Secţiuni » Sistemul judiciar » Alegeri CSM
Alegeri CSM

Contencios electoral special. Alegeri Consiliul Superior al Magistraturii. Perspective!
19.07.2022 | Ramona Graţiela MILU

Secţiuni: Alegeri CSM, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Ramona Graţiela Milu

Ramona Graţiela Milu

Motto: ”Când oamenii au opinii diferite, ambele părți sunt îndreptățite să fie auzite! Când Adevărul și Neadevărul concurează echitabil, Adevărul învinge întotdeauna!”
Benjamin Franklin

Prevederile legale în dezbatere:

Potrivit art. 16 alin. 1 din  Legea 317/2004 ”Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional … (3) Dispoziţiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.”

Art. 8 alin. (4) prevede că ”…în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor”

***

O posibilă interpretare:

Având în vedere ipotezele la care art. 8 se referă (alin. 1-2, alegerile la ICCJ şi PICCJ) pentru care este prevăzută expres condiţia majorității de voturi în adunările generale (alin. 3),

şi

luând în considerare faptul că art. 16 alin. 1 lit. a)-f) impune textual cerinţa obţinerii celui mai mare număr de voturi la nivel naţional și, în mod evident, NU condiţia majorității de voturi în adunările generale – argumentul qui dicit de uno, negat de altero),

având în vedere regula de interpretare actus interpetandus est potius ut valeat quam ut pereat conform căreia un text trebuie interpretat în sensul de a produce efecte juridice, în raport de art. 16 alin. 1 lit. a)-f) – care toate vorbesc despre numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

va rezulta că

aplicarea „în mod corespunzător” a prevederilor nu poate viza decât situațiile în care legea prevede expres condiția majorității de voturi (alegerile pentru ICCJ şi PICCJ), ori acele situații în care fiind un singur loc în consiliu (cazul parchetelor de pe lângă judecătorii ori al parchetelor de pe lângă curțile de apel) ar fi necesar ca cel ales în Consiliu să se bucure de reprezentativitatea conferită de majoritatea voturilor obținute. De altfel textul menționează expres de turul 2 între primii 2 clasați în situația particulară în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi.

Doar o astfel de interpretare corespunde voinței legiuitorului, iar textul invocat nu este aplicabil în sine situației în care există 2 sau 3 locuri în Consiliu, așa cum este situația tribunalelor, parchetelor de pe lângă tribunal sau al curților de apel.

Chiar dacă, prin absurd s-ar considera aplicabil textul și acestor din urmă situații, trebuie verificat dacă este îndeplinită condiția ca niciunul dintre candidaţi să nu fi obținut majoritate de voturi.

În ipoteza absurdă în care și acest argument ar fi înlăturat, se constată că textul vorbește explicit despre organizarea unui tur doi între primii 2 clasați, nicidecum despre candidații clasați pe locurile 3-4.

***

O analiză teleologică a textelor de lege în discuție:

A. Legea nr. 317/2004, forma publicată în Monitorul Oficial nr. 599 din 2 iulie 2004

I. Art. 9 – (1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generală, prin vor secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunările generale ale procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, câte un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.

(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în adunările generale.

(4) În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un număr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratură.

II. Art. 17(1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii: 

a) 4 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

c) un judecător de la judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

d) un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

e) un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.

(3) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Observație:

După modificarea prin Legea 247/2005, în urma republicării, art. 9 va deveni art. 8 iar art. 17 va deveni art. 16. Din lectura textelor rezultă un principiu privind alegerea membrilor CSM, indiferent de nivelul de la care provin, și anume: sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

B. Legea 247/2005, Titlul XV privind modificarea Legii 317/2004,

I. Pct. 8. La articolul 9, alineatele (2) – (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.”

II. Pct. 17. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 3 judecători de la curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

b) 2 judecători de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

c) 2 judecători de la judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;

f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.”

În concluzie:

1. Se renunţă la principiul comun din forma iniţială a Legii 317/2004 – sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional – şi se stabilesc reguli diferite privind condițiile de alegere:

– pentru PICCJ şi ICCJ se introduce regula nouă a obţinerii majorității de voturi în adunările generale;

– pentru parchetele şi instanțele de rang inferior PICCJ şi ICCJ se păstrează regula obţinerii numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional.

2. Analiza comparată a celor două reguli conduce la concluzia că cerinţa majorității de voturi în adunările generale este prevăzută ca o excepţie (pentru o singură instanţă ICCJ şi două parchete PICCJ şi PNA – acum un singur parchet PICCJ) de la regula generală (aplicabilă de la curţi de apel până la judecătorii şi parchetele corespunzătoare).

3. Modificarea art. 17 (devenit ulterior, art. 16) s-a limitat la alin. 2 şi  nu a vizat şi alin. 3 care trimitea la  art. 9 alin. (4) care fusese modificat şi care, în forma iniţială, dădea sens trimiterii (adică puteau exista cazuri în care candidaţii de la curţi de apel până la judecătorii au obţinut un număr egal de voturi şi trebuia stabilit un criteriu legal pentru departajarea acestora).

Astfel, după republicare şi renumerotare, art. 16 alin. 3 a păstrat trimiterea la art. 8 alin. 4 deşi ipoteza art. 16 nu foloseşte condiţia prealabilă a obţinerii majorității de voturi în adunările generale, ci impune în mod indiscutabil o altă regulă, cea a obţinerii numărului cel mai mare de voturi la nivel naţional.

Așadar, acesta este explicația presupusei „necorelări” dintre  art. 16 alin. 3 şi art. 8 alin. 4 din Legea 317/2004 care, în realitate, nu este decât dovada unei scăpări legislative, a unei lipse de atenţie la situaţia juridică a normei la care se face trimitere, iar această inadvertență nu trebuie să producă vreun efect pe care legiuitorul în mod clar nu l-a intenționat (s-au modificat doar regulile de alegere la PICCJ şi ICCJ şi structura reprezentării la instanţele şi parchetele inferioare) şi pe care regulile de interpretare logică le exclud categoric.

***

O perspectivă, mutatis mutandis, a Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauza Grosaru împotriva României:

”47. În acest sens, Curtea reamintește că obiectul și scopul Convenției, instrument de protecție a ființelor umane, impun interpretarea și aplicarea prevederilor sale într-un mod care să nu permită ca exigențele sale să devina teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective (vezi, de exemplu, hotărârile Artico împotriva Italiei din 13 mai 1980, seria A nr. 37, pp. 15-16, A§ 33; Partidul comunist unificat din Turcia și alții împotriva Turciei din 30 ianuarie 1998, Culegere 1998 – I, pp. 18-19, A§ 33, și Chassagnou și alții împotriva Franței [MC], nr. 25.088/94, 28.331/95 și 28.443/95, A§ 100, CEDO 1999 -III). Or, dreptul de a candida la alegeri și, dacă este cazul, de a fi ales, garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 și inerent noțiunii de regim cu adevărat democratic, nu ar fi decât iluzoriu dacă partea interesată ar putea în orice moment să fie lipsită de el în mod arbitrar. Prin urmare, dacă este adevărat că statele dispun de o mare marjă de apreciere în stabilirea regulilor electorale in abstracto, principiul efectivității drepturilor impune ca deciziile luate în aplicarea acestor reguli să fie conforme cu un anumit număr de criterii care permit evitarea arbitrarului. În mod special, aceste decizii trebuie luate de către un organ ce prezintă un minimum de garanții de imparțialitate. De asemenea, puterea autonomă de apreciere a acestui organ nu trebuie să fie exorbitantă; ea trebuie să fie la un nivel suficient de precizie, circumscris de prevederile dreptului intern. În fine, procedura constatarii neeligibilității trebuie să fie capabilă să garanteze o decizie echitabilă și obiectivă, precum și să evite orice abuz de putere din partea autorității competente (Podkolzina, menționată mai sus, A§ 35). … 51. În speță se ridică întrebarea dacă această lipsă de claritate a regulilor electorale putea da loc unei interpretari arbitrare în momentul aplicarii lor. În acest sens, Curtea reamintește că a sancționat deja interpretarea extensivă și, prin urmare, arbitrară a unei prevederi legale în materie electorală [vezi cauzele Kovach împotriva Ucrainei (Cererea nr. 39.424/02, A§A§ 48-62, Hotărârea din 7 februarie 2008), referitoare la invalidarea scrutinului în 4 circumscripții la alegerile parlamentare, ceea ce a dus la alegerea unui alt candidat decat reclamantul; Lykourezos impotriva Greciei (nr. 33.554/03, A§A§ 50-58, CEDO 2006-VIII), referitoare la pierderea unui mandat parlamentar din cauza unei incompatibilități profesionale introduse de o nouă lege; Paschalidis, Koutmeridis și Zaharakis impotriva Greciei (nr. 27.863/05, 28.422/05 și 28.028/05, A§A§ 29-35, Hotărârea din 10 aprilie 2008), referitoare la luarea în considerare a buletinelor de vot în alb la calculul coeficientului electoral într-o singură circumscripție electorală]. 52. În opinia Curții, lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităților naționale să fie prudente în interpretarea lor, ținând cont de impactul direct pe care aceasta îl avea asupra rezultatului alegerilor (vezi Kovach, menționată mai sus, A§ 59). … Prin urmare, Curtea apreciază că prevederile hotărâtoare pentru atribuirea unui mandat de deputat organizației ce reprezintă o minoritate naționala nu corespundeau la data evenimentelor cu cerințele de precizie impuse de jurisprudența sa (vezi mai sus, paragraful 47).

Așadar, de esenţa unui proces electoral este ca normele aplicabile să fie previzibile încă dinainte de debutul alegerilor şi ca acestea să nu primească o interpretare fundamental opusă la un moment postelectoral, prealabil validării acestora.

De altfel, din economia acestei hotărâri reiese că organismul însărcinat cu organizarea şi validarea rezultatului alegerilor trebuie să respecte un set de criterii care să permită evitarea arbitrariului, sens în care puterea de apreciere a acestuia trebuie să fie la un nivel de precizie, circumscris prevederilor dreptului intern.

În acest sens, regulile electorale (inclusiv cele relative la atribuirea mandatului) trebuie să fie clare, previzibile şi accesibile.

***

În final, o scurtă concluzie

Organizarea unui pretins tur doi nu ar constitui altceva decât modificarea regulilor privind alegerile prin reinterpretarea unor texte de lege, la un moment post electoral, respectiv ulterior finalizării alegerilor efective.

Jud. Ramona Graţiela Milu, Curtea de Apel Brașov

Undeva pe Coasta de Argint, la Marea Neagră
18 iulie 2022

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti