Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Art. 10 din Legea nr. 24/2007 pentru PUZ la inițiativă privată
29.07.2022 | Alexandru PÂNIȘOARĂ

Secţiuni: Construcții, Drept civil, RNSJ, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust
Alexandru Pânișoară

Alexandru Pânișoară

Prin Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, se realizează reglementarea regimului juridic al spațiilor verzi în limitele intravilanului localităților.

Se pune întrebarea dacă în lumina dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Lege la elaborarea unui PUZ, la inițiativă privată, trebuie asigurați un minim de 20 m2 spațiu verde pe cap de locuitor în situația transformării altor funcțiuni în rezidențial.

Față de aceasta vom analiza pe de o parte cine sunt subiecții de drept cărora li se adresează prevederile din Lege, iar pe de altă parte textul de lege ce se pune în discuție.

Astfel, prin art. 3 din Lege stabilesc tipurile de spațiile verzi:

Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților:

a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;

b) spații verzi publice de folosință specializată:

1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2. cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;

c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;

d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;

e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

f) păduri de agrement.

g) pepiniere și sere.

Art. 4 din Lege definește tipurile de spații verzi prevăzute la art. 3.

Totodată, art. 18 alin. (9) din Lege prevede în mod expres că:

Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.

Așadar, spațiile verzi sunt exclusiv pe proprietatea publică[1], sunt de interes general și nu pot afecta proprietățile private ale persoanelor fizice sau juridice decât în condițiile Legii.

Legea nr. 24/2007 este lege specială conform Legii nr. 24/2000

În materia protecției mediului, OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, constituie în înțelesul dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 24/2000 dreptul comun, respectiv norma generală.

Art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele te tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că:

Determinarea conceptelor și noțiunilor

În cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite.

Însă, în ceea ce privește spațiile verzi aflate în intravilanul localităților sunt reglementate de Legea nr. 24/2007, care este lege specială, aplicându-se în mod corespunzător principiul de drept specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma generală) consacrat și la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.

(1) O reglementare din aceeași materie și de același nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special față de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie.

(3) Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.

Așadar, pentru toate tipurile de spații verzi aflate în intravilanul Bucureștiului se aplică în mod exclusiv dispozițiile Legii nr. 24/2007, iar pentru terenurile aflate în extravilanul Bucureștiului se aplică exclusiv dispozițiile OUG nr. 195/2005.

Astfel, așa cum am precizat și mai sus, art. 18 alin. (9) din Lege prevede în mod expres că terenurile aflate în proprietate privată a persoanelor fizice și juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi în înțelesul legii. Inclusiv art. 18 alin. (9) este în sine o prevedere specială în conținutul actului normativ în același sens în care Legea nr. 24/2000 este normă specială în raport cu OUG nr. 195/2005.

Chiar dispozițiile art. 18 alin. (9) prevăd și singura posibilitate prin care un teren proprietate privată poate fi inventariat sau declarat ca spațiu verde, respectiv prin expropriere pentru cauză de utilitate publică după o justă și prealabilă despăgubire, așa cum a fost consacrat prin Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.

Documentațiile de urbanism se inițiază, elaborează, avizează și aprobă în condițiile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.

În aceea ce privește analiza art. 10 alin. (3) care prevede că:

(3) Extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiali și construirea pe terenuri de peste 3.000 m2 aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și locale se pot realiza exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice.

Reglementează două situații în care se impune asigurarea a 20m2 de spațiu verde/cap de locuitor și a 5% spații verzi publice, după cum urmează:

1. Extinderea intravilanului localităților

Pentru această operațiune, așa cum am precizat mai sus, terenul fiind aflat în extravilan nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 24/2007 ci cele ale OUG nr. 195/2005, mai precis art. 71 alin. (1) care prevede că:

(1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.

Destinația și folosința terenurilor sunt reglementate de Legea nr. 7/1996 cadastrului și publicității imobiliare, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, terenurile au, printre altele, destinație de intravilan sau extravilan și schimbarea se face exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism elaborare și aprobate conform legii.

Întrucât introducerea în intravilan a unui teren implică schimbarea destinației acestuia, o dată devenit intravilan se aplică în mod exclusiv dispozițiile Legii nr. 24/2007, încetând a se mai aplica OUG nr. 195/2005. Din acest motiv, prin art. 10 alin. (3) din Lege se prevăd condițiile de schimbare a destinației terenurilor, întrucât o dată introduse ele intră sub incidența dispozițiilor Legii.

2. Transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri mai mari de 3.000m2 aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și locale

Textul de lege se referă la acele imobile care sunt în proprietatea statului a UAT-urilor și autorități publice centrale și locale, iar operațiunile de schimbare a funcțiunilor și de construire pe terenuri mai mari de 3.000m2 se face exclusiv prin documentații de urbanism.

Astfel, legiuitorul a statuat că pe lângă norma generală, respectiv schimbarea funcțiunilor[2], inclusiv construirea pe terenuri mai mari de 3.000m2 se va face doar prin documentații de urbanism, însă doar pentru acele terenuri care se află în proprietatea statului, UAT-urilor și autorităților publice centrale și locale.

Instituirea prin documentații de urbanism de zone ca spații verzi pe terenuri private este nelegală întrucât se interzice transformarea în spații verzi a terenurilor proprietate privată conform art. 18 alin. (9) din Lege, ele reprezentând în mod nemijlocit exproprieri de fapt prin aplicarea unor servituți ce limitează excesiv atributul de folosință al dreptului de proprietate.

În acest sens, instituirea de spații verzi prin documentații de urbanism se poate realiza exclusiv după exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Astfel, autoritatea este obligată ca pentru transformarea zonelor cu alte funcțiuni în rezidențial și construirea pe terenuri mai mari de 3.000m2 să elaboreze, avizeze și aprobe documentații de urbanism, însă doar pentru acele terenuri aflate în proprietatea statului, UAT-urilor și a autorităților publice centrale și locale.

Condiția regimului juridic al terenurilor este în acord cu dispozițiile art. 18 alin. (9), legiuitorul limitând în mod expres pentru care tipuri de terenuri la procedarea respectivelor operațiuni prevăzute la art. 10 alin. (3) este obligatoriu să se facă prin documentații de urbanism și cu condiția asigurării a unei suprafețe de 20m2 de spațiu verde/ cap de locuitor și un minim de 5% spații verzi publice. Tipurile de spații verzi fiind cele în înțelesul art. 3 și 4 din Lege.

Mai mult, dacă norma ar fi fost aplicată și pentru terenuri private ce aparțin persoanelor fizice sau juridice ar fi fost în contradicție cu dispozițiile art. 18 alin. (9) care constituie normă specială, cea din urmă aplicându-se în mod corespunzător.

Așadar, dispozițiile art. 10 alin. (3) nu se aplică și pentru situațiile în care documentația de urbanism este inițiată de un privat pentru reglementarea unui imobil proprietate privată pentru motivele mai-sus rubricate.

Totodată, prin elaborarea unei documentații de urbanism tip PUZ nu se poate face o preconizare a numărului de locuitori. Pe de o parte pentru că documentațiile de urbanism reglementează parametrii edificabilului maxim admis, care la faza autorizației de construire poate să nu fie în mod obligatoriu atins, iar pe de altă parte nu stabilește în mod concret, de exemplu pentru o zonă mixtă, cât din zonă va fi efectiv ocupată de locuire.

În concluzie, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Lege nu sunt aplicabile în situația terenurilor proprietate privată pentru care se elaborează o documentație de urbanism Plan Urbanistic Zonal fiind aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 18 alin. (9) din același act normativ.


[1] Art. 2 din Lege: Statul recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare.
[2] Modificarea reglementărilor urbanistice se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 350/2001, respectiv prin documentații de urbanism tip Plan Urbanistic Zonal (PUZ) sau prin Plan Urbanistic General (PUG).


Alexandru Pânișoară
Președinte Asociația pentru Dreptul Urbanismului

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti