Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Despre clauza de neconcurență pentru salariați
02.08.2022 | Andrei SĂVESCU

Secţiuni: Dreptul muncii, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

1. Clauza de neconcurență, reglementată de art. 21-24 din Codul muncii, este adesea utilizată în raporturile de muncă în mod necorespunzător, adică într-un mod care determină ineficacitatea clauzei.

2. Motivul fundamental al acestei probleme este că legiuitorul a conceput neconcurența salariatului față de fostul angajator ca o abținere retribuită. Neconcurența trebuie evaluată în bani, salariatul trebuie plătit de fostul angajator pentru a se abține să lucreze pentru concurență.

3. Potrivit art. 21 alin. 1 din Codul muncii, “la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă”. Din acest text decurg consecințe legale mult prea frecvent ignorate. De exemplu, neconcurența vizează doar activitatea care s-ar afla în concurență cu cea prestată la fostul angajator, nu orice activitate a unei întreprinderi care s-ar afla în raporturi de concurență cu fostul angajator. Deși concurența vizează entități aflate în raporturi de concurență, reglementarea legală se referă la activități, nu la subiecte de drept.

4. Din acest motiv, al reglementării neconcurenței cu referire la activitate, nu la subiecte de drept, “clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul” (art. 21 alin. 2 din Codul muncii).

5. Pe de altă parte, neconcurența salariatului trebui recompensată cu cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă, potrivit art. 21 alin. 3 din Codul muncii. Așadar, clauza de neconcurență este costisitoare pentru angajator. În plus, ea produce efecte juridice reale doar dacă este foarte atent redactată iar executarea ei este corespunzător urmărită în timp.

6. Din pricina dificultăților de funcționare a clauzei de neconcurență, așa cum este ea reglementată de Codul muncii, angajatorii inserează în contractile individuale de muncă și/sau, după caz, în regulamentul intern, clauze care încearcă să limiteze concurența salariaților și foștilor salariați prin presiune psihologică, adică prevăzând clauze penale, lipsite de eficiență și, eventual, definind neconcurența în alți termeni decât cei ceruți de dispozițiile legale aplicabile.

De exemplu, într-un contract individual de muncă se menționează că “este interzis salariatului de a stabili, cu ocazia împlinirii atributiilor de serviciu, relații private cu terții cu care intra in contact”. Acest text nu este aplicabil când relațiile private cu tertii au fost initiate de aceștia, nu de către salariat. La fel, textul nu este aplicabil atunci când relația cu terțul nu a fost stabilită cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Cu alte cuvinte, textul nu este aplicabil atunci când contactarea salariatului de către terț s-a făcut în considerarea calităților profesionale ale salariatului, evidențiate de-a lungul timpului, nu în virtutea informațiilor pe care le deține datorită activității la actualul angajator.

Un alt exemplu, în același sens, este inserarea în regulamentul intern a unei dispoziții potrivit căreia “este interzis salariaţilor de a stabili, cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, relaţii private cu terţii cu care intră în contact (relaţii ce pot genera activităţi comerciale ce pot concura cu activitatea societăţii)”. Textul regulamentului nu corespunde intenției angajatorului, ci are o aplicabilitate foarte limitată, întrucât demersurile terților pentru recrutarea unui salariat nu sunt relații private și nici nu sunt în legătură cu îndeplinirea de către salariat a atribuțiilor de serviciu. Pe de altă parte, recrutarea nu este de natură să genereze activități comerciale, câtă vreme este vorba de un partener de afaceri al societății în care salariatul își desfășoară activitatea. Un alt motiv de inaplicabilitate a unui text de acest fel este faptul că activitățile comerciale ale terților nu sunt, prin ipoteză, în sfera de competență și decizie a salariatului, întrucât acesta își desfășoară activitatea sub autoritatea unui angajator, cel prezent sau altul. Interdicția din textul vizat se referă doar la situația în care aportul salariatului la activitățile unui terț îndeplinește două cerințe, ambele esențiale: (i) este de natură să genereze o nouă arie de practică pentru acesta și (ii) noua arie de practică a terțului trebuie să fie în concurență cu activitatea angajatorului actual. Cu alte cuvinte, aportul salariatului trebuie să fie determinant și decisiv în privința unei activități concurente societății în care își desfășoară activitatea.

7. În concluzie, reglementarea restrictivă a clauzei de neconcurență face deosebit de greoaie redactarea corespunzătoare a unei clauze care să fie de natură să producă efectele scontate.

Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti