Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contravenţii
Contravenţii
CărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. nespecificarea printre motivele de sancţionare cu nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție şi lipsa temeiului de drept sau indicarea greşită a acestui temei
06.07.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: C. contravențional, CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 4 iulie 2022 a fost publicată Decizia nr. 726/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Oprea în Dosarul nr. 1.210/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.136D/2018.

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece nu cuprinde printre motivele de sancţionare cu nulitatea absolută a procesului-verbal şi lipsa temeiului de drept sau indicarea greşită a acestui temei. Este neconstituţional, să se recunoască efecte juridice unui proces-verbal în care încadrarea faptei în temeiul de drept este greşită.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care aveau următorul conţinut: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost modificat prin art. 20 pct. 5 din cap. V din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, păstrând soluţia legislativă şi având în prezent următorul cuprins: „Lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că bservă că prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, şi Decizia nr. 509 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condiţiilor de admisibilitate. Astfel, în considerarea acestei decizii, respectarea structurii excepţiei de neconstituţionalitate reglementată de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale reprezintă condiţia de admisibilitate ce trebuie analizată cu precădere.

Cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la structura excepţiei de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).

Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea observă că autorul invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie fără a arăta în mod concret, prin raportare la conţinutul său, în ce constă încălcarea acestuia, din această perspectivă excepţia fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Curtea mai observă că prin Decizia nr. 13 din 14 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 29 iunie 2018, privind examinarea sesizării referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, s-a reţinut că în ceea ce priveşte procesele-verbale de contravenţie, motivele de nulitate relativă sunt reglementate de dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi motivele de nulitate absolută sunt reglementate de dispoziţiile art. 17 din acelaşi act normativ. Art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede, atât înainte de modificarea prin Legea nr. 203/2018, cât şi în prezent – ca motiv de nulitate relativă – indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia.

În acest context, Curtea reţine că solicitarea autorului priveşte completarea textului de lege supus controlului – art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 – care reglementează motivele de nulitate absolută a procesului-verbal cu un motiv de nulitate relativă ce este reglementat în art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010).

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti