Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. calitatea de reprezentant al statului român în procedura exproprierii
13.07.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 698 din 13 iulie 2022 a fost publicată Decizia nr. 163/2022 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, precum și ale art. 67 și ale art. 68 din Codul de procedură civilă din 1865.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Daniel Piturlea în Dosarul nr. 4.580/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.257D/2018.

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate ar permite unei entităţi precum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. reprezentarea statului român, cu încălcarea interdicţiilor constituţionale referitoare la nediscriminare, precum şi cu nerespectarea Deciziei nr. 9 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Sub acest aspect, se precizează că Direcţia Regională Drumuri şi Poduri este o entitate care nu are în obiectul său de activitate prestarea de servicii juridice şi că a obţinut un mandat de reprezentare de la puterea executivă, în timp ce altor entităţi nu li se permite acest lucru, creându-se astfel o situaţie discriminatorie faţă de celelalte persoane juridice. Se susţine că textele de lege criticate sunt neclare, permit o aplicare nelegală şi o interpretare neconformă Constituţiei, promovând discriminarea între persoane juridice.

Se arată, totodată, că principiul legalităţii consacrat prin art. 1 din Constituţie, precum şi regulile impuse prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impun exigenţa ca o lege organică să nu poată fi înfrântă de o normă juridică inferioară, derogările instituite trebuind a fi făcute tot prin lege organică, cu cvorumul prevăzut de Constituţie pentru adoptarea legilor organice. Astfel, o lege ordinară, chiar invocând un caracter special, nu poate nesocoti o lege organică, superioară ca forţă juridică.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008, precum şi ale art. 67 şi ale art. 68 din Codul de procedură civilă din 1865.

În ceea ce priveşte prevederile criticate din Legea nr. 184/2008, ţinând cont de dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”, Curtea constată că, în realitate, obiect al excepţiei îl constituie art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, având următorul conţinut normativ: „(1) Prin prezenta lege se declară de utilitate publică toate lucrările de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, expropriator fiind statul român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.”

Totodată, obiect al excepţiei îl constituie şi dispoziţiile art. 67 şi ale art. 68 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins:

– Art. 67:

„1. Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

2. Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.

3. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu şi nici reşedinţă în ţară, sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.”;

– Art. 68:

„1. Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.

2. Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi trecută în încheierea de şedinţă.

3. Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecăţii, chiar dacă nu cuprinde nicio arătare în această privinţă; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanţă.

4. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat.

5. Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licenţiaţilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile soţului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.

6. De asemenea asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorii când partea este reprezentată prin soţ sau rudă până la al patrulea grad inclusiv.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia invocă încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, ca urmare a faptului că i-a fost conferită prin lege calitatea de reprezentant al statului român Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., în timp ce altor entităţi nu le este permis acest lucru, creându-se astfel o situaţie discriminatorie faţă de celelalte persoane juridice. Cu privire la critica formulată în această manieră, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa, a subliniat că, potrivit Legii fundamentale, principiul egalităţii se referă la egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu la egalitatea între persoane juridice şi autorităţi publice. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 658 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006, sau Decizia nr. 1.291 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009.

Totodată, Curtea reţine că prevederile cu privire la care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate au în vedere calitatea de reprezentant al statului român în procedura exproprierii, pe când autorul excepţiei îşi axează critica pe reprezentarea statului român în faţa instanţelor judecătoreşti, care, atât în reglementarea în vigoare la momentul debutului procesului în cursul căreia a fost ridicată excepţia (şi anume art. 25 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice), cât şi în cea de la momentul ridicării excepţiei (art. 223 din Codul civil), se face prin Ministerul Finanţelor Publice, afară de cazurile în care legea stabileşte în mod expres alte organe care să reprezinte statul român în procesele în care acesta este parte. Tocmai în virtutea posibilităţii legale ca statul să fie reprezentat şi de alte organe, în situaţia dată, a fost desemnată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. Este, aşadar, o opţiune a legiuitorului, care, în considerarea specificului entităţii menţionate, a stabilit ca aceasta să fie reprezentant al statului român pe parcursul întregii proceduri a exproprierii, adică inclusiv în situaţia în care se apelează la justiţie pentru stabilirea cuantumului despăgubirii pe cale judecătorească. Din modul de formulare a criticii de neconstituţionalitate se desprinde ideea că autorul acesteia este nemulţumit de alegerea făcută de legiuitor prin desemnarea ca reprezentant al statului a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., în detrimentul altor persoane juridice care ar fi putut să obţină aceeaşi calitate şi care sunt discriminate, în opinia autorului excepţiei, prin preferinţa faţă de entitatea menţionată, pe care legiuitorul a exprimat-o în textul de lege supus controlului de constituţionalitate. Or, o asemenea susţinere nu pune în discuţie, în realitate, constituţionalitatea prevederii legale criticate, ci constituie o propunere de modificare a legii, care, în mod evident, nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, la care face referire autorul excepţiei, decizie prin care instanţa supremă s-a pronunţat asupra modului de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii”, Curtea Constituţională reţine că instanţa supremă a concluzionat că cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică şi nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. Autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate critică însă dispoziţiile art. 67 şi 68 din Codul de procedură civilă din 1865, care sunt anterioare deciziei Înaltei Curţi şi care nu vizează problematica reprezentării convenţionale în faţa instanţelor de judecată a persoanelor juridice.

Cu privire la susţinerea referitoare la pretinsa nesocotire a principiului legalităţii consacrat în art. 1 din Constituţie, prin prisma exigenţei de tehnică legislativă constând în cerinţa ca derogările de la reglementările legilor organice să fie făcute tot prin legi organice, iar nu prin legi ordinare, ce conţin norme cu forţă juridică inferioară, Curtea observă că autorul excepţiei nu explicitează care este situaţia pe care o are în vedere atunci când formulează această critică. În consecinţă, întrucât nu se precizează care ar fi legea ordinară care ar modifica o lege organică, această simplă afirmaţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, de vreme ce nu se poate deduce, în mod rezonabil, raţiunea concretă a acestei susţineri, în condiţiile în care Legea nr. 184/2008 are natură organică, ca şi Legea nr. 198/2004 pe care o modifică, fiind adoptată cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie pentru legile organice, astfel cum rezultă din evidenţele electronice disponibile pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti