonabil de soluţionare a cauzelor.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti