Secţiuni » Interviuri
Interviuri

WOMEN IN LAW. Liana Iacob: Drepturile nu sunt câștigate, ci ele trebuie permanent afirmate și protejate
05.07.2022 | Alina MATEI

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Interviuri, Life, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Liana Iacob

Liana Iacob

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat Liana Iacob, Partner BUDUȘAN & ASOCIAȚII, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist?

Liana Iacob: Pentru mine, cea mai simplă definiție a profesionalismului constă în respectul față de propria muncă. Acesta este punctul imperativ de pornire pentru toate implicațiile și dezvoltările posibile: nevoia permanentă de calitate, de a atinge și, unde este posibil, chiar a depăși anumite standarde, fie ele și autoimpuse. Este, dacă doriți, o formă a respectului față de sine, de propriile alegeri în viața profesională și, în același timp, o formă necesară de respect față de cei care te-au învestit cu încrederea lor, fie ei parteneri, colegi, clienți, corpul profesional sau magistrații cărora te adresezi.

Alina Matei: Din experiența dumneavoastră, implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este limitată/nelimitată?

Liana Iacob: Caut să traduc întrebarea dvs., pentru că este un exemplu (consider, intenționat) de polisemantism. Dacă ne referim la implicarea personală în profesia juridică aleasă, atunci un principiu de bază atât în economie, cât și în psihologie, ne învață că resursele sunt întotdeauna limitate, la fel cum filosofia, de la Aristotel începând, ne recomandă să găsim calea de mijloc, echilibrul atât de necesar între exces și deficiență. Din acest punct de vedere, experiența mea personală este că femeile găsesc, în practica profesiilor juridice, acel curs de acțiune în care să evite extremele de orice parte s-ar situa ele.

Dacă ne referim la existența barierelor la accesul sau dezvoltarea profesională, discuția devine mult mai complexă. Nu consider că putem vorbi în mod sistemic despre bariere la accesul în profesie, dimpotrivă. Din punct de vedere al parcursului în carieră, vedem în magistratură femei la cele mai înalte niveluri profesionale, de la Înalta Curte la nivelul CSM sau al unităților de parchet, la fel cum și în celelalte profesii juridice, în avocatură sau corpul consilierilor juridici, femeile sunt vizibile, la nivel partenerial sau la nivel de director juridic. Realitatea este, însă, că nu avem date statistice despre profesiile juridice din mediul privat în România, spre deosebire de alte state unde subiectul egalității de gen generează semnificativ mai multe preocupări. Nu putem, spre exemplu, compara nivelul veniturilor, sau anii necesari unei femei pentru a accede la nivelurile de carieră superioare. Tot ceea ce avem sunt datele generale despre România, centralizate la nivelul Uniunii, care, cu tristețe o spun, arată mai degrabă dezolant. Din perspectiva indexului egalității între bărbați și femei, România se plasează pe locul 25 în UE, pe un trend mai curând negativ. Veniturile realizate de femei reprezintă, ca medie, sub 70% din cele realizate de bărbați în același domeniu de activitate, în condițiile în care reprezintă nici 50% din populația ocupată. La nivelurile de vârf ale societății noastre, femeile nu reprezintă nici 35%. Și atunci, întrebarea este dacă putem decupa eșantionul profesiilor juridice din această imagine tristă a României de astăzi – tristă pentru noi, cei care, în mod activ, ne confruntăm cu ea, dar și pentru perspectivele copiilor, în special, ale fiicelor noastre.

Alina Matei: Trecerea femeii juriste de la rolul de soție/iubită/mamă la cel de profesionist al dreptului ce filtre ar trebui să parcurgă, pentru ca niciunul dintre cele două ”roluri” să nu fie afectat de prejudicii majore?

Liana Iacob: Iată, din nou, o întrebare-capcană, pentru că pornește de la o expectanță societală despre rolul femeii, care bine cunoaștem, este cvasi-generală în România: o femeie trebuie să îndeplinească toate aceste roluri și să le îndeplinească în mod optim, pentru că în caz contrar a eșuat cumva, undeva. Simplul fapt că o întrebare similară nu este adresată, dacă este adresată, decât extrem de rar bărbaților ne reconfirmă că există așteptări diferite pentru femei și bărbați.

Dacă în cazul bărbaților, ele privesc mai curând succesul profesional, în cazul femeilor, acestea continuă să se concentreze pe empatie și latura maternă. Și de aici se naște o formă de presiune permanentă asupra femeilor care nu își are locul într-o lume cât mai aproape de valorile pe care le afirmăm. Consider necesară o schimbare de paradigmă, în care să admitem că nu există roluri predefinite alocate femeilor din profesiile juridice, ci numai alegeri care țin de resorturile intime ale persoanei, toate demne de aceleași respect. Desigur, însă, că nu există alegeri fără sacrificii sau costuri. Și atunci, este o chestiune de calibrare personală.

Alina Matei: Mediul juridic oferă femeilor oportunitatea de a fi ceea ce vor ele să fie?

Liana Iacob: Mediul juridic nu este, cu siguranță, un mediu închis femeilor, dimpotrivă. La nivel de percepție personală, s-ar putea ca, în România, și în limitele de care discutam mai sus, să fie chiar unul dintre cele mai deschise femeilor, alături de sistemul financiar. Vorbeam mai devreme, însă, despre barierele care pot exista în dezvoltarea carierei, mai mult sau mai puțin severe, de la o profesie la alta și vă pot da, ca un exemplu, modul în care este reglementată chestiunea maternității în unele profesii juridice. Profesional, nu cred că femeile își doresc să fie fundamental „altceva” decât bărbații. Despre posibilități, însă, în mod real, este loc pentru analiză și pentru discuție, reiterez, bazată pe date specifice profesiei de care nu pot decât observa că nu dispunem, sau nu dispunem la nivelul la care o discuție reală, serioasă, ar impune.

Alina Matei: Din toate punctele de vedere, nu cunosc să fi fost vreo perioadă mai favorabilă dezvoltării femeilor ca cea în care trăim. Orice drept, ca orice prejudecată este doar cu urmări. Ce rol pot avea femeile juriste în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale)?

Liana Iacob: Aș vrea să pot împărtăși optimismul dvs. despre perioada favorabilă pe care o parcurgem. Din păcate, evoluții extrem de recente, atât din lumea dreptului, cât și din afara ei, mă determină să fiu mai rezervată. Am asistat, în cea mai evoluată democrație a lumii, la o decizie a justiției considerată, din toate punctele de vedere, un regres în ceea ce privește drepturile femeilor – și mă refer, desigur, la revirimentul Curții Supreme a SUA, care a răsturnat recent decizia anterioară Roe v. Wade, anulând drepturi care, pentru câteva generații, au fost considerate câștigate. Pentru România, unde celebrul Decret 770 a generat traume generaționale, implicațiile potențiale sunt lesne de decelat. Am putea spune că este departe și nu ne privește, dar avem exemple mult mai aproape, în Polonia, un trend similar în Ungaria. În această lume globală, nu putem ignora trendurile, iar cele la care asistăm sunt de creștere a curentelor de gândire conservatoare și populiste, până la a genera un război la granițele noastre, în detrimentul celor liberale.

Asistăm, de asemenea, după aproape 3 ani de pandemie, la un regres constatat la nivel european în ce privește protecția drepturilor omului și, în special, ne spun instituțiile europene, în privința drepturilor femeilor, perioadă în care inegalitățile de gen care existau deja s-au accentuat sever. În paralel, după 10 ani de încercări, tot la nivel unional, s-au legiferat cotele de gen, pentru a ne asigura că cel puțin 33% dintre angajații din mediul privat sunt femei. A fost nevoie de implicarea leguitorului european tocmai pentru că inegalitățile de gen nu dispar în mod natural, dar nici măcar această legislație nu impune vreo sancțiune în caz de neconformare, dincolo de reacția societală, care, până la urmă, poate fi și indiferentă, ori tradiționalist-conservatoare.

Toate aceste trenduri iliberale nu pot să nu afecteze femeile jurist care, până la urmă, nu trăiesc în turnul de fildeș al propriei profesii, ci în societatea în care o exercită.

Totuși, asemenea teme nu le regăsim nici măcar la nivel de dezbatere în societatea noastră. Iar dacă vorbim despre responsabilizare și rolul pe care femeile juriste îl pot juca, atunci să plecăm de la înțelegerea că nu există soluții de salvare „individuală”, sau nu există asemenea soluții ireproșabile. Drepturile nu sunt câștigate, ci ele trebuie permanent afirmate și protejate. Ori de câte ori un drept al oricărei persoane este sacrificat, pierderea este una colectivă și de acest lucru nu trebuie să facem abstracție.

Alina Matei: Ați avut un model feminin care v-a inspirat de-a lungul timpului?

Liana Iacob: Da, am avut un asemenea model: o femeie extrem de educată, nonconformistă, care și-a construit o carieră într-o lume a bărbaților prin ambiție și puterea propriilor convingeri. Toate acestea, acum aproape 100 de ani.

Alina Matei: Trăim în epoca Pandemiei și a tulpinilor de COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră, din punct de vedere personal și profesional?

Liana Iacob: Cu siguranță, nu a fost simplu, cum nu a fost pentru nimeni simplu, dar am ales să mă concentrez pe dezvoltarea mecanismelor de adaptare și acceptare, mai curând decât pe frustrările și nesiguranțele inerente. Profesional, viața a continuat aproape în același ritm, cu toate măsurile de precauție sanitară necesare, ceea ce, din nou, cred că pot afirma fără să greșesc prea mult despre întreaga lume juridică. Cu tot respectul care se impune, fără falsă modestie, pentru modul în care lumea juridică a reacționat în această perioadă.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru toate doamnele din lumea juridică.

Liana Iacob: Nu cred că mai are cineva vreun fel de dubiu că doamnele din lumea juridică nu mai au de mult timp nimic de demonstrat din punct de vedere profesional. Rolul nostru în prezent consider că este să protejăm, să consolidăm și să dezvoltăm ceea ce, prin atât de multe eforturi, s-a câștigat.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Liana Iacob: Vă mulțumesc, dvs. și cititorilor dvs., pentru oportunitatea oferită.

Alina Matei: De asemenea, mulțumiri speciale celor care au făcut posibil acest minunat proiect, adică partenerilor JURIDICE.ro: BCRcertSIGNCSALBOMV Petrom.

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti