Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Guvernul a adoptat Legile Justiției. UPDATE: Sesizarea Comisiei de la Veneția
15.09.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Lege 9, Proiecte legislative, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Miercuri, 14 septembrie 2022, Uniunea Salvați România (USR) a informat că a sesizat Comisia de la Veneția.

Iulian Bulai, deputat USR și președinte al grupului ALDE de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE): „Comisia de la Veneția va emite o opinie pe cele trei legi ale justiției. Asta am cerut astăzi în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor. PSD-PNL ar trebui să nu se grăbească: să aștepte punctul de vedere solicitat și să-l implementeze în raport cu prevederile MCV și GRECO.”

Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției: „Este bine că vom avea un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția. În ciuda angajamentelor din programul de guvernare, domnul ministru Predoiu s-a opus din răsputeri obținerii unui asemenea aviz din partea Comisiei de la Veneția. Luând în considerare dezbaterile din Comisia specială și faptul că foarte multe asociații profesionale critică aceste proiecte, cu argumente substanțiale, este esențial să avem la îndemână avizul Comisiei de la Veneția și să dăm un vot în cunoștință de cauză. Solicităm coaliției PSD-PNL-UDMR să fie date rapoarte pe cele trei legi după ce vom vedea argumentele Comisiei de la Veneția.”

***

Miercuri, 24 august 2022, Guvernul României a adoptat Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară și Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

***

Luni, 22 august 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat avizul proiectului de lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Proiectului de lege privind organizarea judiciara si a Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul

***

Vineri, 12 august 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă, cu observaţiile adoptate în cadrul şedinţei Comisiei nr. 1 comună din data de 11.08.2022, a proiectului de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectului de lege privind organizarea judiciară şi a proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu şi-a însuşit observaţiile minoritare/singulare formulate în cadrul şedinţei Comisiei nr. 1 comună din data de 11.08.2022.

:: Ordinea de zi soluţionată (pct. 1)

***

Vineri, 12 august 2022, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, în ședința de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat: „Ministerul Justiției (MJ) a sesizat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin scrisoarea din 21 iulie 2022, solicitând avizul acestui for asupra proiectelor legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul CSM.

Ele sunt astăzi pe ordinea de zi și aș dori, în primul rând, să mulțumesc tuturor membrilor CSM pentru disponibilitatea de a participa și ține această ședință. Aceste mulțumiri nu sunt formale. Sunt de părere că simpla, dar importanta împrejurare că ne aflăm astăzi în ședința de dezbatere a acestor proiecte este un succes instituțional al celor două autorități constituționale implicate, cea executivă și cea judecătorească, precum și a societății civile, într-un efort de cooperare reală, în termeni constituționali, cooperare care nu poate fi acoperită de inerentele pasiuni și emoții care însoțesc un astfel de efort.

Ceea ce va face astăzi Plenul CSM, sesizat legal de MJ, indiferent de rezultat, este un exercițiu constituțional și democratic desfășurat în deplină concordanță cu principiul constituțional al cooperării loiale între instituții, observat în nenumărate decizii ale Curții Constituționale din România.

Dacă această subliniere poate părea unora sau altora un simplu exercițiu retoric, invit pe toți să revadă extraordinarele controverse, tensiuni, blocaje instituționale și chiar frământări sociale care au însoțit procese legislative similare din alte state membre ale Uniunii Europene, care au necesitat uneori intervenția hotărâtă a Comisiei Europene. La noi, în țara noastră, deși anevoios, întins pe o durată de aproximativ 2 ani, din cauza stagnării din 2021, acest proces s-a construit totuși incremental și instituțional, accelerat în 2022 și ajuns astăzi în fața deciziei dumneavoastră. MJ nu a fost singur în acest proces, după cum voi arăta, a mobilizat și a primit cooperare și sprijin din partea dumneavoastră și a unor instituții reprezentate astăzi în acest Consiliu, mă refer, desigur, atât la ÎCCJ, cât și la Ministerul Public, după cum, această cooperare și dialog au venit și din partea majorității celor implicați în dezbaterea publică a legilor.

Sunt convins că acest efort constructiv nu va scăpa opiniei publice, cetățenilor români, dar nici partenerilor noștri europeni și euro – atlantici. Este un exemplu de soliditate și predictibilitate instituțională în vremuri de mari crize, frământări și îngrijorări pe continentul nostru și în lume. Este un exemplu de maturitate și responsabilitate statală a CSM în primul rând, dar și a executivului român.

De aceea, permiteți-mi să închei acest scurt preambul prin a vă mulțumi, din nou, pentru că vă ridicați prin participarea la această ședință o dată în plus la înălțimea statală la care Constituția României plasează acest for, repet, fără a anticipa în niciun fel rezultatul deciziei dumneavoastră. Și fiți convinși că, dincolo de îndoieli, suspiciuni și controverse, critici sau acuze, de cele mai multe ori nefondate, care însoțesc inerent activitatea unui for de asemenea importanță, ceea ce rămâne în urmă nu sunt aspectele subiective și marginale, ceea ce rămâne este decizia în fundamentele ei esențiale, liniile majore și efectele acestora asupra Justiției și cetățenilor.

Dumneavoastră nu veți proceda astăzi doar la o avizare tehnică a unor proiecte legislative, ci la un act de consolidare statală a României ca stat european, un act de consacrare, odată în plus, a maturității puterii judecătorești din România, cu nimic mai prejos în luminile și umbrele sale față de celelalte puteri judecătorești europene.

După cum știți și cum evocam mai sus, proiectele au parcurs un drum lung și anevoios pe alocuri până au ajuns pe masa dumneavoastră. Proiectele au fost puse în dezbatere publică în 2020, dezbătute public până în aprilie 2021, trimise de MJ la CSM și apoi retrase în 2021, rămase cumva apoi în nelucrare, reluate în elaborare și finisare în ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeană, atât cu DG Just, din perspectiva MCV, cât și cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbătute public în mai – iunie în acest an și, în final, modificate în urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociații, ong-uri, sindicate și numeroși judecători și procurori.

Proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS și MIPE.

Procedura este legal îndeplinită.

Din punct de vedere politic, deși este nerelavant sub aspectul activității CSM, pentru rigurozitate și completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susținute de Coaliția de Guvernare PSD – PNL – UDMR și, dacă îmi permiteți o glumă pe un ton serios, nesusținute de USR.

Dincolo de aspectele procedurale ale dezbaterii publice și avizării inter – ministeriale, pentru mine, ca ministru care susține proiectele, elaborarea lor a însemnat mai mult decât un exercițiu conceput astfel încât să obțin avizul pozitiv al CSM, așa cum am fost public acuzat pe baza unor simple procese de intenții. ”Honi soit qui mal y pense” spune un dicton celebru.

Nu, nu am construit aceste proiecte doar pragmatic! A fost mult mai mult decât atât. Să mă explic! În vara și toamna anului 2021 am avut, la cererea acestora, mai multe întâlniri cu judecători și procurori, dar și cu diplomați europeni, în care am receptat îngrijorarea privind nepromovarea de către MJ a proiectelor legilor justiției și, în general, privind starea sistemului judiciar. Am constatat desigur, ca fost ministru și parlamentar în exercițiu, stagnarea acestor proiecte. În urma acestor dialoguri principiale, evaluări și reflexii, am ajuns la o concluzie care este probabil pentru dumneavoastră o banală observație și anume că falii adânci străbat sistemul judiciar în lung și în lat pe diverse subiecte și cu diverse motivații, mai mult sau mai puțin justificate.

Problema care se pune este însă cine și cum poate micșora aceste falii, dacă nu chiar închide prin punți solide?! Firește, numai CSM poate face acest lucru, pentru că el este personajul cheie al poveștii, cum se spune. Așa l-a stabilit Constituția, adică Parlamentul, adică națiunea. Firește că reconcilierea și modernizarea nu se pot face ”bătând din palme”, după cum, firește, trebuie făcut pe acest drum un prim pas.

De aceea, atunci când, printr-o incredibilă întorsătură a împrejurărilor, așa cum numai hazardul glumește uneori cu oamenii, am ajuns din nou în fața proiectelor, am considerat că poate fi o ocazie bună ca ele să pună o piatră de fundație la o viitoare reconciliere din sistemul judiciar, dintre membrii unor cariere vocaționale nobile, cariere în care se ajunge numai după zeci de mii de pagini citite și deslușite, sute de cărți răscolite, examene și evaluări. Aceste legi ar putea fi primul pas în reconstrucția reconcilierii și modernizarea din Justiție.

Dar pentru aceasta, este nevoie ca legile să cuprindă cât mai multe propuneri venite dinspre sistemul judiciar, al cărui reprezentant este CSM. De aceea, când am plecat din nou la drum cu elaborarea proiectelor, am făcut-o cu gândul clar că ele trebuie să fie în principal în substanța lor expresia năzuințelor și viziunilor judecătorilor și procurorilor, iar MJ să fie un catalizator al acestora, pe bazele propriei sale viziuni.

Iată motivul pentru care am primit multe amendamente dinspre sistemul judiciar și CSM, iată motivul pentru care rămân deschis dialogului pentru rafinarea proiectelor. El nu este doar un motiv pragmatic, respectiv obținerea avizului CSM, ci unul ceva mai serios : legile vor fi acceptate și vor contribui la funcționalitatea Justiției, dacă vor îmbrățișa multe din propunerile Justiției. (O paranteză pe același ton de glumă serioasă : vă rog să nu înțelegeți că avizul pozitiv nu este important pentru MJ … .)

Iată motivul pentru care, în unele locuri am revizitat concepția inițială a MJ. Spre exemplu, am revenit la soluțiile în care am repus CSM în prim plan în unele proceduri și materii, deși inițial am făcut acest lucru cu INM, pentru că CSM, nu INM, este împuternicit constituțional cu garantarea independenței justiției. Și ce garanție mai bună și solidă ar fi pentru independență decât competența și profesionalismul ?! CSM, nu INM, este ales de judecători și procurori, exceptând membrii de drept și pe cei ai societății civile. Deci, CSM este și constituțional, și democratic îndrituit cu responsabilitățile respective.

Cifrele pot fi uneori mai convingătoare decât cuvintele. În ultima rundă de dezbateri publice, am primit și examinat 868 de amendamente. Foarte multe s-au regăsit în proiecte. Spre exemplu, au fost preluate peste 70% din amendamentele făcute de fiecare din secțiile CSM, 76% ale ÎCCJ, 67% al PÎCCJ, 50% DNA și DIICOT.

Suntem consțienți, aici la MJ, că e imposibil ca un proiect să satisfacă toate părțile interesate și nici nu ar fi bine ca un proiect să satisfacă deplin numai unele părți interesate, în sensul bun al cuvântului interesat.

Dar, în același timp, avem conștiința împăcată că aceste proiecte satisfac linii esențiale, cum ar fi independența, separarea carierelor, ”check and balance”, primatul dreptului european, răspunderea magistraților șamd.

Pe fond, după doi ani de discuții, proiectele sunt cunoscute de dvs., voi prezenta pe scurt zonele principale în care am intervenit.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

– Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

– Ridicarea la rang de lege a procedurilor de numire în funcții de conducere de rang înalt a procurorilor şi a criteriilor obiective şi transparente de selecţie.

– În acord cu recomandarea MCV de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de Ministrul Justiţiei fac parte 2 procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).

– Creşterea duratei mandatelor pentru funcţii de conducere de la 3 la 4 ani, în vederea asigurării continuităţii viziunii manageriale pe un termen mai lung, care să permită realizarea obiectivelor asumate la numirea în funcţia de conducere.

– Profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, prin eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

– Probe diferite la concursul de promovare, fiind încurajată promovarea efectivă; pentru promovarea pe loc se susţine un concurs cu probe scrise teoretice şi practice, iar pentru promovarea efectivă se face o evaluare a actelor şi a conduitei magistratului, pe ultimii 3 ani; ca normă tranzitorie, promovarea pe loc a fost sistată timp de 3 ani, pentru a se da posibilitatea ocupării posturilor vacante la instanţele şi parchetele superioare care duc lipsă de personal; promovarea pe loc a procurorilor este permisă doar până la gradul de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel.
Observaţie: Propunere comună a SJ-SP din CSM pentru menținerea promovării în grad urmată de cea efectivă (în proiectul MJ era eliminată promovarea „în doi pași”, fiind reintrodusă urmare acestor propuneri, deşi într-o formulă uşor diferită)

– Flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că Procurorul General al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.

– Eliminarea abaterii disciplinare care viza: „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii”. O astfel de propunere are în vedere jurisprudenţa recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

– Eliminarea abaterii disciplinare care viza: “manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, având în vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general şi imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului să cunoască conduita pe care trebuie să o adopte, putând da naştere la dificultăţi de aplicare şi practică neunitară în materie disciplinară.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind organizarea judiciară:

– Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiției şi Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare și administrare a justiției, ca serviciu public; Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare şi administrare a justiției ca serviciu public.

– Întrucât gestiunea bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost privită de o parte a sistemului judiciar ca o condiţie pentru asigurarea independenţei financiare a acestuia, ca parte a independenţei judecătorilor, prezentul proiect prevede faptul că bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție şi este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli. Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele mai sus menţionate este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

– Proiectul stabilește faptul că măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. De asemenea, măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție şi Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul – şef al direcţiei, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

– Întrucât numirea în funcția de procuror în cadrul DNA şi DIICOT reprezintă un aspect esențial al raportului juridic de muncă și al carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată de numire în aceste funcții, uniformizând totodată regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcții. Proiectul propus detaliază regulile de organizare a concursului, componenţa comisiilor de concurs, procedura de notare și contestarea rezultatelor.

– În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate prin proiect motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii:

– În materia alegerii membrilor judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru simplificarea procesului electoral, proiectul elimină soluţia conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție şi a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanţă, respectiv în procesul de desemnare şi alegere a judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe şi parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri. Astfel, vor fi aleşi cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea propusă este de natură să asigure atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraţilor, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție.

– Proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ şi procurorul general al PÎCCJ (nu şi ministrul justiţiei) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

– Proiectul propune modificarea termenului de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită, modificarea asigurând atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători şi procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, cât şi necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic.
Observaţie: în tabelul transmis de CSM nu mai apare propunerea de majorare a termenului de prescripţie – în tezele prealabile CSM – SJ propunea însă majorarea de la 2 la 5 ani a acestui termen.

– Revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare:
– se propune reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare; sunt reglementate atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari; se prevede organizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a două direcţii – Direcţia de inspecţie pentru judecători, respectiv Direcţia de inspecţie pentru procurori; inspectorul-şef are calitate de ordonator terţiar de credite.

– se reglementează la nivel primar numirea în funcție a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct și a celor doi directori de inspecție din cadrul Inspecției Judiciare; Conform proiectului, atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

– se detaliază procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, în ceea ce priveşte aspectele esențiale ale procedurii; inspectorii judiciari sunt numiţi în funcție de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

– se reglementează detaliat procedura de revocare din funcție a inspectorului-şef, inspectorului- şef adjunct şi a celor doi directori de direcție din cadrul Inspecției Judiciare; modificând soluţia actuală, proiectul stabilește că aceștia sunt revocați din funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puțin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităților şi aptitudinile manageriale.

În încheiere, doresc să mai subliniez o dată faptul că, pentru MJ, aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiției, a consolidării independenței sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător și cea de procuror, a creșterii coerenței și funcționalității în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficiență a Justiției și prin aceasta de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești.

Aș dori în încheiere să mulțumesc echipei din cadrul MJ care a lucrat cu dedicație și profesionalism pe tot parcursul acestor doi ani la realizarea proiectelor. Fără această echipă, această discuție nu ar fi fost posibilă.

Vă solicit respectuos să avizați favorabil proiectele.”

***

Joi, 28 iulie 2022, Ministerul Justiției, în legătură cu punctele de vedere exprimate în mass media, a făcut următoarele precizări:

1. În legătură cu momentul inițierii procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

După cum a fost repetat precizat, Ministerul Justiției a reinițiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică inițial în 2020, septembrie. Ministerul Justiției a fost pregătit să inițieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent și ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, Ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar și a societății civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate și promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3 – 4 zile, în luna iulie. Prin urmare, momentul inițierii procedurii de avizare la CSM a fost consecința logică și directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar.

2. În legătură cu conținutul proiectelor.

2.1. Din septembrie 2020 și până la zi, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. La fel s-a întâmplat și după consultările cu Comisia Europeană. Diferențele punctuale între conținutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană și cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecința logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiției a primit multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secția pentru procurori, DNA și DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar inițiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competențelor legale de a-și reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite și nu numai.

2.2. Ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții, respectiv CSM Secția pentru judecători, CSM Secția pentru procurori, 6 asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, instanțe, parchete, grupuri de judecători și procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizații neguvernamentale din România, jurisprudența ÎCCJ, CCR, precum și Comisia Europeană (rapoarte MCV și consultări în 2022), Comisia de la Veneția (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc.

2.3. Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiției a dat și va da dovadă de transparență, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părților implicate.

3. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenții. Ministerul Justiției rămâne în continuare deschis dialogului și receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte. Indiferent de speculații, intențiile Ministerului Justiției sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independența Justiției, ci și o eficiență mai bună a funcționării acesteia, un sistem de echilibru și verificări (”check and balance”) în cadrul fiecărui mecanism de instituții juridice grupate, o meritocrație bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluției în grade profesionale ale carierei), ci și pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri,  primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE și al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA și DIICOT, garantarea independenței DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraților ș.a.m.d.

***

Vineri, 22 iulie 2022, Ministerul Justiției a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru avizare, proiectele legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizării judiciare și CSM, potrivit unui comunicat.

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției: „Pe baza soluțiilor rezultate, consider că proiectele reprezintă expresia fericită a dialogului dintre viziunea ministerului și a sistemului judiciar, prin armonizarea proiectelor cu multe din propunerile primite. Asigur pe toți cei care au formulat propuneri că toate cele 868 de amendamente au fost analizate cu seriozitate, în cadrul unei munci desfășurate cu răbdare și profesionalism de către toți cei care s-au implicat în această provocare. Dincolo de relevanța proiectelor pentru MCV și PNRR, finalizarea lor reprezintă încheierea unei prime etape importante în drumul lor către „lumina tiparului” Monitorului Oficial. Avizarea acestora de către CSM, adoptarea de către Guvern, adoptarea ca legi de către Parlament și promulgarea lor de către Președintele României, adică îmbrățișarea lor de către toate cele trei puteri ale statului, ar reprezenta următoarele „borne instituționale” esențiale pe acest drum al reconstrucției și modernizării sistemului judiciar. Echipa Ministerului Justiției își dorește ca acest efort instituțional, început în urmă cu doi ani de zile, să devină un „proiect concretizat”, spre schimbarea la față în bine a Justiției române, consolidarea independenței acesteia, garantarea și satisfacerea drepturilor și libertăților cetățenilor. Pentru Ministerul Justiției, transmiterea proiectelor spre avizarea CSM, după etapele anterioare, nu este un final de proiect, este doar un final de etapă și ne vom menține aceeași concentrare, travaliu și ritm și în următoarele etape. Doresc să felicit echipa ministerului și să mulțumesc tuturor celor care s-au aplecat asupra proiectelor și ne-au făcut propuneri, chiar și celor care au criticat variantele anterioare ale acestora sau strategiile ministerului, nu în ultimul rând presei, care a „pigmentat” cu analize utile acest parcurs, pentru că ne-au atras atenția asupra unor nuanțe importante, ne-au pus adesea pe gânduri și ne-au provocat să răspundem așteptărilor rezonabile! Vom coopera în continuare cu toate instituțiile, precum și cu partenerii noștri externi, pe bază de transparență și loialitate instituțională.”

Proiectele actualizate pot fi consultate aici.

***

Miercuri, 22 iunie 2022, Ministerul Justiției a dat publicității următorul comunicat cu privire la Legile Justiției:

„Adoptate în 2004 și ulterior modificate repetat, Legile Justiției reprezintă fundamentul legislativ al sistemului judiciar.

Modernizarea acestor legi și adecvarea lor la nevoile prezente și de perspectivă ale sistemului judiciar reprezintă o condiție esențială pentru realizarea unui serviciu public judiciar eficient, capabil să facă dreptate și să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, precum și ale unui sistem de apărare și aplicare a legii care să protejeze cetățenii, companiile și statul față de orice încălcări ale legii.

Ministerul Justiției și-a stabilit încă din anul 2020 obiectivul realizării unor proiecte ale Legilor Justiției care să tindă în cel mai înalt grad la atingerea acestor deziderate și care să constituie o bază solidă pentru o dezbatere de substanță în sistemul judiciar și societatea civilă asupra viitorului Justiției române.

Ministerul Justiției, observând prevederile constituționale și legale, a inițiat în anul 2020 elaborarea proiectelor Legilor Justiției în conformitate cu rolul și competența legală a acestuia de a contribui la bunul mers al Justiției, alături de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, instituția cheie în organizarea carierei judecătorilor și procurorilor și a organizării judiciare, pentru desfășurarea în bune condiții calitative și de eficiență a actului de Justiție, înfăptuită prin instanțele de judecată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

De asemenea, Ministerul Justiției a pornit în 2020 la elaborarea proiectelor Legilor Justiției inclusiv în lumina textelor constituționale care organizează Ministerul Public și îi așează activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, ca și a tuturor deciziilor Curții Constituționale ale României (CCR), obligatorii și în această materie, potrivit Constituției României.

Proiectele Legilor Justiției au fost elaborate ținând cont și de deciziile (obligatorii)  Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și de drept european.

Proiectele Legilor Justiției au fost elaborate ținând cont și de rapoartele de țară publicate de Comisia Europeană (COM) în cadrul „Mecanismului de Cooperare și Verificare” (MCV), de rapoartele din cadrul Mecanismului ”Rule of Law” (RoL) și de opiniile ”Comisiei de la Veneția” (ComV). Prin raportarea la aceste instrumente comunitare, Ministerul Justiției a urmărit alinierea proiectelor Legilor Justiției unor standarde, recomandări și evaluări formulate în cadrul acestor instrumente comunitare și rapoarte de evaluare, urmărind îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV și RoL.

Ministerul Justiției a ținut cont, în elaborarea proiectelor Legilor Justiției, de realitățile prezente ale sistemului judiciar, luând în considerare nevoile și condițiile concrete de expresie profesională și instituțională ale magistraturii române.

Pe lângă recomandările COM în cadrul rapoartelor MCV și RoL, opiniile ComV, deciziile CCR, deciziile CJUE, deciziile CEDO, Ministerul Justiției a luat permanent în analiză și considerare pozițiile exprimate de magistratura română prin CSM, colectiv sau individual de către membrii săi, inclusiv cei ai societății civile, de asociațiile profesionale ale magistraților, pozițiile individuale ale magistraților care s-au exprimat în diverse ocazii asupra instituțiilor cuprinse în aria de reglementare incidentă, dar și opiniile exprimate în societatea civilă.

Ministerul Justiției este singura instituție din ansamblul celor cu atribuții în sistemul judiciar care are drept de inițiativă legislativă. În elaborarea proiectelor Legilor Justiției, Ministerul Justiției a căutat să integreze pozițiile și opiniile indicate supra în cadrul propriei viziuni și concepții asupra instituțiilor cuprinse în aria de reglementare, plecând de la și încercând permanent să ajungă la satisfacerea interesului cetățenilor de a avea o Justiție independentă, responsabilă și răspunzătoare pentru propria calitate, o Justiție eficientă, o Justiție dreaptă. Ministerul Justiției nu este și nu poate fi doar un simplu redactor tehnic de texte juridice care să reflecte pur și simplu doar voința sau viziunea unor alte instituții din sistemul judiciar și în general din sistemul instituțional românesc sau european, ori din cadrul societății civile, fără ca această afirmație să prejudicieze, desigur, caracterul obligatoriu al deciziilor definitive ale instanțelor de judecată, ÎCCJ, CCR, CJUE sau CEDO, de care ministerul a luat întotdeauna act și le-a tratat ca atare. Rolul Ministerului Justiției este de a recepta toate aceste tendințe și opinii, de a le analiza și integra în proiectele sale elaborate potrivit viziunii sale, în funcție, deopotrivă, de pertinența lor raportat la realitățile din teren, de obiectivele ministerului, viziunea managementului acestuia, voința politică care propulsează transformarea proiectelor în legi, cu toate puse în perspectiva interesului cetățenilor și persoanelor juridice de a beneficia de un serviciu public de calitate în domeniul Justiției, capabil să aplice legea cu dreptate, în termene previzibile și la costuri rezonabile.

De la finalizarea elaborării lor în septembrie 2020, proiectele Legilor Justiției au intrat într-o dezbatere publică care a durat aproximativ 6 luni, până în aprilie 2021.

După dezbaterea publică încheiată în primăvara anului 2021, proiectele au fost înaintate către CSM, apoi în avizare interministerială, ambele procese de promovare în avizare fiind, din păcate, abandonate de minister la scurt timp după ce au fost demarate. În consecință, proiectele nu și-au mai urmat cursul firesc spre aprobarea de către Guvern și adoptarea ca legi de către Parlament, pentru ca apoi să poată fi eventual promulgate de către Președintele României și publicate în Monitorul Oficial.

În conformitate cu programul de guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, proiectele Legilor Justiției au fost reluate în ianuarie 2022 cu scopul de a fi adoptate până la finalul anului 2022.

Conform calendarului din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul asumat pentru intrarea în vigoare este Trimestrul II 2023. Sistemul judiciar are însă nevoie urgentă de aceste legi, ca și cetățenii care își doresc o Justiție așezată pe un cadrul legislativ modernizat.

În cadrul cooperării europene, Ministerul Justiției a reluat intensiv în anul 2022 dialogul cu COM pe acest subiect, atât la nivelul conducerii ministerului, cât și la nivel tehnic, dialog purtat pe bazele și în lumina unui parteneriat corect.

După finisări ale textelor în urma integrării unor propuneri primite pe parcursul dezbaterii publice din 2021, alinierea lor viziunii managementului curent al Ministerului Justiției și dialogul cu COM, proiectele sunt publicate astăzi, 22.06.2022, printr-o coincidență fericită exact în ziua în care magistratura română își alege viitorul CSM, care va intra în funcțiune în ianuarie 2023.

Reamintim că, într-o formă sau alta, în general neschimbată substanțial, proiectele au stat pe site-ul Ministerului Justiției din septembrie 2020. Ministerul Justiției a postat astăzi, 22.06.2022, forma lor actualizată cu contribuții punctuale în urma procesului de dezbatere publică și a procesului de reflecție asupra textelor pe parcursul dezbaterii publice. Înainte de a trece la etapa avizărilor, interministeriale și CSM, Ministerul Justiției rămâne deschis analizei oricăror contribuții sau propuneri de ultimă oră, cu precizarea importantă că nu este vorba de o nouă dezbatere publică propriu – zisă în sensul prevederilor legale care reglementează procedurile de adoptare a actelor normative, dezbaterea publică având loc pe parcursul anilor 2020 – 2021.

Ministerul Justiției va rămâne permanent deschis analizei opiniilor și propunerilor pe care le va primi inclusiv pe parcursul procesului de dezbatere parlamentară.

Orice contribuție poate fi transmisă în scris la adresa dean@just.ro, înainte de a trece mai departe la procedurile de avizare și adoptare la nivelul Guvernului, proces care va fi inițiat cu etapa avizărilor imediat după 01.07.2022.

Ministerul Justiției mulțumește pe această cale tuturor celor care au contribuit la elaborarea proiectelor Legilor Justiției.”

***

Miercuri, 22 iunie 2022, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară și Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

:: Proiect de Lege statut magistraţi | Expunere de motive
:: Proiect de Lege organizare judiciară | Expunere de motive
:: Proiect de Lege CSM | Expunere de motive

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti