Secţiuni » Arii de practică » Business » Energie
Energie
CărţiProfesionişti

Modificările recente ale legislației romanești vin în sprijinul sectorului energiei regenerabile, dar lasă loc pentru mai multe semne de întrebare
04.07.2022 | Paula CORBAN-PELIN

Secţiuni: Articole, Energie, Lege 9, Proiecte legislative, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Paula Corban-Pelin

Paula Corban-Pelin

În contextul energetic actual, pachetul de măsuri RePower Europe vorbește despre o procedură de autorizare accelerată pentru energia regenerabilă în Europa, ca o măsură absolut necesară pentru stimularea dezvoltării proiectelor de energie verde. Cu toate acestea, în România, procesul de autorizare a unui astfel de proiect este lung, birocratic și durează aproximativ 540 de zile.

De curând, a fost aprobat de către Parlament și transmis Președintelui României pentru promulgare (urmând a intra în vigoare numai după promulgare și publicare în Monitorul Oficial) un proiect de lege de modificare și completare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 (și a Ordonanței de Urgență 34/2013) care, în principiu, ar trebui să simplifice acest proces de autorizare.

Noua lege prevede că proiectele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile (energie solară, energie eoliană, biomasă, biolichide, biogaz, unități de stocare, stații de transformare sau alte sisteme similare) pot fi amplasate pe terenuri agricole din clasele III, IV şi V de calitate (arabil, pășuni, vii şi livezi), situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii din circuitul agricol, în limita unei suprafețe de maxim 50 ha. Alăturarea acestor proiecte categoriei de obiective de investiții ce pot fi construite în extravilan este bine-venită și normală, acestea fiind mai degrabă compatibile cu zona extravilană. Introducerea în intravilan a acestor proiecte reprezenta doar o formalitate cu multiple piedici birocratice, fără a avea, în fapt, substanță sau vreun beneficiu real din punct de vedere urbanistic. În schimb, tocmai pentru că intenția este ca aceste proiecte să fie realizate în viitor în extravilan, este greu de înțeles limitarea la suprafața de 50 ha, care ar putea deveni, practic, o problemă în cazul proiectelor mari. Ȋn schimb, proiectele mari sunt cele care ar trebui realizate în extravilanul localităților, tocmai datorită naturii și potențialului impact al acestora, similar cu alte obiective ce sunt permise în prezent, cum ar fi rețelele de telecomunicații, linii electrice de înaltă tensiune sau conducte magistrale.

Suprafața de teren agricol în extravilan – cu excepția terenurilor din categoria de folosință arabil – se poate utiliza în sistem dual atât pentru producția agricolă cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol urmând a se face numai pentru suprafețele de teren ocupate de aceste obiective de investiții, restul suprafeței rămânând în circuitul agricol. Important de menționat este și faptul că plata tarifului pentru scoaterea din circuitul agricol se face la momentul autorizării construcției.

Legea aduce o modificare și actualului sistem de exploatare a pajiștilor permanente și permite folosirea suprafețelor ocupate cu pajiști permanente în sistem dual, atât pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.

Așadar, de la data intrării în vigoare a noii legi, procedura de autorizare a proiectelor de energie regenerabilă ar trebui sa fie semnificativ scurtată, având în vedere că, în principiu, nu mai este necesară trecerea prin procedura de aprobare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru introducerea terenului în intravilan, în vederea realizării de construcții. Cu toate acestea, este neclar dacă aprobarea unui PUZ nu rămâne totuși necesară pentru aprobarea unor parametri urbanistici necesari construcțiilor respective (POT, CUT, înălțime etc.). În legătură cu acest aspect, se are în vedere faptul că Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții prevede că autorizațiile de construire se emit în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii, si nu include proiectele regenerabile în categoria construcțiilor exceptate de la necesitatea aprobării unor documentații de urbanism.

Există argumente pentru a susține interpretarea conform căreia, în fapt, scopul legiuitorului a fost tocmai acela de a elimina necesitatea aprobării unui PUZ pentru această categorie de proiecte, având în vedere că în nota de fundamentare a legii se arată că scopul noii reglementări este acela de simplificare a procedurilor administrative şi că practica actuală de a impune necesitatea aprobării unui PUZ pentru trecerea terenului în intravilan, cu plata taxelor aferente înainte de a avea certitudinea realizării investiției, este un impediment major în asumarea unor investiții importante în domeniu.

Mai mult decât atât, ar fi oarecum lipsit de logică să se considere că necesitatea aprobării PUZ-ului a fost eliminată din perspectiva trecerii terenului din extravilan în intravilan, dar a fost menținută din perspectiva necesității de a aproba parametrii urbanistici.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de claritate și coerență legislativă, până la modificarea expresă și a Legii nr. 50/1991, problematica PUZ-ului rămâne neclară și supusă interpretărilor.

O altă discuție pe marginea textului de lege este aceea referitoare la sensul limitării la 50 ha – se referă această limitare la întreaga suprafață de teren afectată obiectivului de investiții, respectiv atât suprafața de teren care rămâne în circuitul agricol cât și suprafața efectiv afectată de elementele constructive ale obiectivului de investiții? Sau limitarea respectivă are în vedere exclusiv suprafața efectiv afectată, respectiv suprafața care urmează a fi scoată permanent sau temporar din circuitul agricol în vederea edificării construcțiilor aferente instalației de producere a energiei electrice?

Și în acest caz, textul de lege este neclar și rămâne de văzut cum va fi acesta înțeles și aplicat în practică, fiind oarecum previzibil că vor exista interpretări diferite atât ale autorităților cât și ale investitorilor în proiecte de energie regenerabilă.

Dincolo de neclaritățile menționate, noua lege este un pas înainte, necesar a fi făcut în contextul nevoii stringente de simplificare a procesului de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. Dispozițiile legii vor produce efecte până la data de 31 decembrie 2026. Rămâne de văzut dacă această perioadă de timp este suficientă în vederea autorizării unor obiective de investiții conform politicilor asumate de România cu privire la producerea de energie din surse regenerabile.

Paula Corban-Pelin, Partner DLA Piper Dinu

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti