Secţiuni » Jurisprudenţă » Curţi de apel
Jurisprudenţă Curţi de apel

Curtea de Apel București. Suspendarea executării sesizărilor ref. teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Text integral  
28.06.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Jurisprudență Curți de Apel, Selected, UNIVERSITARIA
JURIDICE - In Law We Trust

ECLI:RO:CABUC:2022:185.######
Dosar nr. ####/2/2022
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. ###
Şedinţa publică din data de 01.03.2022
Curtea constituită din:
Preşedinte: ###### #####
Grefier: #####-######## ######

Pe rol se află soluţionarea în contencios administrativ a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul ##### ##### #######, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, au răspuns reclamantul, prin avocat ###### ######, cu împuternicire avocaţială ##### ######## aflată la fila 2 a dosarului, şi pârâtul, prin consilier juridic #### ####### cu delegaţie la dosarul cauzei.

Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a prezentat pe scurt obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata acesteia, modul în care s-a îndeplinit procedura de citare, învederând faptul că pârâtul a depus întâmpinare iar reclamantul a depus note scrise şi răspuns la întâmpinare, după care:

Se procedează la comunicarea unui exemplar al întâmpinării către partea reclamantă.

La interpelarea instanţei, reprezentantul pârâtului arată faptul că nu a luat cunoştinţă de conţinutul răspunsului la întâmpinare.

Curtea dispune lăsarea dosarului la o a doua strigare, pentru a da posibilitate pârâtului să ia cunoştinţă de conţinutul răspunsului la întâmpinare.

La al doilea apel nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamantul, prin avocat ###### ######, cu împuternicire avocaţială ##### ######## aflată la fila 2 a dosarului, şi pârâtul, prin consilier juridic #### ####### cu delegaţie la dosarul cauzei.

Curtea pune în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată de pârât prin întâmpinare.

Reclamantul, prin avocat, depune la dosarul cauzei jurisprudenţă relevantă cu privire la excepţie.

La interpelarea instanţei, pârâtul arată că este vorba despre o excepţie de necompetenţă materială privind procedura de contencios administrativ. Astfel cum a arătat şi prin întâmpinare, actele pe care reclamantul le atacă nu sunt acte administrative în sensul Legii nr. 554/2004.

Curtea califică excepţia necompetenţei materiale invocate de pârât ca fiind excepţia inadmisibilităţii acţiunii. În continuare, procedează la verificarea competenţei instanţei, pe care o pune în discuţie.

Având cuvântul, reclamantul, prin avocat consideră că revine competenţa Curţii de Apel Bucureşti în soluţionarea prezentei cauze, având în vedere calitatea actului care face obiectul judecăţii, precum şi calitatea pârâtului.

Având cuvântul, pârâtul, prin consilier juridic, reiterează că îşi menţine cele susţinute prin întâmpinare.

Verificându-şi competenţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 din Codul de procedură civilă, Curtea constată ca îi revine competenţa generală, materială şi teritorială în soluţionarea prezentei cauze, faţă de dispoziţiile Ordinului nr. 5229/2020, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3), având în vedere rangul emitentului actului şi domiciliul reclamantului.

În continuare, Curtea acordă cuvântul asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii faţă de calitatea actului dedus judecății.

Având cuvântul, reprezentantul pârâtului consideră actele pe care reclamantul le contestă nu sunt acte administrative în sensul Legii contenciosului administrativ, ci sunt acte premergătoare unui alt proces, care nu au forţa juridică aferentă unei decizii sau a unui act emis de către o autoritate competentă. Consideră că acest aspect relevă şi de fondul cauzei.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepţiei, învederând că, în conformitate cu definiţia dată de art. 2 lit. c din Legea contenciosului administrativ, actul dedus judecăţii constituie act administrativ. În primul rând, pârâtul are personalitate juridică, iar prin Ordinul nr. ######### a fost aprobată înfiinţarea şi funcţionarea acestei unităţi executive, având o întreagă structură de conducere şi putând emite decizii într-un anumit regim juridic. Raportat la specificul cauzei, există şi Ordinul nr. 5229/2020, care prevede în art. 5 alin. (4) că unitatea executivă emite decizii în evaluarea premergătoare a legalităţii, chiar şi formale, fiind exprimarea unei voinţe administrative unilaterale. Ca atare, aceasta realizează un control de legalitate primar privind sesizările. Analiza acesteia se concretizează printr-o decizie care prezintă baza de învestire a comisiei, care nu are personalitate juridică. Or, comisia şi niciun alt organ nu au aptitudinea de a verifica legalitatea acestor decizii, ceea ce înseamnă că efectele juridice produse de acestea se circumscriu unui act administrativ autonom de bază. De asemenea, acestea constituie act de sesizare şi de declanşare a procedurii de soluţionare a acestei sesizări. Ca atare, consideră că acestea pot fi atacate pe calea contenciosului. Învederează că prin jurisprudenţa depusă la dosar s-a invocat aceeaşi excepţie, soluţia fiind de respingere.

Având cuvântul în replică, reprezentantul pârâtului consideră că reclamanta indică, din eroare, că reprezentantul legal al celei care trebuie să analizeze sesizările ar fi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării când, de fapt, C.N.A.T.D.C.U. are ca reprezentant legal pe Ministerul Educaţiei. În ordinul la care a făcut referire reclamantul sunt prevăzute două proceduri. Prima procedură este cea preliminară, care presupune verificarea actelor, similar unei registraturi, pârâtul neavând calitatea de a analiza fondul unei sesizări. Învederează că instituţia are personalitate juridică pentru îndeplinirea altor atribuţii. Faptul că C.N.A.T.D.C.U. are atribuţia de a analiza aceste sesizări nu constituie un motiv pentru care U.E.F.I.S.C.D.I. ar putea fi considerată reprezentantul Consiliului. Adresele au fost întocmite tocmai pentru că Unitatea Executivă nu are reprezentativitate juridică în numele C.N.A.T.D.C.U. Pentru aceste motive, pârâtul consideră că adresele nu reprezintă acte juridice unilaterale în sensul legii.

Având cuvântul în replică, reprezentantul reclamantului arată că nu este vorba despre o confuzie, atribuţiile C.N.A.T.D.C.U. fiind expres reglementate de dispoziţiile Ordinului nr #########. Însă, art. 3 din Anexa nr. 3 la acest ordin stabileşte criterii de evaluare preliminară a legalităţii acestor sesizări. Or, aceste evaluări sunt date în competenţa exclusivă a U.E.F.I.S.C.D.I., finalizate prin decizie, care se comunică C.N.A.T.C.D.U. şi în baza căreia se declanşează soluţionarea efectivă a sesizării. Ordinul amintit dă posibilitatea şi obligativitatea Unităţii Executive de a emite două categorii de decizii, fie de neconformitate, fie de conformitate. Ca atare, instituția pârâtă nu este o simplă registratură, ci o entitate cu personalitate juridică, care emite un act care nu poate fi supus controlului de către nicio altă autoritate din structura ministerului, ci doar de instanţa de judecată. În acelaşi sens esteși poziţia Ministerului Educaţiei rezultată din analizarea plângerii prealabile.

Curtea, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (4) din Codul de procedură civilă, uneşte soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii cu fondul cauzei, având în vedere necesitatea administrării aceluiaşi probatoriu. În continuare, acordă cuvântul asupra probatoriului.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului solicită administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar atât în cadrul contestaţiei, cât şi ulterior. Învederează că actele au fost comunicate direct părţii adverse. Mai arată că o parte din acest probatoriu reprezintă corespondenţa dintre Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă cu privire la modalitatea în care ar trebui soluţionată sau declanşată soluţionarea plângerii prealabile.

Având cuvântul, reprezentantul pârâtului solicită administrarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Curtea, în temeiul art. 255 şi 258 din Codul de procedură civilă, încuviinţează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constatându-le utile, concludente şi pertinente în soluţionarea prezentei cauze.

Nemaifiind alte cereri sau excepţii invocate, Curtea constată încheiată etapa cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul în dezbaterile asupra fondului cererii.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de suspendare. În motivarea condiţiilor de admisibilitate a acestei cereri, arată că s-a făcut dovada înregistrării plângerii prealabile pe data de 15.02.2022 împotriva adreselor U.E.F.I.S.C.D.I.

Privitor la condiţia existenţei unui caz bine justificat, arată că există trei motive centrale de nelegalitate. Astfel, la procedura soluţionării sesizării, trebuie avute în vedere dispoziţiile Ordinului nr. ######### corelate şi cu regulamentul de funcţionare aprobat prin Ordinul nr. 5804. Cele două ordine corelate stabilesc că, în activitatea preliminară de evaluare a sesizărilor, Unitatea Executivă trebuie să emită decizii de clasare sau de admitere. În acest sens, arată că reclamantului i-a fost comunicată o simplă adresă, conţinând un singur paragraf, prin care i se face cunoscut că sesizările îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa 3 la ordinul amintit. Mai mult, această adresă este semnată de un şef de birou, fără atribuţii juridice, nefiind însuşită şi nici avizată de compartimentul juridic al Unităţii Executive. Prin urmare, nu există dovezi că persoana care a semnat decizia are vreo abilitare în acest sens. Având în vedere că reclamantul a solicitat comunicarea deciziei, şi nu a unei simple adrese, înţelege că, de fapt, actul de învestire a C.N.A.T.D.C.U este reprezentat de cele trei adrese. Consideră reclamantul că aceste trei adrese sunt informe, pentru motivele amintite, inclusiv prin lipsa avizului juridic.

Mai arată reclamantul că cele învederate anterior conduc la nelegalităţile pe care U.E.F.I.S.C.D.I., prin adrese, le realizează în evaluarea şi aplicarea art. 3 din Anexa 3. Prin cererea de chemare în judecată a arătat faptul că nu au fost îndeplinite cel puţin două dintre cele patru condiţii prevăzute de articolul amintit, pentru niciuna dintre sesizări. Astfel, condiţia prevăzută de lit. c) obligă ca sesizarea să aibă ataşate anexe constând în copii ale documentelor studiate şi analizate de titularul sesizării. Or, aceste anexe nu există pentru niciuna dintre sesizări. Simpla ataşare a unui document intitulat „anexă”, dar care nu face decât să reproducă o investigaţie jurnalistică nu complineşte acest lucru, deoarece titularul sesizării nu convinge că a studiat documente şi şi-a fundamentat sesizarea pe o investigație serioasă.

De asemenea, consideră că este neîndeplinită şi condiţia prevăzută de lit. d), întrucât niciuna dintre aceste sesizări nu cuprinde o motivare proprie a titularului sesizării, prin indicarea de exemple concrete identificate de titularul sesizării, care să conducă la dubii privind nerespectarea standardelor de calitate, respectiv existenţa unor elemente de plagiat. Toate cele trei sesizări se prevalează de investigaţia jurnalistică făcută de acelaşi jurnalist, apărută în presa online. Având în vedere faptul că sesizările au fost făcute la două zile după apariţia articolului în presa online, ele nu pot convinge cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 3 din Anexa 3. Reclamantul consideră că toate cele învederate creează o îndoială suficientă privitoare la nelegalitatea actelor. În plus, învederează că titularul investigaţiei jurnaliste nu semnează niciuna dintre sesizări, fiind un terţ total de procedură. Or, asimilarea investigaţiei de către trei titulari nu pot convinge că art. 3 a fost respectat.

În referire la condiţia pagubei iminente, reclamantul arată că aceasta există, având în vedere celeritatea procedurii. Ordinul nr. ######### stabileşte că în 45 de zile investigaţia trebuie să fie încheiată printr-o decizie finală. Or, reclamantul consideră că investigaţia se desfăşoară în mod nelegal, întrucât comisia nu este legal învestită. De asemenea, există un prejudiciu de imagine constând în decredibilizarea reclamantului, având în vedere funcţia acestuia de demnitar al statului român. De asemenea, acestuia îi este afectată şi reputaţia profesională, prin compromiterea verificării fundamentate privind teza de doctorat. Arată că în spaţiul public există deja comentarii în acest sens. Învederează că prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se reclamă, în mod obligatoriu, un echilibru între dreptul la viață privată şi dreptul la imagine, în corelare cu libertatea de exprimare a opiniilor. Pentru toate cele arătate, solicită admiterea cererii de suspendare.

Având cuvântul, reprezentantul pârâtului arată că, privitor la activitatea instituţiei pârâte, regulamentul organizează cealaltă activitate reglementată în mod expres prin legislaţie. Cu privire la cealaltă procedură, Ordinul stabileşte în mod clar că avizul juridic aferent deciziilor de evaluare a sesizărilor de către C.N.A.T.D.C.U. este dat de compartimentul juridic al Ministerului Educaţiei. Mai mult, toate susţinerile reclamantei vizează fondul problemei, respectiv dacă există sau nu un plagiat. Or, acest aspect nu intră în atribuţiile instituţiei pârâte.

Învederează că până la data formulării cererii de chemare în judecată, U.E.F.I.S.C.D.I. a procedat la fel cu toate sesizările formulate din 2016 si până în prezent. Mai arată că ministerul nu a invalidat modul de desfăşurare a etapelor de verificare şi analiză de către Consiliu. Faptul că în această cauză există un anumit statut al reclamantului nu ar trebui să afecteze procesul de evaluare a tezei de doctorat. De asemenea, arată că evaluarea tezei de doctorat nu intră în competenţa instituţiei pârâte.

În plus, consideră că, in ipoteza în care s-ar reţine susţinerile reclamantului privind îndeplinirea condiţiilor suspendării, motivate de faptul că există o anumită funcţie publică a persoanei vizate, s-ar ajunge la o încălcare a imparţialităţii analizării documentelor.

Privitor la lipsa avizului juridic, arată că regulamentul vizează activitatea U.E.F.I.S.C.D.I, şi nu activitatea acesteia în calitate de registratură. Ministerul Educaţiei, care este reprezentantul legal al C.N.A.T.C.D.U. a înţeles să menţioneze în ordinul amintit că avizul juridic se dă de către minister la analizarea sesizărilor. Or, aceste aspecte nu pot fi dezbătute în prezenta cauză, nefiind emisă o decizie de către C.N.A.T.D.C.U. Reiterează că U.E.F.I.S.C.D.I nu are dreptul legal să aprecieze cu privire la conţinutul sesizărilor, fiind o etapă preliminară similară depunerii unei acţiuni introductive de instanţă. Ulterior, revine în sarcina C.N.A.T.D.C.U să efectueze această analiză. De aceea, consideră că toată argumentaţia reclamantului vizează fondul sesizărilor, nefiind îndeplinite condiţiile de suspendare.

Având cuvântul în replică, reprezentantul reclamantului arată faptul că nu este vorba despre o prevalare de funcţia deţinută de reclamant pentru susţinerea cererii. Funcţia acestuia reprezintă o realitate, prin prisma acesteia existând şi neplăceri. Teza de doctorat datează din 2003, iar până în prezent nu au fost semnalate probleme de nelegalitate ale acesteia. Dintr-o diligenţă proprie, a înţeles să atace nelegalităţile şi viciile realizate cu ocazia desfăşurării acestei proceduri. Art. 3 stabileşte obligaţii doar în sarcina U.E.F.I.S.C.D.I, şi nu şi a C.N.A.T.D.C.U de a evalua preliminar legalitatea, temeinicia şi fundamentarea sesizărilor, pentru a se stabili dacă, ulterior, pot face obiectul unei investigaţii ulterioare. Ca atare, U.E.F.I.S.C.D.I emite o decizii in urma evaluării. Cu privire la titularul acestei teze de doctorat, arată că au existat mai multe sesizări. O parte dintre acestea au fost clasate de U.E.F.I.S.C.D.I, reprezentând o dovadă că aceasta a efectuat o activitate proprie de evaluare a valabilităţii lor juridice, iar o parte au fost declarate admisibile.

Având cuvântul în replică, reprezentantul pârâtul arată faptul că aceasta procedură există din anul 2016, conform reglementării Ministerului Educaţiei. Învederează că U.E.F.I.S.C.D.I trebuie să fie imparţial, neavând voie să analizeze conţinutul, calitatea reclamantului, aceste atribuţii relevând de competenţa C.N.A.T.D.C.U.

Curtea, constatând încheiată etapa dezbaterilor, reţine pricina spre soluţionare.

CURTEA,

Deliberând asupra prezentei cauze, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. dos. ####/2/2022, reclamantul ##### ##### ####### a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, suspendarea executării deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa înregistrata sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. ieşire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. ieșire 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, arătând, în esenţă, următoarele:

Toate cele trei sesizări vizează teza de doctorat intitulata dimensiunea angajării Armatei României in operaţii întrunite multinaţionale”, susţinuta la Universitatea Naţionala de Apărare „##### I” (in continuare „Teza de doctorat”), al cărui titular este reclamantul.

Pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, au fost publicate trei adrese sub denumirea „Sesizarea nr.111 din 20.01.2022″, Sesizarea nr.123 din 21.01.2022″ si Sesizarea nr.143 din 25.01.2022″ (in continuare Adresele), din conţinutul cărora rezultă: existenta a trei sesizări referitoare la Teza de doctorat a reclamantului; admiterea administrativa de către UEFISCDI a celor trei sesizări, si investirea CNADTCU cu soluţionarea acestora;

Nu este publicata însă nicio informaţie din care sa rezulte existenta deciziilor UEFISCDI aferente celor trei adrese postate pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, respectiv data celor trei adrese de admitere administrativa a sesizărilor.

A menţionat reclamantul că necesitatea adoptării deciziilor de către UEFISCDI („[…] fie de clasare fie de admitere spre analiza a sesizării”) si publicarea lor pe site-ul www.cnatdcu.ro este impusa in mod expres prin art. 3 coroborat cu art. 5 alin. 4 din Anexa 3 la Ordinul nr.######### emis de către Ministerul Educaţiei si Cercetării ce reglementează Metodologia privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul tezei de doctorat fin continuare „Ordinul nr.5229/2020″^.

In urma solicitării reclamantului, prin Adresa de răspuns nr. 8724/14.02.2022 acestuia i-au fost comunicate in integralitate sesizările si adresele întocmite in urma analizării acestora, respectiv: Adresa înregistrata sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr.111/20.01.2022, Adresa nr. ieșire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr.123/21.01.2022 si Adresa 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 143/25.01.2022 (in continuare „Adresele’”), toate cele trei sesizări vizând Teza de doctorat.

De asemenea, răspunsul precizează ca Adresele au fost publicate pe site-ul www.cnatdcu.ro. secţiunea Sesizări admise, la data de 25, respectiv 27 ianuarie 2022. Nu s-a comunicat însă nicio decizie UEFISCDI si nici nu a fost prezentata vrea informaţie cu privire la existenta unor atare decizii.

Din analiza conţinutului documentelor comunicate, raportat la cadrul legal ce stabileşte procedura preliminară realizata de către UEFSCDI privind examinarea in principiu a sesizărilor referitoare la o teza de doctorat, rezulta vicii grave de nelegalitate in admiterea spre analiza a sesizărilor si înaintarea lor către, motiv pentru care am formulat plângerea prealabila înregistrată la UEFISCDI sub nr. 380/15.02.2022. Totodată, având in vedere celeritatea ce caracterizează derularea întregii proceduri referitoare la soluţionarea acestor sesizări, pentru a fi prevenită afectarea drepturilor reclamantului, formulează prezenta cerere de suspendare a efectelor Adreselor contestate, precum si a oricărei decizii UEFISCDI reflectate in conţinutul acestora, in măsura in care existent unor astfel de decizii va rezulta din cadrul soluţionării plângerii prealabile.

Este de domeniul evidentei ca Adresele nu pot substitui si/sau echivala deciziile UEFISCDI instituite prin art. 3 coroborat cu art. 5 (4) din OMEC nr. 5229/2020, dar nici nu este exclusa inexistenta unor atare decizii.

Or, punerea in executare a Adreselor, respectiv investirea CNADTCU cu soluţionarea sesizărilor, produce in mod evident efecte vătămătoare reclamantului in derularea procedurii de analiza si verificare a respectării standardelor de calitate si etica profesionala in cazul Tezei de doctorat. împrejurare ce impune remediul vremelnic al suspendării judiciare, a tuturor efectelor rezultate din Adrese, incluzând efectul subsecvent dar direct provocat de acestea, respectiv declanşarea procedurii soluţionării sesizărilor de către CNADTCU.

Cu privire la temeinicia cererii de suspendare, reclamantul a arătat că, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 condiţiile de admisibilitate ale cererii de suspendare sunt:

1. dovada formulării plângerii prealabile împotriva actelor administrative a căror suspendare este solicitata;

2. existenta unui caz bine justificat, in sensul art. 2 alin. (1), lit. t) din Legea 554/2004;

3. măsura suspendării sa fie necesara pentru prevenirea unei pagube iminente, conform art. 2, alin. (1), lit. s) din Legea 554/2004, aspect ce implica si dovedirea urgentei ce justifica măsura suspendării.

Pornind de la o decizie pronunţata de Instanţa Suprema, în doctrină s-a subliniat – pe bună dreptate – efectul de salvgardare provizorie a principiului legalităţii pe care o aduce cu sine măsura suspendării actului administrativ:

Suspendarea executării actelor administrative este un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorităţii emitente sau a instanţei de judecata pentru a asigura respectarea principiului legalităţii: atâta timp cat autoritatea publica sau judecătorul se afla in proces de evaluare, din punct de vedere legal, a deciziei contestate, este echitabil ca aceasta din urma sa nu-si producă efectele asupra celor vizaţi (…)-”

In ipoteza afirmată de către UESFICDI, in sensul echivalării Adreselor criticate, cu însăşi deciziile administrative referite prin art.5 alin 4 din OMEC nr ######### # Anexa 2, rezulta fara dubiu si asimilarea caracterului de acte administrative cat priveşte Adresele UESFICDI, ca instrumente ce in substanţa lor juridica reflecta decizia UESFICDI de investire a CNATDCU – ca etapa esenţiala si autonoma in declanşarea procedurii de soluţionarea a sesizărilor vizând Teza de doctorat.

Astfel, a arătat reclamantul, că există un act administrativ, in sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. ######### deciziile UESFICDI fiind emise unilateral si in regim de putere publica, cu efecte de sine stătătoare si vădit vătămătoare pentru reclamant. Prin Adresele contestate, chiar in lipsa denumirii formale de Decizii, se produc efecte juridice in sensul generării unui raport juridic direct de investire a CNATDCU. Or legalitatea acestei investiri, respectiv verificarea si invalidarea existentei juridice a raportului apt a fi generat valabil doar in condiţii de deplina legalitate a procedurii preliminare urmate de către UEFISCDI, este de esenţa aprecierii declanşării in realitate, in prezent, a procedurii de soluţionare a sesizărilor, de către CNADCTU.

In aprecierea reclamantului acest raport de investire nu exista, activitatea CNADTCU fiind in prezent derulata in lipsa actului fundamental de declanşare a procedurii de soluţionare a celor trei sesizări, remediul legal urgent constituidu-1 suspendarea acesteia, in consecinţa fireasca a suspendării efectelor Adreselor/deciziilor UEFISCDI.

Cu privire la dovada formulării plângerii prealabile împotriva actelor administrative a căror suspendare este solicitata, reclamantul a depus dovada parcurgerii plângerii prealabile împotriva Adreselor, înregistrata la UEFISCDI sub nr. 380/15.02.2022, context in care rezulta îndeplinirea acestei prime condiţii prevăzute de art.14 din legea 554/2004.

Cu privire la condiţia existenţei unui caz bine justificat, reclamantul a arătat că, în accepţiunea art. 2, alin. (1), lit. t) din Legea 554/2004, „cazul bine justificat” îl reprezintă „împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa in privinţa legalităţii actului administrativ”.

Judecătorul investit cu soluţionarea unei cereri de suspendare va aprecia incidenţa acestuia in urma unei analize sumare a aspectelor de nelegalitate ce vizează in mod fundamental actul administrativ contestat.

In prezenta cauza sunt numeroase si temeinice indicii de natura a răsturna, chiar si vremelnic, prezumţiei de legalitate, fără a transa pe fond acest aspect, cazul justificat fiind pe deplin dovedit, sens in care reclamantul a menţionat:

■ inexistenta deciziilor UEFISCDI de admitere spre soluţionare a sesizărilor privind Teza de doctorat;

■ în ipoteza asimilării Adreselor deciziilor administrative vizate de OMEC nr.5229/2020, rezulta neconformitatea acestora, si prin urmare nelegalitatea lor atat din perspectiva procedurii de adoptare cat si din perspectiva încălcării dispoziţiilor art. 3 Anexa 3 la OMEC nr. 5229/2020.

■ nemotivarea deciziei administrative, ca cerinţa de principiu privind valabilitatea actelor administrative.

Referitor la inexistenta deciziilor UEFISCDI de admitere spre soluţionare a sesizărilor de către CNADTCU, prevăzute prin art. 3 si 5 din Anexa 3 OMEC #########, reclamantul a arătat că UEFISCDI este o entitate cu personalitate juridica ce funcţionează in baza Regulamentului de organizare si funcţionare a Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării din 23.11.2016, aprobat prin Ordinul MENCS. nr. ######### (in continuare „Regulamentul).

Potrivit Regulamentului, conducere executiva a UEFISCDI este asigurata de către directorul general, singura persoana ce angajează juridic UEFISCDI in relaţiile cu terţii, inclusiv interinstitutuţional, prin decizii adoptate valabil doar cu avizul compartimentului juridic.

Or, in cazul prezent se poate remarca inexistenta unor atare decizii, Adresele in discuţie fiind lipsite de valenţa juridica si deci inapte legal de a substitui deciziile UEFISCDI, in mod expres menţionate prin art.3 si 5 din Anexa 3 OMEC #########.

Adresele sunt semnate exclusiv de către Şeful Biroului Analiza Date Instituţionale si Secretariate Consilii pentru învăţământ Superior, fără a reieşi existenta delegării sale in acest sens de către directorul general al instituţiei si fara ca semnatarul lor sa aibă atribuţii in domeniul juridic, astfel cum rezulta din regulamentul propriu de funcţionare.

Totodată, din interpretarea coroborata a prevederilor privind procedura adoptării/emiterii deciziilor de către UEFISCDI, rezulta faptul ca se impune in toate cazurile obligativitatea avizului juridic dat de către ############## juridic, armonizare legislativa si contencios din cadrul UEFISCDI, aviz inexistent cat priveşte Adresele in discuţie.

Obligativitatea avizului juridic rezulta din prevederile art. 26 din Regulament, care stabileşte atribuţiile in sarcina Compartimentului juridic.

Ținând cont de toate elementele de mai sus, respectiv împrejurarea ca admiterea administrativa a celor trei sesizări de către UEFISCDI semnifica investirea CNATDCU cu demararea procesului de analizare si soluţionare a sesizărilor referitoare la Teza de doctorat, este evident ca suntem in prezenta unui act cu caracter juridic obligatoriu supus:

■ procedurii avizării si/sau contrasem narii sale de către ############## juridic.

■ adoptării sale de către conducerea executiva in urma unui proces de deliberare si emiterea sa in mod valabil, sub semnătura directorului general.

Astfel ca, nelegalitatea Adreselor si deci inaptitudinea de a produce vreun efect juridic, chiar in ipoteza asimilării lor deciziilor menţionate prin art.5 alin.4 din Anexa 3 a OMEC nr.5229/2020, rezida in mod indubitabil din nerespectarea reglementarilor ce legiferează statutul si funcţionarea UEFISCDI, aspect ce fundamentează existent cazului bine justificat, de natura a conduce la admiterea cererii de suspendare.

A mai arătat reclamantul că măsura admiterii administrative de către UEFISCDI a sesizărilor si emiterea Adreselor in acest sens, cu efectul declanşării procedurii de soluţionare de către CNADCTU, încalcă prevederile art.3 din Anexa 3 OMEC nr.5229/2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Anexa nr. 3 referitoare la Metodologia aprobata prin OMEC nr. 5229/2020:

„Sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, denumita in continuare sesizare, trebuie sa îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) sa conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele si prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondenta electronica, pentru persoanele fizice, si date de identificare si adresele oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc, pentru persoanele juridice, incluse într-un document denumit Da te_identificare_autor_sesizare;

b) sa conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor in baza respectivei teze de doctorat, incluse intr-un document denumit Date_identificare_teza;

c) sa prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate in baza cărora persoana fizica sau juridica formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare si a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cârti publicate etc.)f incluse intr-un document/fişier/arhiva electronica denumit „Anexe”;

d) sa conţină o motivare argumentata a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala ori cu privire la existenta plagiatului in cadrul tezei de doctorat in cauza, inclusa intr-un document denumit „Motivaţie”, (s.n.)

Niciuna dintre cele trei sesizări nu respecta cerinţele substanţiale de validare, instituite prin art. 3 in special pct. c) si d) din Anexa nr. 3. In integralitatea lor, astfel cum ne-au fost înaintate de „Serviciul Secretariat CNATDCU” din cadrul Direcţiei Generale învăţământ Universitar, anexate răspunsului nr. 8724/14.02.2022, sesizările au, in fapt, acelaşi conţinut, constând in „analiza publica făcuta de jurnalista ###### Sercan in ziarul online Pressone. Nu sunt indicate sursele proprii de documentare si nici motivaţia personala a titularului cu privire la niciuna dintre aceste sesizări.

Se remarca identitatea lor din perspectiva faptului ca acestea sunt întemeiate exclusiv si formulate in limita analizei făcute in articolul Dnei ###### Sercan apărut in presa online la 18.01.2022, persoana terţa acestei proceduri. Analiza comparativa a Sesizărilor, din punct de vedere al formei si structurii, inclusiv din perspectiva documentaţiei ataşate, este suficienta pentru a observa ca Sesizările formulate nu respecta cerinţele pentru validarea administrativa si admiterea spre analiza si soluţionare la nivelul CNATDCU.

Ilustrativ, reclamantul a făcut următoarele precizări punctuale ce constituie totodată indicii suficiente in susţinerea cazului bine justificat:

Cu privire la Sesizarea nr. 111/20.01.2022, nu exista o sesizare (document separat sau email) comunicata reclamantului, alta decât Articolul Dnei ###### Sercan. Aceasta nu conţine niciun document consultat de autorul Sesizării, care se limitează la a menţiona in partea introductiva a paginii 1: Sursa: articolul Semnat de doamna ###### Sercan in Pressone”, cu indicarea link-ului unde poate fi accesat articolul ce constituie, in fapt, sesizarea formulata

Admiţând ca sesizarea este Articolul, autorul Sesizării preia in mod identic conţinutul (textul, fara fotografii) publicat in presa, păstrând structura, inclusiv formularea la persoana intai a jurnalistului, fara alte opinii, argumente sau considerente personale ale autorului;

Exceptând Articolul in sine, nu conţine alte surse de documentare, care sa fie anexate Sesizării (document/fisier/arhiva electronica, intr-un document denumit „Anexe”). De asemenea, aceasta nu conţine o Motivaţie a autorului Sesizării, in afara analizei subiective a Dnei ###### Sercan.

Cu privire la Sesizarea nr. 123/21.01.2022, aceasta este succinta, îmbrăcând forma unei adrese de înaintare a Articolului anexat. Cuprinsul sesizării este chiar Articolul Dnei ###### Sercan (inclusiv fotografiile incluse in Articol), astfel cum a fost publicat in ziarul oniine pe site-ul omonim https://pressone.ro. in data de 18.01.2022. Titularul Sesizării nu aduce niciun argument in plus fata de analiza din Articol. Sesizarea nu are anexate documente consultate de autorul Sesizării {anexele” prevăzute de art. 3, lit.c) şi nu conţine Motivaţia prevăzuta de art. 3, lit. d).

În referire la Sesizarea nr. 143/25.01.2022, s-a arătat că aceasta este succinta, îmbrăcând forma unei adrese de înaintare a Articolului anexat, similar sesizării anterioare. De asemenea, este constituita, in mod similar Sesizării nr. 123/21.01.2022, din Articolul Dnei ###### Sercan, inclusiv fotografii şi nu conţine anexele” prevăzute de art. 3, lit. c); În plus, cuprinde un document intitulat Motivaţie, care in realitate este acelaşi Articol ce constituie conţinutul sesizării.

Prin urmare, fata de expunerea conţinutului Sesizărilor si având in vedere cerinţele legale privind validitatea in principiu a unei sesizări cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, observam ca toate Sesizările sunt informe, in realitate cuprinzând unul si acelaşi punct de vedere exprimat in presa de Dna ###### Sercan si pe cale de consecinţa inexistenta unei documentari proprii a titularilor sesizărilor. In cazul de fata, titularii sesizărilor preiau un articol de presa, însă fără a anexa documentele consultate la care se face referire in articolul de presa si evident, fara a fi verificate in mod nemijlocit de aceştia.

Acest aspect devine evident si prin raportare la data apariţiei in presa a investigaţiei jurnalistice menţionate de titularii celor trei sesizări -18 ianuarie 2022, ce prin raportare la data formulării sesizărilor, respectiv perioada 20 – 25 ianuarie 2022, atesta insuficienta timpului necesar unei fundamentări proprii de către autorii acestora.

Astfel cum a arătat, art. 3 lit. c) din Anexa nr.3 OMEC nr. ######### stabileşte faptul ca este necesara prezentarea in anexa a copiilor documentelor consultate in baza cărora persoana fizica sau juridica formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare si a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cârti publicate etc.)r incluse intr-un document/fişier/arhiva electronica denumit „Anexe”.

Drept urmare, pretextul invocat de către autorii sesizărilor, respectiv imposibilitatea fotocopierii tezelor de doctorat, nu poate constitui o împrejurare de natura a-i exonera de obligaţia prezentării in anexa a copiilor după documentele pretins a fi analizate/studiate, cu indicarea surselor de documentare, având in vedere gravitatea consecinţelor formulării unor atare sesizări. Trimiterea la demersurile efectuate de către un terț ce nu este semnatar al sesizărilor, nu este de natura a complini cerinţa legala, si deci viciul de nelegalitate rezultat.

Distincţia prezintă importanta in motivarea sesizării conform reglementarii speciale mai sus redate si nu trebuie confundata cu anexarea documentului primar consultat cu indicarea sursei de documentare. Niciuna dintre Sesizări nu conţine o argumentaţie, o motivare sau o analiza proprie a autorului sesizării, dimpotrivă, doi dintre aceştia menţionează in mod expres:

„Va sesizez cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala (…), care, conform analizei publice făcute de jurnalista ###### Sercan in ziarul online Pressone, ar include conţinut plagiat in proporţie de 30% (42 de pagini din totul de 138 de pagini).” (Sesizarea nr. 123/21.01.2022); si

„Va sesizez cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala in legătura cu teza de doctorat (…), care, conform analizei publice făcute de jurnalista ###### Sercan in ziarul online PressOne, ar include conţinut plagiat in proporţie de 30,43% (42 de pagini din totalul de 138 de pagini).” (Sesizarea nr. 143/25.01.2022);”.

Prin urmare, reclamantul a considerat ca exista un caz temeinic justificat prin aparenta de nelegalitate in legătura cu neîndeplinirea cerinţei impuse de art. 3 lit. c) din Anexa nr. 3 OMEC nr. 5229/2020, simpla trimitere la un articol de presa neputând echivala cu o veritabila copie a documentelor consultate, necesar a fi fost incluse in „Anexa” (in măsura in care ar fi existat in realitate o astfel de analiza a titularului sesizării).

Interpretarea contrară ar însemna sa fie considerata valida orice sesizare care doar preia un articol de presa, aşadar, fiind susceptibila de a fi formulate de un număr infinit de persoane, însă fără ca acestea sa verifice si sa indice direct documentul consultat pe care isi întemeiază sesizarea in legătura cu nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala, aspecte asupra cărora sa îşi asume răspunderea, din moment ce nu sunt admisibile sesizări anonime.

Referitor la documentul denumit „Motivaţie” care sa conţină o motivare argumentata a sesizării, conform art. 3 lit. d) din Anexa nr. OMEC nr. 5229/2020, reclamantul a învederat ca aparenta de nelegalitate este evidenta:

(i) in privinţa Sesizării nr. 111/20.01.2022 si Sesizării nr. 123/21.01.2022 documentul nu exista,întrucât titularii sesizărilor au omis includerea acestuia;

(ii) referitor la Sesizarea nr. 143/25.01.2022, chiar daca formal exista un înscris intitulat Motivaţie, in realitate este reluat articolul de presa din ziarul online Pressone. Mai mult, chiar titularul sesizării recunoaşte expres faptul ca „informaţiile motivaţiei provenind din recentele suspiciuni si acuzaţii de plagiat documentate si expuse de doamna ###### Sercan in cotidianul online Pressone, cu privire la nerespectarea standardelor de calitate si etica profesionala (…)”. Rezulta de aici ca persoana semnatara a sesizării nu-si asuma nicio responsabilitate cu privire la documentare si la suspiciunile si acuzaţiile lansate, acestea aparţinând doar autoarei articolului indicat.

Prin urmare, in lipsa documentarii de către titularii sesizărilor, este justificata si lipsa argumentelor proprii cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, care sa susţină ulterior suspiciunile sau acuzaţiile privind plagiatul sesizat in legătura cu teza de doctorat al cărei titular este reclamantul.

Având in vedere lipsa documentaţiei ce ar fi trebuit anexate si a Motivaţiei, conform art. 3 Ut. c) si d) din Metodologie, in circumstanţele expuse mai sus cu privire la neîndeplinirea cerinţelor formale de formulare a Sesizărilor, rezulta ca autorii au acţionat ca simpli intermediari, in demersurile lor de a investi autorităţile cu analizarea unui pretins plagiat. La verificare succinta a Sesizărilor conform art. 5 alin.(i) din Metodologie, se observa ca nu sunt îndeplinite condiţiile de validitate din punct de vedere administrativ si de admisibilitate, lipsind elementele esenţiale pentru investirea in mod legal a CNATDCU.

Or, în acest context singura decizie in conformitate cu prevederile legale era cea a clasării sesizărilor, data fiind neconformitatea acestor cu cerinţele restrictive de forma instituite prin art.3 lit.- c si d, Anexa 3 la OMEC nr. 5229/2020.

Decizia administrativa a UEFISCDI nu este motivata in cazul niciuna dintre cele trei sesizări admise in procedura preliminară.

Conform OMEC nr. ######### # anexa nr. 3 primul pas in derularea procedurii de soluţionare a sesizărilor, ii constituie analiza îndeplinirii condiţiilor cumulative reglementate de art. 3, analiza urmând a conduce la emiterea unei decizii de către UEFISCDI (fie de clasare, fie de admitere spre soluţionare a sesizării), ce trebuie publicata pe site-ul www.cnatdcu.ro.

Or, Adresele, chiar in ipoteza asimilării lor ca reprezentând deciziile UEFISCDI in sensul art.5 alin.4, nu respecta rigorile minimale privind denumirea legala de „decizie”si sunt vădit nemotivate. Autoritatea emitenta îsi limitează raţionamentul la o singura fraza cu privire la faptul ca sesizările respecta cerinţele prevăzute in art. 3 din Anexa nr. 3 la OMEC nr. 5229/2020, fără a fi motivata aceasta constatare.

Fata de efectele juridice conferite de lege Deciziei de clasare sau admitere a sesizării spre analiza, reclamantul consideră ca se impunea o analiza efectiva a fiecărei condiţii in parte, conform art. 5 alin. (1) din Anexa nr. 3 care prevede:

„UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerinţelor prevăzute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizării spre analiza si soluţionare de către CNATDCU”.

Verificarea sesizărilor de către UEFISCDI presupune prin urmare, atestarea existentei:

■ datelor de identificare ale persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea (lit. a);

■ datelor de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea (lit. b)

■ identificării concrete si a verificării existentei documentului denumit „Anexa” care sa prezinte copii ale documentelor consultate direct de către titularul sesizării (lit. c);

■ identificării si analizării documentului denumit „Motivaţie” care sa conţină o motivare argumentata a sesizării, fundamentata de către titularului sesizării si, evident, aparţinând acestuia (lit. d).

Analizând acest motiv sub aspectul existentei unui caz bine justificat, se poate observa ca soluţia de admitere spre analiza a sesizărilor este viciata prin simplul faptul ca in primul rând nu exista o verificare minimala a niciunuia dintre aceste elemente obligatorii. In jurisprudența Instanţei Supreme, a fost recunoscut acest motiv drept caz temeinic justificat.

După cum s-a subliniat in practica judiciara, motivarea actului administrativ constituie, intr-adevăr, o veritabila condiţie de validitate a acestuia, o garanţie împotriva conduitei arbitrare a autorităţilor publice, menita sa asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreţionare”.

Reclamantul consideră, prin urmare, ca maniera absolut formala de emitere a actului de sesizare a CNADTCU, evaluarea întrunirii condiţiilor legale, respectiv admiterea nefundamentata a sesizărilor, respectiv inexistenta motivării acestei masuri, constituie un indiciu suficient al nelegalității Adreselor.

Cu privire la condiţia pagubei iminente, reclamantul a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 2, alin. (1), lit. s) din Legea 554/2004, prin „paguba iminenta” se înţelege un „prejudiciu material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.”

Precizează ca dispoziţiile art. 14 din Legea ######## au in vedere condiţia pagubei iminente din perspectiva prevenirii ei si nu a existentei efective. De altfel, o alta interpretare nici nu ar putea fi admisa, dat fiind faptul ca ceea ce se urmăreşte prin promovarea unei astfel de cereri este nu doar evitarea producerii unui prejudiciu reclamantului, dar si limitarea afectării drepturilor acestuia, deja provocata, ca efect al executării Adreselor in contextul văditelor nelegalităţi ce îl afectează.

Iminenta prejudiciului este cert atestată din perspectiva celerităţii derulării acestei proceduri, respectiv intervalul de maxim 45 de zile in care CNADTCU este obligat sa o finalizeze (art.13 din Anexa 3 la OMEC nr.559/2020)

Este imperios necesar din perspectiva valabilităţii, ca investigaţia CNADTCU si decizia pe care ar urma sa o adopte la finalul acesteia, sa aibă la baza investirea sa in mod valabil de către UEFISCDI. Or, argumentele de nelegalitate ale Adreselor de investire, chiar si intr-o examinare aparenta a temeiniciei acestora, atesta inexistenta juridica a actului investirii CNADTCU, cu consecinţa inexistentei in acest moment a cadrului legal ce permite CNADCTU declanşarea procedurilor de soluţionare a celor trei sesizări.

Pe de alta parte, caracterul ireversibil al deciziilor de admitere spre analiza are in vedere faptul ca împotriva reclamantului este demarata o procedura viciata ab initio, cu consecinţe indiscutabil vătămătoare din perspectiva afectării imaginii publice, a credibilităţii si reputaţiei deja vătămate prin campania publica defăimătoare extrem de agresiva creata in jurul acestor evenimente si alimentata constant prin informările publice privind stadiul sesizărilor referitoare la teza de doctorat.

In analizarea îndeplinirii acestei condiţii, facem trimitere si la jurisprudența CEDO in ceea ce priveşte dreptul la viața privata, „dreptul la apărarea reputaţiei este un drept care, in calitate de element al vieţii private, este legat de art. 8 din Convenţia europeana”, iar „Curtea trebuie sa verifice daca autorităţile interne au menajat un just echilibru intre, pe de o parte, protecţia libertăţii de exprimare, consacrata de articolul 10, si, pe de alta parte, cea a dreptului la reputaţie a persoanelor respective, care, ca element al vieţii private, este protejata de articolul 8 al Convenţiei” (cauza Chauvy si alţii c. Franţei).

In prezenta cauză, justul echilibru vizează tocmai suspendarea actelor vătămătoare pana la data la care o autoritate de control ar putea sa se pronunţe asupra legalităţii acestora, fapt confirmat si de Recomandările Consiliului Europei.

Unul dintre principiile la care face referire Recomandarea nr. R(89) este acela ca autoritatea jurisdicționala chemata sa decidă masuri de protecţie provizorie trebuie sa tina cont de ansamblul circumstanţelor si intereselor prezente, asemenea masuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natura a cauza pagube grave, dificil de reparat si când exista un argument juridic aparent valabil fata de legalitatea actului administrativ.

Mai mult, învederează instanţei ca un prejudiciu iminent este incident acolo unde actul administrativ atacat, in loc sa-si îndeplinească menirea de organizare a serviciului public sau de protejare a resursei publice in beneficiul cetăţeanului, conduce la încălcarea unor drepturi sau interese legitime, rezultând de aici si iminenta unei pagube.

Pentru toate cele arătate, considerând  ca fiind îndeplinite condiţiile formale si substanţiale impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat admiterea cererii şi suspendarea efectelor actelor administrative atacate pana la soluţionarea pe fond a cauzei având ca obiect verificarea legalităţii acestora.

In drept, a invocat dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, Ordinului MEC nr. ######### si anexei nr. 3 referitoare la Metodologia privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, Ordinul MENCS nr. 5804/2015, precum si toate textele legale invocate in cuprinsul cererii de suspendare.

În probaţiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, reprezentate de dosarul administrativ aferent deciziilor emise de MEC – UEFISCDI referite prin Adresa înregistrata sub nr. ieşire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr.111/20.01.2022; Adresa nr. ieşire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr.123/21.01.2022; si Adresa nr. ieșire 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 143/25.01.2022.

Prin întâmpinarea formulată la data de 25.02.2022, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a solicitat respingerea cererii de suspendare, având în vedere următoarele:

Cu privire la Capătul de Cerere privind Suspendarea actelor emise de către UEFISCDI, a solicitat instanţei să constate că argumentaţia Reclamantului nu este temeinic fondată pe prevederile art. 2 alin. 1 lit. s din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu atât mai mult cu cât acesta nu face dovada pagubei iminente de natură materială, prin acte doveditoare financiar-contabile, care să dovedească prejudiciul material cauzat de către UEFISCDI.

De asemenea, raportat la faptul că Reclamantul nu face o trimitere legal argumentată între alte dispoziţii, care vizează alte activităţi aferente exercitării unor atribuţii de servici, şi cele care reglementează, legal, modul de înregistrare a unor sesizări „ cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, a solicitat ca instanţa de judecată să constate că nu se îndeplineşte nici condiţia de „caz bine justificat.

În concluzie, cu privire la acest capăt de cerere a solicitat dispunerea anularii cererii de suspendare din acţiunea reclamantului.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului pentru următoarele:

Pe cale de excepţie, a invocat excepţia competentei materiale a instanţei de judecată, raportat la faptul că actele atacate de către reclamant nu sunt cele încadrate la definiţia art. 2 alin. c) din Legea contenciosul ui-administrativ nr. 554/2004, respectiv:, act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Astfel, a solicitat pârâtul să se constate că reclamantul nu a aşteptat ca UEFISCDI să soluţioneze Plângerea Prealabilă formulată în data de 15.02.2022, la Adresele UEFISCDI, care la acest moment nu se încadrează la „act unilateral cu caracter…. normativ”, coroborat şi cu prevederile art. 3 din Anexa 3 din OME #########.

Fără a fi antamat fondul, a arătat că Actele emise de către UEFISCDI, aplicabile şi speţei în cauză, în baza OME #########, nu sunt acte administrative normative, fiind doar o verificare administrativă de tip Registratură.

Pe cale de consecinţă, pentru excepţia menţionată mai sus, a solicitat dispunerea anulării în totalitate a acţiunii reclamantului, ca fiind inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, a solicitat instanţei de judecată să anuleze în totalitate acţiunea Reclamantului, şi să menţină actele emise de către UEFISCDI, ca fiind temeinice şi legale, pentru următoarele motive:

Prin acţiunea introdusă, reclamantul în mod intenţionat încearcă să inducă instanţei faptul că atribuţiile UEFISCDI ar fi cele care de fapt legal aparţin CNATDCU, atribuţii care privesc analizarea pe fond a unor Sesizări depuse în baza Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020.

Astfel, după primirea Sesizărilor, UEFISCDI a procedat corect şi legal când a emis următoarele acte:

– Adresa UEFISCDI nr. 122/21.01.2022 ref. sesizare nr. 111/20.01.2022 înregistrată la MEd cu nr. 15189/21.01.2022;

– Adresa UEFISCDI nr. 137/25.01.2022 ref. sesizare nr. 123/21.01.2022 înregistrată Ia MEd cu nr. 15207/25.01.2022;

– Adresa UEFISCDI nr. 160/27.01.2022 ref. sesizare nr. 143/25.01.2022 înregistrată la MEd cu nr. 15.245/27.01.2022,

UEFISCDI, în conformitate cu dispoziţiile legale din Ordinului MECS nr. 5229 din 17 august 2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum şi la soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, nu avea dreptul legal de a analiza, cenzura şi/sau modifica înţelesul unei reclamaţii.

Astfel argumentaţia Reclamantului ca pentru emiterea Adreselor UEFISCDI, mai sus precizate, ar fi trebuit aplicate dispoziţiile din reglementările legale care stabilesc modalitatea de emitere a actelor administrative, (motivate, argumentate şi susținute conform prevederilor din Codul administrativ din 03.07.2019) rugăm instanţa de judecată să constate că, potrivit OME #########, UEFISCDI nu are dreptul legal de a analiza/aviza, inclusiv juridic, Sesizările formulate.

De asemenea, tot legal UEFISCDI, având rol distinct doar de Registratură, de natură administrativă premergătoare, instituţia noastră doar constată existenţa a unor înscrisuri, imparţial, care nu are legătură cu fondul Sesizărilor, UEFISCDI nefiind reprezentatul legal al CNATDCU.

In acest sens, UEFISCDI, legal, a aplicat aceeaşi procedură de verificare din punct de vedere administrativ a sesizărilor, din anul 2016, până în prezent, respectând astfel toate dispoziţiile şi reglementările legale aplicabile inclusiv cele venite, pe toată perioada menţionată, din partea autorilor sesizărilor sau din partea Ministerul Educaţiei (ME).

Punem în vedere instanţei de judecată să constate faptul că ME, în calitate de emitent inclusiv al OME #########, nu a constatat necesitatea unor modificări care să vizeze procedura de verificare din punct de vedere administrativ a sesizărilor.

In cele ce urmează, învederează instanţei modalitatea legală pe care UEFISCDI o respectă, astfel:

Toate sesizările se înregistrează la UEFISCDI (conf. art. 50, alin. (2) din Anexa Ia HG nr. 681/2011 şi art. 1, din Anexa 3 a OM #########), unde se verifică doar existenţa documentelor (nu se analizează conţinutul documentelor) prevăzute la art. 3 din Anexa 3 a OM 5229.

Verificarea din punct de vedere administrativ a sesizărilor înregistrate se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Capitolul II: înregistrarea sesizării din Anexa nr. 3 a OM ######### iar dacă sesizările conţin documentele menţionate în articol sunt declarate conforme, se transmit către Secretariatul Tehnic al CNATDCU (ST) şi preşedintelui CG CNATDCU, se informează autorul sesizării şi se publică pe site-ul CNATDCU (http://www.cnatdcu.ro/sesizari-admise/).

Dacă sesizările nu conţin documentele menţionate în articol (art. 5, alin. 2 din Anexa 3 a OM #########), sunt declarate neconforme, nu se transmit către Secretariatul Tehnic al CNATDCU (ST) şi preşedintelui CG CNATDCU, ci se informează doar autorul sesizării şi se publică pe site-ul CNATDCU (http://wmv.cnatdcu.ro/sesizari-neconforme/).

Conform prevederilor legale menţionate, autorii sesizărilor în cauză au fost informaţi de UEFISCDI că sesizările au fost transmise către ST al CNATDCU din cadrul MEd şi preşedintelui Consiliului General al CNATDCU (CG), adrese prin care se precizează că au fost transmise către ST al CNATDCU din cadrul MEd şi preşedintelui Consiliului General al CNATDCU (CG) în vederea demarării procesului de analizare şi soluţionare. în ceea ce priveşte comunicarea către CNATDCU, UEFISCDI a transmis notificarea către preşedintele CG şi către ST al CNATDCU conform prevederilor art. 5 alin (5).

Astfel pârâtul a reiterat faptul că, în conformitate cu prevederile art. 50, alin. (2) din Anexa la HG nr. 681/2011 şi art. 1, din Anexa 3 a OM #########, sesizările se înregistrează Ia UEFISCDI şi se verifică doar existenţa documentelor prevăzute în art. 3 din Anexa nr. 3 a OM #########, fără să se aprecieze /evalueze conţinutul acestora, demers, de tip registratură (chiar dacă nu este specificat expres termenul Registratură) corespunde etapei premergătoare a constituirii, de către Secretariatul Tehnic al CNATDCU, din cadrul ME, a dosarului de analiză a sesizării.

A mai arătat pârâtul că după constituirea dosarului de către Secretariatul Tehnic, se demarează procesul de analiză şi soluţionare a sesizării de către CNATDCU şi, în plus, noţiunea de Secretariat Tehnic este menţionată acolo unde există reprezentantul legal al CNATDCU, UEFISCDI neavând legal această calitate.

Cu privire Ia argumentaţia nefondată a Reclamantului referitoare la conţinutul documentului numit denumit „Anexe” precizăm că Sesizările în cauză, înregistrate la UEFISCDI şi transmise către ST CNATDCU şi preşedintelui CG CNATDCU, conţin documentul denumit „Anexe”.

UEFISCDI, legal, verifică doar existenţa documentului menţionat la art. 3 lit. c) denumit „Anexe” din Anexa nr. 3 a OM #########, fără să facă o analiză asupra conţinutului documentului, aceasta nefiind atribuţia UEFISCDI.

Cu privire la argumentaţia nefondată a Reclamantului referitoare la conţinutul documentului numit „Motivaţie”, precizează că Sesizările în cauza, înregistrate Ia UEFISCDI şi transmise către ST CNATDCU şi preşedintelui CG CNATDCU, conţin documentul denumit „Motivaţie” prevăzut la litera d) din art. 3 Anexa 3 a OM #########.

UEFISCDI, legal, verifică doar existenţa documentului menţionat la art. 3 lit. d) denumit „Motivaţie” din Anexa nr. 3 a OM #########, fară să facă o analiză asupra conţinutului documentului, aceasta nefiind atribuţia UEFISCDI, aşa cum am precizat mai sus.

In concluzie, pentru argumentele şi motivele invocate, raportat şi la înscrisurile depuse, pârâtul a solicitat anularea acţiunii reclamantului ##### ##### #######, fie să dispună respingerea în totalitate a acţiunii acestuia ca fiind netemeinică şi nelegală, pronunţând în acest sens o hotărâre judecătorească prin care să constate ca Actele emise de către UEFISCDI, menţionate mai sus sunt temeinic şi legal emise.

În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 01.03.2022, Curtea a calificat excepţia necompetenţei materiale ca fiind excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii.

Analizând cererea de suspendare, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Cu titlu prealabil, Curtea reţine că analiza excepţiei inadmisibilităţii formulării acţiunii vizează examinarea naturii juridice a celor trei adrese, respectiv dacă acestea pot avea natura juridică a unui act administrativ în accepţiunea art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Curtea are în vedere faptul că  prin acţiunea introdusă, reclamantul a solicitat suspendarea executării deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa înregistrată sub nr. ieșire 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. ieşire 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 şi Adresa nr. ieșire 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022.

Raportat la conţinutul sesizărilor, toate cele trei vizează teza de doctorat intitulată „ Dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, susţinută la Universitatea Naţională de Apărare „##### I”, al cărui titular este reclamantul.

Actul administrativ unilateral este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 ca fiind o manifestare unilaterală de voinţă a unei autorităţi publice, în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii, în regim de putere publică, în vederea executării ori a organizării executării legii.

Pentru a determina natura juridică a adreselor nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2022 şi nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, trebuie pornit de la procedura de soluţionare a sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, reglementată în Anexa 3 a Ordinului nr. ######### pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum şi la soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat.

În primul rând, Curtea constată că, potrivit art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, sesizarea cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, denumită în continuare sesizare, trebuie să îndeplinească, cumulativ, 4 condiţii:

a) să conţină date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea,

b) să conţină date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor în baza respectivei teze de doctorat,

c) să prezinte, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoana fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare şi a datelor de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărţi publicate etc.), incluse într-un document/fişier/arhivă electronică denumit „Anexe”;

d) să conţină o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză, inclusă într-un document denumit „Motivaţie”.

Important de reţinut este faptul că UEFISCDI verifică în termen de maximum 3 zile respectarea cerinţelor prevăzute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ şi admiterea sesizării spre analiză şi soluţionare de către CNATDCU, conform art. 5  alin. 1 din acelaşi act normativ.

În situaţia în care, în urma verificării din punct de vedere administrativ, se constată nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifică, în termen de maximum 15 zile de la înregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate şi clasează forma iniţială a sesizării (art. 5 alin. 2 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020).

Din interpretarea textelor legale sus precizate, Curtea reţine că pârâtul Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public, astfel că acesta reprezintă o autoritate publică în sensul art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, având ca atribuţie principală: validarea din punct de vedere administrativ şi admiterea sesizării spre analiză şi soluţionare de către CNATDCU cu privire la existenţa plagiatului unei teze de doctorat.

Cu alte cuvinte, pârâtul învestit cu o sesizare de plagiat verifică această sesizare cu privire la îndeplinirea celor 4 condiţii prevăzute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, pe care o validează din punct de vedere administrativ.

Validarea din punct de vedere administrativ este explicată de legiuitor în alineatele 3, 4 şi 5 ale art. 5 din Anexa nr. 3 la Ordinului nr. 5229/2020, astfel:

“(3) Dacă sesizarea este admisă, ea se anonimizează cu privire la datele de identificare ale autorului sesizării pentru protejarea identităţii persoanei fizice sau juridice care a depus-o, de către UEFISCDI, şi se încarcă în platformă.

(4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro şi este comunicată autorului sesizării.

(5) Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU şi preşedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare şi soluţionare a sesizării.”

În concluzie, Curtea notează că, din modul de reglementare a metodologiei de soluţionare a sesizărilor privind plagiatul, voinţa legiuitorului a fost ca UEFISCDI să procedeze la o analiză a sesizării pe care să o soluţioneze printr-o decizie de admitere spre analiză sau de clasare.

Efectele principale ale deciziei de admitere spre analiză sau de clasare le reprezintă, pe de o parte, demararea cercetărilor privind existenţa sau nu a plagiatului de către Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în cazul pronunţării unei decizii de admitere, ori clasarea sesizării, înainte de a ajunge în faţa CNATDCU, pe de altă parte.

Prin urmare, Curtea reţine, fără dubiu, caracterul de act administrativ al deciziei de admitere spre analiză sau de clasare, aşa cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, întrucât dă naştere ori stinge raporturi juridice.

Examinând în continuare, actele şi lucrările cauzei, Curtea constată că pârâtul nu a emis o decizie admitere spre analiză în ceea ce priveşte verificarea de către CNATDCU a tezei de doctorat elaborată de reclamant, aşa cum dispun prevederile art. 5 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########, însă pârâtul a înţeles să se pronunţe cu privire la admiterea spre analiză a celor 3 sesizări în discuţie prin 3 adrese: Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, care împrumută caracterul unui act administrativ întrucât efectele pe care le produce sunt cele specifice unui act administrativ, aşa cum e definit de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Verificând adresele mai sus enumerate, Curtea constată că acestea reprezintă veritabile decizii în sensul art. 5 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########, întrucât prin acestea sunt admise sesizările din punct de vedere administrativ, după verificarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 din acest articol, cu consecinţa transmiterii în vederea demarării procesului de analizare şi soluţionare a sesizărilor de plagiat de către CNATDCU.

Curtea consideră ca fiind neîntemeiată susţinerea pârâtului conform căreia UEFISCDI procedează doar la activităţi de registratură, întrucât nu doar înregistrează sesizările într-un registru şi le trimite la organul abilitat să verifice existenţa plagiatului, ci verifică îndeplinirea sesizările de plagiat dacă respectă condiţiile legale de întocmire şi actele ce trebuie să le însoţească, după care pronunţă o decizie de admitere spre analiză sau clasare.

Foarte important de reţinut este faptul că de decizia UEFISCDI depinde verificarea pe fond a plagiatului de către CNATDCU. În cazul în care sesizarea de plagiat se clasează, aceasta nu mai ajunge în faţa CNATDCU pentru a analiza pe fond existenţa plagiatului, motiv pentru care adresele contestate nu sunt simple adrese de înregistrare şi comunicare, ci reprezintă acte administrative, care dau naştere unor raporturi juridice între cele două părţi.

Pentru toate aceste motive, Curtea respinge excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării actelor administrative pe fondul său: Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022, Curtea are în vedere următoarele:

Curtea reţine că, în general, un act administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumţia autenticităţii şi veridicităţii, fiind el însuşi titlu executoriu.

Principiul legalităţii actelor administrative presupune însă, atât ca autorităţile administrative să nu încalce legea, cât şi ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.

Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative, trebuie asigurat un anumit echilibru, precum şi anumite garanţii de echitate pentru particulari, întrucât acţiunile autorităţilor publice nu pot fi discreţionare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecţie adecvată împotriva arbitrariului.

Tocmai de aceea, suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorităţii emitente sau a instanţei de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalităţii, fiind echitabil ca, în cazuri justificate, atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

În considerarea celor două principii incidente în materie – al legalităţii actului administrativ şi al executării acestuia din oficiu – suspendarea executării constituie însă, o situaţie de excepţie, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, in cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, sau în mod separat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Din analiza prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, rezultă fără echivoc, că pentru a se dispune suspendarea executării actului  administrativ trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele trei condiţii:

În primul rând, existenţa unui caz bine justificat în sensul art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, potrivit căruia sintagma ,,cazuri bine justificate” desemnează ,,împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”;

În al doilea rând, suspendarea executării actului administrativ să fie necesară pentru prevenirea unei pagube iminente în sensul art. 2 alin.1 lit. ş)  din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, conform căruia ,,pagubă iminentă – prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”;

În al treilea rând, să fie formulată plângerea prealabilă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 (în cauză, această cerinţă este îndeplinită).

Prin urmare, pe calea cererii de suspendare nu se stabileşte dacă actul este legal sau nu, ci doar dacă există o îndoială serioasă (întemeiată pe elemente obiective) în privinţa legalităţii actului contestat.

Curtea precizează că, prin acţiunea introdusă, reclamantul a solicitat suspendarea executării deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa înregistrată sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr.  137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 şi Adresa nr.  160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022.

Raportat la conţinutul sesizărilor, toate cele trei vizează teza de doctorat intitulată dimensiunea angajării Armatei României în operaţii întrunite multinaţionale”, susţinută la Universitatea Naţională de Apărare „##### I”, al cărui titular este reclamantul.

În motivarea solicitării de suspendare, reclamantul a invocat faptul că nu există deciziile UEFISCDI, prevăzute de art. 3 şi art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre soluţionare a sesizărilor către CNADTU, iar măsura admiterii administrative de către UEFISCDI a sesizărilor şi emiterea Adreselor, având ca efect declanşarea procedurii de soluţionare de către CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020.

În apărare, în esenţă, pârâtul a susţinut faptul că reclamantul nu a probat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru dispunerea suspendării, apreciind totodată că UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atribuţii care privesc analizarea pe fond a sesizărilor depuse în temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergător, de verificare a sesizărilor formulate.

Analizând acţiunea sub aspectul condiţiilor necesare a fi îndeplinite pentru dispunerea suspendării, referitor la condiţia existenţei cazului bine justificat, Curtea apreciază că această condiţie este îndeplinită din următoarele motive:

Revenind asupra dispoziţiilor legale aplicabile în speţa dedusă judecăţii, Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, „Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi ai instituţiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza în scris, prin intermediul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia şi de data acordării titlului de doctor.”

Ulterior, astfel cum se prevede în art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifică în termen de maximum 3 zile respectarea cerinţelor prevăzute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ şi admiterea sesizării spre analiză şi soluţionare de către CNATDCU.

(2) Dacă în urma verificării din punct de vedere administrativ se constată nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifică, în termen de maximum 15 zile de la înregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate şi clasează forma iniţială a sesizării.

(3) Dacă sesizarea este admisă, ea se anonimizează cu privire la datele de identificare ale autorului sesizării pentru protejarea identităţii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de către UEFISCDI, şi se încarcă în platformă.

(4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro şi este comunicată autorului sesizării.

(5) Platforma notifică Secretariatul tehnic al CNATDCU şi preşedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare şi soluţionare a sesizării.

Astfel, iniţial, UEFISCDI verifică îndeplinirea condiţiilor administrative de admisibilitate ale sesizărilor, apoi,  emite, după caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiză şi soluţionare de  către CNADTCU, se încarcă sesizarea în sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publică decizia pe situl CNATDCU, procesul încheindu-se cu învestirea CNADTCU prin notificarea automată a platformei informatice, în vederea demarării procesului de analizare şi soluţionare pe fond a cererii.

Această etapă prealabilă constituie un filtru necesar înainte de declanşarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica dacă într-adevăr, sesizarea persoanei interesate reprezintă în mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute în legătură cu etica profesională a autorului unei teze de doctorat.

Curtea aminteşte că determinarea existenţei cazului bine justificat nu presupune analiza în fond a legalităţii actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, fiind suficientă o analiză sumară a actului, în aparenţă, fără prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt şi de drept invocate de reclamant în baza unui probatoriu minimal.

În primul rând, reclamantul invocă drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezintă caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 143/25.01.2022.

Analizând adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizărilor spre analiza existenţei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din această perspectivă, Curtea constată că acesta a fost emis având ca temei în drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########.

Curtea reţine că obligaţia autorităţii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanţie contra arbitrariului administraţiei publice şi se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică ori se suprimă drepturi ori situaţii juridice individuale şi subiective.

În acest sens, art. 31 alin. 2 din Constituţia României prevede expres că autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitată la indicarea dispoziţiilor legale general aplicabile în cazul încetării din funcţia de director al unui institut de cercetare şi dezvoltare a oricărei persoane, fără a se putea trage concluzia că se referă la situaţia particulară a reclamantului.

De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie să conţină elemente de fapt şi de drept care, pe de o parte, să permită destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile şi efectele actului, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

În jurisprudenţa comunitară s-a reţinut în mod constant că amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat şi emis şi de circumstanţele fiecărui caz.

Or, în cauza de faţă, se constată că adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizărilor privind demararea cercetării existenţei plagiatului tezei de doctorat al cărui titular este reclamantul, Ministerul Educaţiei Naţionale – UEFISCDI nu a precizat în ce consta efectiv îndeplinirea celor 4 condiţii prevăzute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie să le îndeplinească o sesizare pentru a conduce la demararea verificărilor de plagiat a unei teze de doctorat.

Curtea observă, din această perspectivă că există o îndoială serioasă asupra legalităţii celor 3 adrese:  Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr.  137/25.01.2022 de admitere a Sesizării nr. 123/21.01.2o22 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizării nr.143/25.01.2022.

În plus, în ceea ce priveşte condiţiile necesar a fi îndeplinite de sesizările înregistrate la pârât, Curtea evidenţiază dispoziţiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevăd explicit ce trebuie să cuprindă conţinutul unei sesizări cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat.

Raportat la cauza dedusă judecăţii, Curtea reţine din cuprinsul celor 3 sesizări supuse analizei, în temeiul cărora au fost emise adresele de către pârâtă, că reiese o aparenţă de nelegalitate prin aceea că acestea nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), întrucât Anexele nu conţin copiile documentelor consultate de către titularul sesizării şi nici motivaţia personală, aspecte confirmate inclusiv de către Direcţia Generală Juridică şi Control din cadrul Ministerului Educaţiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288).

În consecinţă, Curtea constată că există o aparenţă de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, având în vedere că cele trei sesizări nu au respectat cerinţele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020,  pct. c) şi d), nefiind indicate sursele proprii de documentare şi nici motivarea personală a titularului cu privire la sesizarea formulată.

Curtea conchide că aspectele precizate mai sus reprezintă suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creează îndoială serioasă în privinţa legalităţii actelor administrative contestate.

Dată fiind conturarea cazului bine justificat prin reţinerea motivelor de îndoială serioasă asupra legalităţii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea găseşte de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant.

În ceea ce priveşte condiţia ca suspendarea executării actului administrativ să prevină o pagubă iminentă, în sensul art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, Curtea consideră că şi această condiţie este îndeplinită, pentru următoarele considerente:

Prin sesizările formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare în sensul supunerii spre verificare dacă în procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etică profesională, interesul demarării acestui demers fiind determinat şi de funcţia deţinută în prezent de reclamant, respectiv cea de înalt demnitar, în aparatul administrativ central de stat.

Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările.

Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.

Prin urmare, imaginea publică a reclamantului a fost prejudiciată, având în vedere standardul ridicat de conduită de care trebuie să dea dovadă oricine ocupă o astfel de funcţie în ierarhia statală, dat fiind şi faptul că inclusiv politicienii au dreptul de protecţie a reputaţiei, pentru asigurarea acestei protecţii fiind necesare măsuri care să sancţioneze acuzaţiile defăimătoare şi neîntemeiate sau nefondate.

În concluzie cu privire la cea de-a doua condiţie, Curtea precizează că prin dispunerea suspendării producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evită prejudicierea gravă şi iremediabilă a drepturilor şi intereselor legitime ale reclamantului, având în vedere funcţia ocupată de acesta în ierarhia societăţii şi faptul că, chiar şi declanşarea, în condiţii de aparentă nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine şi a reputaţiei sale profesionale.

Pentru toate aceste motive, urmează a respinge excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii, a admite cererea şi de a dispune suspendarea executării deciziilor emise de pârât referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii.

Admite cererea formulată de reclamantul ##### ##### #######, cu domiciliul procesual ales la ##### şi Asociaţii în Bucureşti, Bd. Aviatorilor nr. 43, sector 1 în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, cu sediul în Bucureşti, sector 1, ###### ######### ### ##-25.

Dispune suspendarea executării deciziilor emise de pârât referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022.

Executorie.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la sediul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 01.03.2022.

:: Hotarârea nr. 364/2022 din 01.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti