Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti

Modificări relevante privind Legea Societăților
03.08.2022 | Oana SÂRBU, Andrei HARCIU

Secţiuni: Articole, Corporate, Drept civil, Drept comercial, Lege 9, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Oana Sârbu

Oana Sârbu

Andrei Harciu

Andrei Harciu

În data de 26.07.2022, în Monitorul Oficial al României nr. 750 s-a publicat Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului – Parlamentul României („Legea 265/2022”) având ca obiect principal procedura de înregistrare în registrul comerțului.

Legea 265/2022 va intra în vigoare la data de 26.11.2022 și va aduce modificări și altor acte normative cu impact asupra înregistrării în registrul comerțului, inclusiv cu privire la Legea societăților nr. 31/1990 („Legea 31/1990”).

O parte din modificările relevante aduse Legii 31/1990 privesc:

i. Numirea organelor de conducere, de administrare, de supraveghere

Numirea unui administrator, director, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere al unei societăți va fi valabilă din punct de vedere juridic numai dacă această persoană o va accepta  în mod expres, aceasta fiind o condiție de validitate a mandatului respectivei persoane.

În acest sens, se introduc noi prevederi având ca obiect asumarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 6 din Legea 31/1990, respectiv:

– fondatorii își asumă răspunderea prin semnarea actului constitutiv.

– administratorii, membrii consiliului de administrație, directorii, membrii directoratului, cenzorii, își asumă răspunderea prin acceptarea expresă a mandatului lor; iar

– auditorul financiar prin încheierea contractului de prestări servicii.

În cazul fiecărui contract în parte va fi inclusă o clauză având ca obiect transpunerea acestei declarații.

În fapt, prin această declarație, persoanele de mai sus declară că nu se află într-un caz de incapacitate sau că nu există o pedeapsă complementară dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la infracțiunile enumerate de art. 6 alin. 2 din Legea 31/1990.

ii. Conținutul actului constitutiv

a) Societăți cu răspundere limitată, în nume colectiv sau în comandită simplă:

– Actul constitutiv va cuprinde capitalul social subscris (forma actuală a Legii 31/1990 prevede că actul cuprinde capitalul social, iar nu capitalul social subscris);

– Actul constitutiv va conține două elemente noi, respectiv:

1. modalitatea de adoptare a hotărârilor adunării generale a asociaților, cu votul tuturor asociaților, în cazul în care, datorită parității participării la capitalul social, nu poate fi stabilită o majoritate absolută și

2. acolo unde legea prevede, datele de identificare a beneficiarilor reali și a modalităților în care se exercită controlul asupra societății.

– Două elemente obligatorii ale actului constitutiv vor fi modificate astfel:

1. Actul constitutiv trebuie să conțină inclusiv durata mandatului administratorilor, suplimentar față de mențiunile privind asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii neasociați, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;

2. Pe lângă modul de dizolvare și lichidare a societății, trebuie stabilite și modalitățile de asigurare a stingerii pasivului sau de regularizare a lui în acord cu creditorii, în cazul dizolvării fără lichidare, atunci când asociații sunt de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului societății.

b) Societăți pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni

Actul constitutiv va menționa inclusiv:

– tipul societății, respectiv închis sau deschis, precum și orice restricție cu privire la transferul de acțiuni și

– după caz, datele de identificare a beneficiarilor reali și a modalităților în care se exercită controlul asupra societății.

iii. Capitalul social

a) Societățile cu răspundere limitată

În cazul societăților cu răspundere limitată se introduce obligația de a se vărsa cel puțin 30% din valoarea capitalului social subscris în cel mult 3 luni de la data înmatriculării, dar, în orice caz, înainte de a începe operațiuni în numele societății. Diferența de capital social subscris va fi vărsată, după caz:

1) pentru aportul în numerar, în 12 luni de la data înmatriculării;

2) pentru aportul în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.

Se introduce obligația societății, în cazul decesului unui asociat și în lipsa unei convenții contrare, de a plăti partea ce se cuvine moștenitorilor, după ultimul bilanț contabil aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, dacă asociații rămași nu preferă să continue societatea cu moștenitorii care consimt la aceasta.

Această obligație exista anterior doar în cazul societăților în nume colectiv și al celor în comandită simplă, în cazul acestora din urmă sub condiția ca moștenitorii să opteze pentru rămânerea în societate în această calitate.

b) Societăți în nume colectiv și în comandită simplă

Pentru societățile în nume colectiv și în comandită simplă subzistă obligația vărsării integrale a capitalului social subscris la data constituirii.

iv. Majorarea capitalului social al societății

În ceea ce privește majorarea capitalului social al tuturor societăților reglementate de Legea 31/1990, hotărârea adunării generale prin care s-a luat această decizie va produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de 18 luni de la data adoptării (în forma anterioară, Legea 31/1990 prevedea un termen de cel mult un an de la data adoptării).

v. Eliminarea obligativității depunerii specimenului de semnătură

Odată cu abrogarea art. 45 și modificarea implicită a art. 143 indice 2 și art. 153 indice 3 din Legea 31/1990, reprezentanții societății nu vor mai fi obligați să depună la registrul comerțului specimene de semnătură. Aceste prevederi vin în contextul tranziției procedurii în fața registrului comerțului spre digitalizare prin Legea nr. 265/2022.

Astfel, de la data intrării în vigoare a Legii 265/2022, pentru înregistrarea în registrul comerţului prin mijloace electronice se va utiliza, ca mijloc de identificare electronică, semnătura electronică calificată.

vi. Dizolvarea societății

În cazul dizolvării societății va opera un transfer din sfera judiciară în direcția internalizării operațiunii, însă doar parțial. Astfel, suplimentar față cazurile prevăzute de art. 237 din Legea 31/1990, menținute în jurisdicția tribunalului, se reglementează o nouă procedură prin care dizolvarea poate fi inițiată și, ulterior, dispusă de Registrul Comerțului, în cazurile în care:

a. nu mai sunt îndeplinite condițiile referitoare la sediul social, ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social ori transferului dreptului de folosință sau proprietate asupra spațiului cu destinație de sediu social;

b. a încetat activitatea societății sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului, perioadă care nu poate depăși 3 ani de la data înscrierii în registrul comerțului;

c. în cazul societăților cu durată determinată, la expirarea duratei menționate în actul constitutiv, dacă procedura prevăzută la art. 227 alin. (2) nu este îndeplinită.

În cadrul acestei proceduri, Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin registrator, constată întrunirea condițiilor pentru dizolvarea societății în cazurile limitativ prevăzute mai sus, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, prin încheiere. Această procedură este totuși cvasi-administrativă, întrucât plângerea împotriva încheierii registratorului, formulată de societatea a cărei dizolvare a fost constatată, de ANAF sau de către orice altă persoană interesată rămâne în competența instanțelor judecătorești.

vii. Controlul legalității înregistrărilor

Odată cu abrogarea art. 37, controlul legalității actelor și faptelor care se înregistrează în registrul comerțului nu se va mai realiza de către judecătorul-delegat, ci de către un registrator al registrului comerțului, operând astfel transferul jurisdicției din sfera puterii judecătorești în cea administrativă. Această schimbare implică, în mod evident, o extindere a atribuțiilor funcționarilor din cadrul registrului comerțului atât din perspectiva controlului post factum al legalității, cât și a avizării anumitor acte/ operațiuni (art. 19 alin. 1, art. 26 alin. 1, art. 38 alin. 1, art. 40 alin. 1 etc.).

Oana Sarbu, Partener DOMOKOS PARTNERS
Andrei Harciu, Associate DOMOKOS PARTNERS

:: English version

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti